DE CITIT | Recomandări de lectură în perioada august

Cleopatra, o regină în istoria faraonilor

S-a vorbit despre personalitatea sa, despre familia sa, despre influența sa. Dar cel mai mult s-a vorbit despre frumusețea ei. S-a scris despre culise, despre trădări, despre alianțe. Prea puțin însă despre cine a fost cu adevărat Cleopatra, ultima regină a Egiptului. A trăit doar 39 de ani, dar viața i-a fost plină. Cleopatra a fost un strateg și un diplomat desăvârșit – a avut întreaga lume antică la picioare. Portretizată drept o femeie frumoasă și puternică, Cleopatra a rămas cunoscută mai mult pentru poveștile sale de dragoste decât pentru reușitele politice. E adevărat, s-a iubit cu doi dintre cei mai puternici lideri ai Romei Antice: Iulius Caesar și Marcus Antonius. Încercarea de a fonda un imperiu puternic – și, mai degrabă spus, de a amesteca afacerile cu plăcerile – i-a adus sfârșitul. Și pe cât de legendară i-a fost viața, pe atât de legendară i-a fost și moartea.

Stacy Schiff, câștigătoare a numeroase premii, printre care și prestigiosul Pulitzer, este o biografă care îndrăznește să intre în viața adevărată a Cleopatrei și să separe ficțiunea de realitate. Asta nu înseamnă că firul narativ al reginei Egiptului este mai puțin interesant sau palpitant – dimpotrivă.

Cleopatra. Viața ultimei regine a Egiptului

Autoare: Stacy Schiff

Editura: Litera

Număr de pagini: 432

www.litera.ro

Criminal contrafactual

Dallas, 22 noiembrie 1963. Trei focuri de armă. Cel mai iubit președinte american, John F. Kennedy, e mort. Jake Epping este un profesor de engleză la un liceu dintr-un orășel din Maine. El află că magazia din restaurantul prietenului său Al este o „vizuină de iepure“ care te poate duce în trecut și astfel el decide să împiedice cea mai mare tragedie din istoria Statelor Unite ale Americii.

În istoria contrafactuală, alegerile sunt prioritare destinului. Şi, în cazul de față, prioritar este singuraticul Lee Harvey Oswald. Află, oare, cititorul ce s-ar fi ales de America, chiar și de întreaga lume, dacă JFK nu ar fi fost asasinat? Este doar un exercițiu de imaginație, dar care pune întreaga istorie pe jar.

JFK 22.11.63

Autor: Stephen King

Editura: Nemira

Număr de pagini: 720

www.nemira.ro

Istoria ascunsă printre ghețari

Un cercetător geolog și un fotograf profesionist refac drumul către Antarctica străbătut de Emil Racoviță la bordul navei Belgica – un traseu de la finalul secolului al XIX-lea refăcut după mai bine de un secol. Dacă nici asta nu e o aventură, atunci spuneți voi ce e. Cartea de față este un reportaj și totodată un omagiu savantului și părintelui biospeologiei. „Răsfoind filele acestui volum veți vedea imagini strălucitoare, cu zăpezi imaculate și ghețuri de cristal, alături de fotografii în care personajul principal este întunericul ce învăluie fantomele minerale ale lumii subterane. Orizontul antarctic nemărginit alternează cu cotloanele cioplite de ape în calcar. Între aceste coordonate s-a împlinit destinul lui Emil Racoviță”, scrie Cristian Lascu, unul dintre aventurieri.

Din Antarctica la Scărișoara. Pe urmele lui Emil Racoviță
Autori: Cristian Lascu, Helmut Ignat
Editura: Humanitas
Număr de pagini: 160

Senzații tari în Al Treilea Reich

Una dintre regulile de bază ale celui de-al Treilea Reich era puritatea – fizică și morală. Cu toate acestea, Germania nazistă era suprasaturată de droguri. Paradox sau ipocrizie? În perioada interbelică, nemții erau lideri pe piața farmaceutică: de la cocaină la opioide, dar mai ales metamfetamină. Acest din urmă drog sedusese întreaga populație: era consumat de la gospodine și muncitori până la militari și medici. Cei care primeau rații constante de metamfetamină erau soldații – doza „regulamentară” care le stimula energia și capacitatea de concentrare. Din acest motiv se spune că fără metamfetamină Blitzkriegul nu ar fi funcționat. „Punctele-forte ale scrierii lui Ohler nu sunt doar vasta colecție de documente rare pe care le scoate la iveală sau imaginile de arhivă cu care își însoțește textul, ci și modul magistral în care își descrie personajele, […] surprinzând toate nuanțele pateticei dependențe a lui Hitler de doctorul său, precum și intimitatea bizară care le-a caracterizat relația”, arată recenzia celor de la „The New York Times”.