┬źSonia┬╗, cea mai valoroas─â spioan─â a lui Stalin jpeg

┬źSonia┬╗, cea mai valoroas─â spioan─â a lui Stalin

­čôü Comunism
Autor: Alexandru Popescu

Titulaura de ÔÇ×spion al lui StalinÔÇ× era foarte dorit─â de agen╚Ťii ├«n serviciile informative al Uniunii Sovietice. P├ón─â la un moment dat, ea a fost atribuit─â lui Richard Sorge. De┼či a fost considerat─â una dintre cele mai fidele agente ale lui Stalin, Ruth Kuczinski (Ursula Hamburger, Ruth Werner, ÔÇ×SoniaÔÇŁ (1907-2000), agent─â pentru URSS (GRU) ├«n China, Elve┼úia, Anglia ├«n timpul celui de al Doilea R─âzboi Mondial, scrie ├«n memoriile sale ÔÇ×Nu am activat 20 de ani doar cu Stalin ├«n minte. Am vrut s─â ajut─âm poporul Uniunii Sovietice s─â pre├«nt├ónpine r─âzboiul ┼či c├ónd acesta a izbucnit s─â ├«l c├ó┼čtigeÔÇ×

De altfel, la un moment dat, dup─â ├«ncheierea Pactului Molotov-Ribbentrop, Ruth Kuczinski a ├«nterupt temporar colaborarea cu Moscova, de┼či misiunea sa era vital─â pentru c├ó┼čtigarea r─âzboiului. Ruth a r─âmas, dac─â nu cea mai bun─â spioan─â a dictatorului de la Kremlin, una dintre cele mai eficiente agente ale Uniunii Sovietice. De remarcat c─â, ┼či dup─â Comgresul XII al Partidului comunist al Uniunii Sovietice, ├«n care fost demascat─â ╚Öi condamnat─â activitatea criminal─â a lui Stalin, Sonia nu va formula critici publice la faptele acestuia.

Ursula Kuczynski jpg jpeg

Tinereţe comunistă

N─âscut─â ├«ntr-o familie cu tradi┼úii comuniste, Ruth a fost fiica unui cunoscut economist ╚Öi demograf, Robert Ren├ę Kuczynsk, mama sa fiind pictori╚Ť─â. Devine conduc─âtoare a sec┼úiei de propagand─â a Partidului comunist german, ├«n 1924, la numai 17 ani. ├Ämpreun─â cu tat─âl ┼či fratele ei, Ruth activeaz─â pentru GRU, Serviciul militar de informa┼úii al URSS, ├«n SUA, unde deschide o libr─ârie, la New York. Se re├«ntoarce ├«n Germania, c─âs─âtorindu-se cu Rudolf Hamburger, ├«n 1929.

Colaboratoare a lui Sorge în China

├Än 1930, ├«mpreun─â cu so┼úul ei (care devine ╚Öi el rezident GRU), este trimis─â ├«n China, la Shanhai, unde organizeaz─â o vast─â re┼úea de spionaj. Lucreaz─â, sub acoperirea de jurnalist─â, ├«mpreun─â cu Richard Sorge (care i-a atribuit numele de cod ÔÇ×SoniaÔÇ×) ┼či Agnes Smedley, transmi┼ú├ónd informa┼úii despre situa┼úia politic─â ┼či militar─â din China ┼či implicarea SUA ├«n aceast─â ┼úar─â. Revine ├«n China ├«n 1933, av├ónd ca sarcin─â stabilirea de rela┼úii ├«ntre GRU ┼či comuni┼čtii chinezi din Manciuria care luptau ├«mpotriva japonezilor. Despre Sorge, Ruth va afirma c─â a fost persoana care i-a influen┼úat deisiv existen┼úa.

Dup─â o perioad─â de instructaj la Moscova, se re├«ntoarce ├«n China, unde activeaz─â ├«n Manciuria , zona ocupat─â de japonezii ├«n perioada 1934-1931, unde organizeaz─â o vast─â re┼úea de spionaj. Are o rela╚Ťie sentimental─â cu un alt agent sovietic, astfel ├«nc├ót, pentru a nu se demasca, sunt rechema╚Ťi la Moscova.

Reu┼če┼čte s─â scape de arestare ┼či se refugiaz─â la Londra. Ulterior, este trimis─â ├«n Elve┼úia, unde fusese organizat─â de GRU ÔÇ×re┼úeaua LucyÔÇŁ, ├«n cadrul c─âreia colaboreaz─â cu Sandor Rado. Dup─â semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, ├«┼či manifest─â dezacordul ┼či, pentru o vreme, ├«nceteaz─â activitatea informativ─â.

Nu numai un simplu curier

├Än anii 1940, se refugiz─â ├«n Anglia, implic├óndu-se ├«n recrutarea lui Klaus Fuchs, care va deveni un important ÔÇ×spion atomicÔÇŁ. Dup─â 1937, Centrala i-a cerut Soniei s─â se concentreze pe ob┼úinerea maximului de informa┼úii de la Fuchs. Mai t├órziu a sus┼úinut c─â a fost o simpl─â mesager─â (curier), dar avem toate motivele s─â consider─âm c─â a fost, de fapt, mai mult dec├ót at├ót, dat fiind faptul c─â unul din conduc─âtorii GRU a afirmat mat t├órziu c─â ÔÇ×dac─â am fi avut cinci agente ca Sonia am fi c├ó┼čtigat mai repede r─âzboiulÔÇ×. De fapt, Sonia se ocupa de microfilmarea documentelor bazate pe informa┼úiile transmise de Fuchs ╚Öi expedierea lor la Moscova.

karl jpg jpeg

Refugiul în Germania de est

Dup─â ce Fuchs a fost arestat, Sonia este nevoit─â s─â se reugieze ├«n Germania de est. Aici va activa o vreme ├«n Departamentul de informa╚Ťii externe al Guvernului, iar, ├«n perioada 1953-1956, ├«n Camera de comer╚Ť. ├Än timpul evenimentelor care au dus la dispari╚Ťia RD Germane, Sonia se declar─â adepta ÔÇ×socialismului cu fa╚Ť─â uman─âÔÇŁ. Colaboreaz─â cu Egon Krenz. Declar─â c─â ÔÇ×A╚Öa-numita schimbare nu mi-a schimbat opiniile cu privire la cum trebuie s─â fie lumea. ├Än cee ce prive┼čte reunificarea Germaniei,declar─â c─â, de fapt, a fost vorba de o anexare,

Este de accord cu ideile legate de glasnost ale lui Gorbaciov

La Berlin, fratele Soniei, Jurgen, a sus┼úinut-o financiar p├ón─â c├ónd a primit ve┼čti de la Centrala GRU, care ├«i oferea alte sarcini secrete. Dup─â dou─âzeci de ani ├«n serviciul GRU, Sonia a optat pentru o perioad─â mai lini┼čtit─â, lucr├ónd pentru Republica Democrat─â German─â. GRU a fost de acord cu ├«nchiderea definitiv─â a colabor─ârii ┼či i-a g─âsit acesteia un apartament ├«n Berlinul de Est unde s─â se retrag─â. Apoi, a pus-o ├«n leg─âtur─â cu Partidul Comunist din RDG, care i-a oferit un post la departamentul de pres─â al Biroului de Informa┼úii, unde redacta, o dat─â la dou─â s─âpt─âm├óni, Bulletin Against American Imperialism (Buletinul informativ ├«mpotriva imperialismului american).

├Än 1956, Sonia a devenit scriitoare, semn├ónd cu numele Ruth Werner, GRU cer├óndu-i probabil s─â-┼či ascund─â adev─ârata identitate. A avut succes cu c─âr┼úi de inspira┼úie comunist─â, inclusiv romane ┼či, ├«n cele din urm─â, a devenit o figur─â politic─â ce atr─âgea un public numeros c├ónd ┼úinea discursuri ├«n ┼čcoli ┼či fabrici. ┼óinea, de asemenea, conferin┼úe private pentru ofi┼úerii Stasi, iar Marcus Wolf i-a sugerat s─â-┼či scrie memoriile pentru uz absolut intern, dar ┼či acest lucru a fost interzis.

De spion la scriitoare premiat─â

Public─â o serie de c─âr╚Ťi pentru copii, iar ├«n 1977, memoriile sub titlul ÔÇťSoniaÔÇÖs ReportÔÇŁ, care are devine un adev─ârat bestseller. De fapt, a fost o edi╚Ťie cenzurat─â, ├«n care nu sunt amintite o serie dintre activit─â╚Ťile sale de spionaj, ├«ntre care colaborarea cu Klaus Fuch ╚Öi MelitaNorsdwood, dar ╚Öi altele despre care va fi vorba ├«n continuare. Abia ├«n 2006, deci dup─â moartea sa, este pubicat─â, o edi╚Ťie complet─â.

Este distins─â cu ├«nalte ordine sovietice ┼či est-germane. Pe 29 decembrie 1969, Sonia a primit Ordinul Steagul Ro┼ču, la treizeci ┼či unu de ani dup─â prima ei decora┼úie, ordin care i-a fost ├«nm├ónat de ambasadorul Uniunii Sovietice din Berlinul de Est. Aceasta era una dintre cele mai ├«nalte distinc┼úii ale Armatei Ro┼čii, acordat─â de obicei celor care operaser─â ├«n condi┼úii de pericol extrem. Era pu┼úin probabil ca medalia s─â-i fi fost acordat─â pentru colaborarea ei cu Fuchs din timpul r─âzboiului, c─âci acea perioad─â durase doar un an din cei dou─âzeci ├«n care ea a lucrat pentru GRU.

soniaaa jpg jpeg

Ulterior, Wolf avea s─â consemneze ├«n memoriile sale c─â Soniei i s-a mai acordat titlu onorific de colonel ├«n Armata Ro┼čie - fiind singura femeie care a primit acest titlu. Ea ajunsese, de asemenea, s─â fie at├ót de stimat─â ├«n Germania de Est, ├«nc├ót acolo i s-a acordat Ordinul Karl Marx. ├Än cartea Inside Soviet Military Intelligence (├«n culisele Serviciilor Secrete militare sovietice), publicat─â ├«n 1984, dezertorul GRU Victor Suvorov o enumera pe Sonia printre ofi┼úerii de informa┼úii remarcabili ai serviciului.

├Än iulie 1990, ├«n alt─â emisiune de televiziune, Soniei i s-a permis, ├«n sf├ór┼čit, de c─âtre GRU, s─â recunoasc─â rolul de curier al lui Fuchs, care murise ├«n 1988 ┼či care nu mai putea fi intervievat de jurnali┼čtii de investiga┼úie. Aceast─â recunoa┼čtere a faptelor a fost urmat─â, un an mai t├órziu, de o versiune extins─â a memoriilor ei, publicat─â ├«n Anglia ┼či care includea detalii ale opera┼úiunilor cu Fuchs.

Superspion

Unul din bigrafii Soniei arat─â c─â ea a fost una din spioanele de v├órf produse de Uniunea Sovietic─â, iar p─âtrunderea sa ├«n secretele MI 5 a fost mai profund─â de c├ót s-a crezut la unn moment dat. De╚Öi a afirmat cu modestie c─â ÔÇ×Am fost doar un mesagerÔÇ× ,s-au exprmat opinii dup─â care Sonia a fostÔÇ× Cea mai valoroas─â spioan─â a lui StalinÔÇŁ.

├Äntre 1937 ┼či 1990, i s-au acordat opt ordine ┼či medalii sovietie ┼či est-germene, ├«ntre care cea din 1990 postmortem. ├Än 1990, pre┼čedintele Putin i-a acordat titlul de ÔÇ×superspion al serviciilor secrete militareÔÇ× Era o onoare f─âr─â precedent pentru o femeie care fusese deja decorat─â de dou─âori cu OrdinulSteagul Ro┼ču.

Se p─ârea c─â prestigiul Soniei de superspioan─â era la apogeu, dar, ├«n anii 2000, el va spori prin o serie de documente desecretizatre ╚Öi voumul ÔÇ×Treachery Betrayals, Blunders, and Cover-ups: Six Decades of Espionage Against America and Great BritainÔÇ× (ÔÇ×Tr─âdare, tr─âd─âtorii, gre╚Öelile ╚Öi acoperirile: ╚Öase decenii de spionaj ├«mpotriva Americii ╚Öi Marii BritaniiÔÇ×) de Chapman Pincher (2011).

La scurt timp dup─â moartea survenit─â la Berlin ├«n anul2000, la v├órsta de nou─âzeci┼čitrei de ani, o parte din realiz─ârileei au fost dezv─âluite de c─âtre arhivele de la Moscova, spre a fi publicate. Una dintre misiuni, care s-a petrecut la Oxford ├«n1943, chiar sub nasul MI5, a avut implicatii at├ót de incendiare din punct de vedere politic, ├«nc├ót ├«nsu┼či prim-ministrul britanic de atunci, Winston Churchill, a cerut ca eaa s─â r─âm├ón─â strict secret─â.

"R─âzboiul atomic"

├Än august 1943, Churchill ┼či pre┼čedintele Franklin D. Roosevelt, ├«nso┼úi┼úi de consilieri superiori, s-au ├«nt├ólnit ├«n Qu├ębec pentru a decide data legat─â de invazia Italiei din Africa de Nord ┼či, mai t├órziu, a Fran┼úei din Marea Britanie. ├Än plus, la 19 august, ace┼čtia au semnat un acord separat de colaborarea ├«n vederea fabric─ârii bombei atomice. Proiectul nuclear american progresa at├ót de rapid, ├«nc├ót Churchill dorea ca oamenii de ┼čtiin┼ú─â britanici s─â i se al─âture, ├«ns─â SUA au respins la ├«nceput o astfel de m─âsur─â.

De fapt, ├«nc─â din iunie 1942, Churchill ┼či Roosevelt f─âcuser─â o ├«n┼úelegere neoficial─â cu privire la str├óngerea de informa┼úii despre bomba atomic─â, astfel ├«nc├ót ├«n 1942 s-a ajuns la ├«ncheierea The Qu├ębec Agreement care prevedea colaborarea dintre Marea Britanie (ÔÇ×Tube AlloysÔÇ×) ╚Öi Statele Unite (ÔÇ×Proiectul ManhatanÔÇ×) ├«n domeniul atomic.

QuebecAgreement jpg jpeg

├Än acest document, se prevede c─â Marea Britanie ┼či Statele Unite, vor colabora pentru a construi o bomb─â atomic─â pe care nu o vor folosi niciodat─â una ├«mpotriva celeilalte ┼či nici ├«mpotriva vreunei alte ┼ú─âri, f─âr─â un accord reciproc. Documentul mai men┼úioneaz─â c─â nici una dintre cele dou─â ┼ú─âri nu va dezv─âlui vreodat─â vreo informa┼úie despre document unei ter╚Ťe p─âr┼úi, f─âr─â acordul ambelor p─âr┼úi semnatare. De asemenea, s-a mai ├«ncheiat un acord referitor la continuarea colabor─ârii la proiectul atomic ┼či dup─â terminarr─âzboiului. 

Acordul de la Qu├ębec era un document extrem de delicat ╚Öi din categoria celor mai importante secrete , deoarece Churchill ┼či Roosevelt se temeau, de aseme┬Čnea, ca aceast─â ├«n╚Ťelegere ├«l va contraria ╚Öi va fi chir condamnat─â de liderul sovietic, Stalin, c├ónd va afla c─â nu va primi nici o informa┼úie despre noua arm─â, ceea ce ar fi putut s─â sl─âbeasc─â ├«n mod catastrofal pozi┼úi militar─â a Uniunii Sovietice dup─â r─âzboi. Si aceasta ├«n condi╚Ťiile ├«n care ├«n acel moment ╚Öi pe tot cursul r─âzboiuli uniunes sovietc─â duce greul luptelor.

A╚Öadar, ├«n mediul politic ╚Öi militar apare o no╚Ťiune care va juca un rol crucial ├«n ├«ntreaga perioad─â urm─âtoare, devenind miza unor importante ╚Öi periculoase jocuri informative, ac╚Ťiuni de spionaj-ÔÇ×R─âzboiul atomicÔÇ×. Ini╚Ťial, fusese concepul ca o ac╚Ťiune ├«mpotriva puterilor Axei, dar ulterior ca devein un context al confrunt─ârilor ├«n interiorul taberei Alia╚Ťilor pentru dob├óndirea, p─âstrarea ╚Öi ├«nsu╚Öirea prin mijloace mai ales informative a secretelor realiz─ârii ╚Öi dezvolt─ârii armei atomice.

De la R─âzboiul atomic la R─âzboiul rece 

├Än ciuda caracterului absolute secret al acordului amintit, Sonia a re╚Öit s─â afle de existen╚Ťa ╚Öi con╚Ťinutul s─âu, informa╚Ťii pe care le-a transmis operatv la Moscova. Acest act nu a fost o simpl─â performan╚Ť─â de spionaj, ci a a avut o importan╚Ť─â politic─â major─â, c─âci Stalin, ca umare, a luat m─âsura de a angaja Uniunea Sovietic─â ├«n cursa ├«narm─ârii atomice, prin investga╚Ťii proprii, dar mai ales prin ├«nu╚Öirea unor secrete ale producerii armei prin ac╚Ťiunile unor agen╚Ťi, de la proprii Alia╚Ťi, cum s-a v─âzut.

A╚Öadar, se poate spune c─â transmiterea informa╚Ťiilor secrete de c─âtre Sonia a marcat ├«nceputul ÔÇ×r─âzboiului atomicÔÇ× chiar ├«n interiorul alian╚Ťei impotrva puterilor Axei, ceea ce a avut un rol important ├«n declan╚Öarea ╚Öi desf─â╚Öurarea R─âzboiului rece. Faptul c─â de la un moment dat Stalin era informat asupra ├«n╚Ťelegerii dintre Statele Unite cu privire la producerea bombei atomice ne este demonstrat de atitudinea sa impasibil─â atunci c├ónd pre╚Öedintele Truman despre reu╚Öita experiment─ârii sale.

ursula kuczynski 05ac8a7f 7640 4520 b0d6 b50ea335f11 resize 750 jpeg jpeg

Dar cum a reu╚Öit Sonia s─â intre ├«n posesia secretului acordului dintre Statele Unite ╚Öi Marea Britanie p─âzit cu at├óta str─â╚Önicie ? ├Än volumul amintit, autorul s─âu formuleaz─â ipoteza dup─â care ea s-ar fi bucurat de concursul nici mai mult nici mai pu╚Ťin dec├ót al ╚Öefului spionajului britanic militr englez.

Un spion la conducerea M5 ?

Sir Roger Hollis (1905-1973), a fost director al MI5, presupus agent agent pentru URSS în timpul Războiului Rece, dar și anterior. Este posibil ca, în perioada anterioră începutului celui de-al Doilea Război Mondial, Hollis , după încheierea studiilor la Oxford, să fi avut contacte cu agenţii sovietici Richard Sorge, Agnes Smedley, iar, în timpul unei călătorii în URSS, să fi fost recrutat. Hollis este integrat în MI5 în 1939. În 1956, el devine director al MI5. Se pensionează în 1965.

Dup─â 1980, apar o serie de informa┼úii referitoare la posibilitatea ca Hollis s─â fi fost agent dublu, avertiz├óndu-l pe Kim Philby despre faptul c─â este urm─ârit, ceea ce a determinat fuga acestuia ├«n URSS. ├Än general, sub conducerea sa, MI5 a contribuit foarte pu┼úin la depistarea de agen┼úi pentru URSS, cei mai mul┼úi fiind demasca┼úi de defectorii sovietici care s-au predat CIA. Sonia a negat faptul c─â ar f prmit informa╚Ťii de la Hollis, ceea ce apare cu at├ót mai explicabil cu c├ót agen╚Ťii sovitici nu comentau niciodat─â sursa informa╚Ťiilor ob╚Ťinute. Oricum ar fi, nu putem trece cu vedera faptul c─â, la declan╚Öarea R─âzboiului atomic ╚Öi astfel a R─âzboiului rece a contribuit un agent, ╚Öi acela o femeie.

Num─ârul 222 al revistei Historia porne╚Öte pe urmele spionului din redac╚Ťia celui mai cunoscut post de radio din perioada comunist─â. Cine era el? Ce voia regimul Ceau╚Öescu s─â afle? C├ó╚Ťi oameni au fost implica╚Ťi? A fost vreo leg─âtur─â ├«ntre ÔÇ×agentul GX-36ÔÇŁ ╚Öi atentatul de la Radio a lui Carlos ╚śacalul sau moartea lui Emil Georgescu? Num─ârul 222 al revistei Historia este disponibil ├«n perioada 15 iulie - 14 august 2020, la toate punctele de distribu╚Ťie a presei ╚Öi ├«n format digital, pe platforma paydemic.com.

H 222 jpg jpeg
sumar jpg jpeg