Deschiderea noului sezon expozițional la Muzeul Național de Artă al României
Muzeul Național de Artă al României (MNAR) găzduiește în perioada următoare două expoziții temporare: „Covoare Zburătoare – Thomas Ruff & Transilvania & Anatolia” și József Klein și Școala de la Baia Mare”.
Vernisajul expoziției „Covoare Zburătoare – Thomas Ruff & Transilvania & Anatolia”, va avea loc joi, 18 septembrie 2025, de la ora 18:00, la Muzeul Național de Artă al României (Calea Victoriei 49-53). Expoziția va putea fi vizitată în perioada 18 septembrie 2025 – 28 februarie 2026, informează un comunicat al MNAR.
Despre expoziție
Covoare Zburătoare - Thomas Ruff & Transilvania & Anatolia scoate la iveală coliziunea dintre tradiție și modernitate, dintre local și global, fuziunea dintre valori aparent ireconciliabile, atât de relevante pentru prezentul nostru hibrid.
Așa-numitele covoare de Transilvania își au originea în Anatolia de vest, de la Gördes până la Selendi. Sunt covoare de rugăciune musulmane tipice lumii otomane. Fiecare covor este o încăpere portabilă a devoțiunii private: ea izolează individul pe o insulă de lână pentru exerciții spirituale. Credința, fantezia și pasiunea se înalță spre cer de pe covoarele de rugăciune.
Frânturi de paradis pe pământ, covoarele anatoliene trebuiau să fie bogate, frumoase și luxuriante, pentru a oferi o mostră a plăcerilor de dincolo de lume. Procedând astfel, ele ating valori estetice înalte, independente de scopul lor spiritual. Din celule individuale destinate devoțiunii private, acestea s-au transformat rapid în mărfuri râvnite. Pentru străini, covoarele anatoliene scumpe exprimau opulență, confort, glorie, viziuni extatice și exotice în loc de credință. Încă din secolul al XVI-lea, s-au transformat într-o marfă orientală dorită în Europa.
În drumul lor spre Europa de Vest, covoarele anatoliene au traversat Transilvania, unde au ajuns în bisericile protestante, pe bănci și altare, ca semne tangibile, decorative, ale bogăției și statutului superior. Au pătruns în conace bogate, în special în Germania și Țările de Jos, unde pot fi văzute pe mese și bănci, în scene de interior și naturi statice, de la Vermeer și Pieter de Hooch la Willem Kalf. Covoarele de Transilvania sunt un caz paradoxal de practici culturale și spirituale dislocate, grăitoare pentru de modul în care contextele și consumul redefinesc obiectele ca artă.
Alături de o selecție de 15 covoare anatoliene prețioase, datând din secolele XVI-XVIII, aparținând colecțiilor MNAR din București și Muzeului Brukenthal din Sibiu, expoziția prezintă 15 covoare amețitoare de Thomas Ruff, din seria sa d.o.pe, numită după lucrarea lui Aldous Huxley, Porțile percepției (1954).
În ultimii ani, Thomas Ruff a produs o serie de covoare imprimate cu modele abstracte, colorate, care evocă proliferarea coloniilor organice, a formațiunilor cosmice sau a unor fantezii extatice decorative, orientale. Acestea au rezultat din tehnica sa fotografică caracteristică de manipulare digitală: el creează subiecte virtuale cu un software fractal și apoi le redă digital, cu o cameră virtuală, ea însăși un software. În cazul covoarelor, imaginea este imprimată pe țesătura unui covor neutru, incolor, impregnat cromatic cu jet de cerneală. Astfel, cea mai avansată tehnologie digitală a virtualității pure se combină cu textura cea mai tactilă a realității. Moliciunea covoarelor primește proiecțiile unui software, într-un corp de țesături psihedelice, spiralate amețitor. Rezultatele sunt covoarele singulare ale lui Ruff: comparate cu sursele strict virtuale și radical moderne ale imaginilor generate pe computer, acestea sunt intens fizice și aparent tradiționale, aparținând celui mai tangibil domeniu al vieții de zi cu zi.
Covoare Zburătoare - Thomas Ruff & Transilvania & Anatolia dezvăluie recurențe istorice pe termen lung; sugerează schimbul perpetuu de mijloace tradiționale și mentalități moderne, transferul simbolic continuu al valorilor culturale. Covoarele de Transilvania, covoarele anatoliene însușite și reutilizate lucrativ și interpretativ de practicile culturale și comerciale europene, oglindesc covoarele lui Thomas Ruff, veritabile iterații moderne ale unor mărfuri clasice, transformate în dispozitive conceptuale de către un neobosit artist experimental.
În centrul ambelor lumi de covoare se află suprafețele țesute, asemănătoare grădinilor, pe care exploziile de forme și culori absorb privirea privitorului în transă. Impulsurile estetice din spatele proceselor lor spirituale și vizionare apropie covoarele anatoliene de covoarele lui Thomas Ruff și le leagă într-un agregat moale, cald și emoționant. Acest agregat de fantasme împletite este miza expoziției, deoarece configurează un spațiu profund material, non-virtual, de imersiune corporală propriu-zisă.
Selectarea covoarelor din Transilvania și a covoarelor lui Thomas Ruff a fost în egală măsură o chestiune de curatoriat și grădinărit. Scopul a fost de a le amesteca cât mai mult posibil, cât mai potrivite unele cu altele, într-un mod aproape muzical, într-un joc de forme și culori care sfidează epoci, tehnologii și ideologii, doar pentru a dezvălui țesătura analogă a freneziei lor. Expoziția nu este una documentară, ci este o demonstrație care vizează experiența relațiilor culturale și fenomenale transgresive. Este concepută pentru a scoate la iveală nedumerirea, relativitatea și incertitudinea în referirea la Occident și Orient, pentru a amesteca și a confuza simțul privitorului în raport cu conceptele rigide, încărcate politic, precum „modernitate” și „tradiție”, „continuitate” și „apropriere”, „marfă” și „poziție critică”, „legitim” și „ilegitim”, „atunci” și „acum”. Este o pledoarie pentru extinderea și stratificarea prezentului perceptiv, încărcat de fantezie și ideație.
Evenimente conexe
Pe parcursul expoziției se va desfășura la MNAR o serie de prelegeri și programe educative. Evenimentele vor începe cu o prezentare a lui Thomas Ruff, despre conceptul, sursele și procesul de producție al fotocovoarelor sale. Aceasta va fi urmată de prelegerea susținută de dr. Agnes Ziegler, dedicată conservării, expunerii și reutilizării covoarelor anatoliene în bisericile evanghelice din Transilvania.
La începutul anului 2026 vor avea loc două conferințe: cea a dr. Ömer Zaimoğlu, despre meșteșugul antic al țesătorilor de covoare din Anatolia, și conferința dr. Cosmin Ungureanu, dedicată reprezentărilor covoarelor orientale și de Transilvania în pictura italiană, olandeză și germană din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea.
Programul complet al evenimentelor va fi prezent pe www.mnar.ro și pe re’elele sociale ale MNAR.
Expoziția „József Klein și Școala de la Baia Mare”
Tot joi, 18 septembrie 2025, de la ora 18:00, la parterul Galeriei Naționale (A4), Calea Victoriei 49-53, MNAR organizează vernisajul expoziției „József Klein și Școala de la Baia Mare”. Evenimentul este organizat alături de Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”, informează un comunicat al MNAR.
Curatorii expoziției sunt Alina Petrescu, șef Secția Artă Românească Modernă, Muzeul Național de Artă al României și Robert Strebeli, director Muzeul Județean Baia Mare „Centrul Artistic Baia Mare”.
Expoziția „József Klein și Școala de la Baia Mare” aniversează 129 de ani de la nașterea pictorului și cuprinde o amplă selecție de lucrări de pictură, grafică, sculptură și documente, provenite majoritar din atelierul pictorului și devenite parte din patrimoniul Muzeului Județean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”. Acestora li se alătură lucrări de la Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Județean Satu Mare, Muzeului de Artă din Cluj, Centrul de Cultură, Artă și Agrement din Târgu-Mureș, dar și din colecții private din Budapesta și din Paris.
Este pentru prima dată când publicul din București are ocazia să vadă 80 de opere din creația lui József Klein, care prezintă opera artistului dintr-o perspectivă nouă, puțin cercetată, ca membru al Coloniei artistice de la Baia Mare.
Născut într-o familie modestă din județul Arad, József Klein (1896-1945) a fost marcat de o copilărire plină de neajunsuri și greutăți, motiv pentru care scenele din viața cotidiană a oamenilor simpli au devenit o temă recurentă în pictura sa. Suferințele celor mulți din primii ani l-au făcut să înfățișeze lumea înconjurătoare într-o manieră realistă. În ciuda condițiilor precare și a discriminării care l-au urmărit toată viața, Klein a dat dovadă de o perseverență greu de egalat și a devenit creatorul unei arte atente la dramele omului de rând, care a îmbogățit formele picturii tradiționale cu experimente ale impresionismului și fovismului.
Pictor, gravor și sculptor, József Klein s-a format la Budapesta, la clasele profesorilor Károly Ferenczy și Istvan Réti. Dacă de la primul dintre profesori a învățat tehnicile picturii impresioniste, cel din urmă îl inspiră să se alăture grupului de artiști condus de Janos Thorma din Colonia de la Baia Mare, unde descoperă plăcerea de-a lucra în aer liber. Picturile realizate aici figurează în 1922 în expozițiile de grup ale Școlii de la Baia Mare, la Satu Mare, Cluj, Oradea și Timișoara.
Școala de pictură de la Baia Mare, întemeiată de Simon Hollósy, Istvan Réti, János Thorma, Bélla Iványi-Grünwald și Károly Ferenczy, respinge conservatorismului academic și pune accent pe învățarea meșteșugului picturii prin studiul după natură. Încurajat de prietenii și colegii săi de breaslă Istvan Réti și Janos Thorma, Hollósy inaugurează în anul 1896 Școala de Pictură de la Baia Mare, deschizând calea unor noi abordări în pictură, bazate pe refuzul convențiilor academice, dar cu o apetență pentru pictura în plein-air și studiul după modelele oferite de pictorii francezi.
Câțiva ani mai târziu József Klein ia contact, de asemenea, cu efervescența artistică din Paris, unde asimilează maniera impresionistă și intensitatea cromatică fovistă și se apropie de mișcarea artistică Noua Obiectivitate.
După revenirea din Franța organizează prima expoziție personală la Baia-Mare, pe care o itinerează la Cluj și Arad. József Klein expune ulterior la București și Timișoara lucrări care îl consacră drept un pictor avangardist. Repertoriul său tematic se diversifică odată cu abordarea unor subiecte sociale, dar și printr-o atenție sporită oferită mesajului transmis de opera de artă. Încercarea sa de conectare la marile curente europene, asimilarea inovațiilor în materie de limbaj artistic și experimentarea unor tehnici noi l-au ajutat pe Klein să își descopere propriul stil.
În 1944, Klein și soția sa, Piroska Kohn, sunt deportați din Baia Mare în lagărul Auschwitz-Birkenau, unde își găsesc sfârșitul. O parte semnificativă de lucrări din atelierul pictorului a fost salvată în timpul Holocaustului de pictorul maghiar Kriszán János.
Expoziția „József Klein și Școala de la Baia Mare” rămâne deschisă în perioada 18 septembrie 2025 - 28 februarie 2025 și este însoțită de o serie de evenimente conexe.
Program
Vineri, 19 septembrie 2025, ora 11:00
Atelier pentru copii cu tema „Culoare și expresivitate”
Un atelier sub forma unui joc de memorie în care învățăm să privim un tablou, cu răbdare și atenție, încercând să descoperim cât mai multe detalii pe care să le memorăm.
Vineri, 19 septembrie 2025, ora 16:00
Conferință susținută de curatorul expoziției Robert Strebeli, directorul Muzeului Județean Baia Mare „Centrul Artistic Baia Mare”
Duminică, 21 septembrie 2025, ora 12:00
Vizită ghidată de specialitate susținută de Alina Petrescu, curatoarea expoziției, șef secția Artă Românească Modernă, Muzeul Național de Artă al României
Sâmbătă, 25 octombrie 2025, ora 12:00
Vizită activă pentru adulți cu introducere în contextul istoric și artistic al Școlii de la Baia-Mare
