Ceramica de tradiție Gumelnița din Colecția Severeanu

Cultura Gumelnița a fost definită pe baza urmelor materiale specifice comunităților din zona Dunării de Jos din cea de-a doua jumătate a mileniului V a. Chr.

Pentru această perioadă, denumită și eneolitic dezvoltat, a fost remarcată o creștere a numărului și densității așezărilor (în special cele de tip tell) și sunt atestate rețele de schimb pe distanțe mari, prin intermediul cărora circulă obiecte sau materii prime de natură exotică, precum scoici marine, grafit, silex, cupru sau aur, scrie Muzeul George Severeanu, pe pagina de Facebook a instituției.

Ceramica gumelnițeană se distinge prin forme și decoruri specifice și este reprezentată în colecția Severeanu de patru vase întregite și 23 de fragmente, toate descoperite în așezarea de tip tell de la Măgura Jilavei (jud. Ilfov). Tell-ul a fost locuit în ultima etapă a culturii Gumelnița, denumită faza B1 (sau Jilava) încadrată în intervalul cronologic 4000-3500 a.Chr.

Săpăturile de la Jilava au fost coordonate de Dinu V. Rosetti și le-au precedat pe cele de la Vidra, fiind desfășurate în perioada 1929-1931. Înaintea intervenției arheologice, mare parte din așezare a fost distrusă de cariera unei cărămidării, iar câteva vase recuperate de proprietar au ajuns în colecția Istrate-Capșa.

Vasele și fragmentele din Colecția Severeanu au însă aceleași marcaje precum alte vase de la Măgura Jilavei provenite din săpăturile lui Dinu V. Rosetti și aflate acum în colecția Arheologie a Muzeului Municipiului București.

Publicarea extinsă a săpăturilor și materialelor de la Măgura Jilava îi revine lui Eugen Comșa în 1976, care nu include însă în studiul său materialele ceramice și piesele de silex de aici și ajunse în colecția Severeanu.

Asemenea obiecte din ceramică puteți vedea în cadrul expoziției „Civilizația Gumelnița. Viața în sud-estul României acum 6500 de ani”, deschisă la Palatul Suțu până pe data de 2 octombrie 2022.