DE VIZITAT | Expoziții în perioada noiembrie

Modă medievală

Palatul Culturii din Iași

Până pe 10 decembrie

În timpul Evului Mediu, vestimentația din Moldova a fost puternic influențată atât dinspre Est, Imperiul Bizantin și Imperiul Otoman, cât și dinspre Occident. Iată cum toate acestea s-au îmbinat perfect și au oferit oamenilor adevărate opere de artă vestimentare, purtate mai ales la curțile domnești și de către familiile bogate de la oraș. Unul dintre exemplele cele mai bune a fost descoperit la Mănăstirea Sf. Sava, în urma săpăturilor arheologice realizate după 1977.

Contășul – haină lungă și adesea îmblănită – și toca – pălărie fără boruri – sunt expuse în această perioadă în cadrul microexpoziției „Medieval fashions: piese și accesorii vestimentare de la Biserica Sfântu Sava”, din seria „Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei”, și își așteaptă vizitatorii să identifice frumusețea de altădată. Pentru restaurarea obiectelor au fost necesare sute de ore de lucru asiduu, dar și multă cercetare: contășul nu este singurul de acest fel, încă trei asemănătoare lui aflându-se în colecția Muzeului de Artă al României.

Pristolnicul, lângă icoană

Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici, Bucureşti

Până pe 30 noiembrie

Un sigiliu de piatră sau lemn, cu care se imprimă prescurile cu o pecete având semnul crucii și inițialele rituale IS – HR – NI – KA. Acesta este pristolnicul, obiectul lunii noiembrie la Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici, parte a unei colecții de cincisprezece astfel de obiecte din patrimoniul muzeului.

afis ob lunii noiembrie 214x300 jpg jpeg

Potrivit tradiției, pristolnicul este considerat un obiect de preț, de artă creștină, utilizat în realizarea prescurilor folosite în ritualul liturgic al Proscomidiei, când se pregătește, în taină, Sfânta Împărtășanie. Cu toate acestea, el nu este considerat un obiect sfânt, însă „în interiorul locuinței tradiționale, locul pristolnicului era lângă icoană”. După ce era cumpărat, obiectul era ținut „la sfințit” într-o biserică timp de 40 de zile.

Un portret din amintire

Muzeul Theodor Aman, Bucureşti

Până pe 29 noiembrie

Iubitorii de artă au ocazia să vadă un portret de excepție semnat de Theodor Aman, parte a Pinacotecii Muzeului Municipiului București. Lucrarea, realizată în 1880, o înfățișează pe mama artistului, Pepica Aman, care s-a stins din viață în 1868.

Este un eveniment cu totul deosebit: nu degeaba se intitulează, simbolic, „Vizita bătrânei doamne. Portretul mamei artistului revine în locul creaţiei”, căci tabloul este expus pentru prima dată în casa memorială a pictorului, locul în care a fost realizat. Tabloul capătă o semnificație și mai profundă, căci a fost creat la doisprezece ani de la moartea mamei sale – din amintiri, din dor, din iubire. Pepica Aman nu a reușit să vadă minunata casă a fiului ei terminată, ea stingându-se din viață cu un an înainte.