O mitologie a iubirii   pasiune si erotism jpeg

O mitologie a iubirii - pasiune si erotism

Tema iubirii este f├úr├ú ├«ndoial├ú una dintre cele mai importante ale antichit├ú┼úii. Cu excep┼úia c├ótorva zei┼úe virgine precum Artemis/Diana sau Athena/Minerva, mai toate divinit├ú┼úile au parte de aventuri amoroase, care merg de la simpla dorin┼ú├ú carnal├ú la pasiunile cele mai devastatoare. Din aceste uniuni se nasc uneori copii cu destine excep┼úionale. Zeit├ú┼úile iubirii ├«ncarneaz├ú de fapt tot ce este uman, tensiunea ┼či intensitatea sentimental├ú, atotputernicia patimilor, fr├úm├ónt├úrile emo┼úionale, constante universale ridicate la nivelul mitic.

Afrodita, stãpâna dorinţelor

Faimosul imn homeric care o elogiaz├ú pe zei┼úa greac├ú a iubirii ┼či frumuse┼úii debuteaz├ú cu o invoca┼úie c├útre muza care s├ú ├«i dezv├úluie tainele Afroditei, care ÔÇŁtreze┼čte dulcea patim├ú ├«n sufletele zeilor, care supune muritorii, p├ús├úrile ┼či toate animalele hr├únite dep├úm├ónt ┼či cerÔÇŁ. Confrom mitului, zei┼úa se na┼čte ca urmare a fecund├úrii m├úrii de c├útre Uranus, numele s├úu f├úc├ónd trimitere la spum├ú (aphros). Zefirul o transport├ú ├«n Cythera ┼či Cipru, unde prime┼čte ve┼čminte pre┼úioase ├«nainte s├ú ocupe locul cuvenit ├«n Olimp. Afrodita este prin excelen┼ú├ú prototipul volupt├ú┼úii ┼či seduc┼úiei, totul fiind la ea ├«nc├úrcat de simbolism erotic:pielea alb├ú, p├úrul blond c├úz├ónd pe umeri, ochii str├úlucitori, formele generoase. Sub pa┼čii s├úi se nasc flori ┼či porumbeii ├«i alc├útuiesc cortegiul. Poart├ú ├«n jurul taliei o centur├ú brodat├ú care provoac├ú atrac┼úii de necontrolat. For┼ú├ú primordial├ú a naturii, ea este st├úp├óna rela┼úiilor amoroase. Puterea sa ambigu├ú favorizeaz├ú ├«ns├ú at├ót mariajul, c├ót ┼či adulterul.

├Än ÔÇŁBanchetulÔÇŁ s├úu, Platon face distinc┼úia ├«ntre on Afrodita Pandemia, cea popular├ú, vulgar├ú, ┼či Afrodita Urania, cea care implic├ú o cunoa┼čtere a frumuse┼úii ├«n sine (asociat├ú ├«ns├ú ┼či cu homosexualitatea). ├Än mentalul grec amorul fizic, cu scopul procrea┼úiei, nu se confund├ú cu dragostea care poate produce adev├úruri eterne. Totu┼či, nicio form├ú de afec┼úiune nu este condamnat├ú dac├ú nu rezult├ú ├«n obsesii orbitoare. Mitologia abund├ú ├«n astfel de pove┼čti tragice. Medeea, incapabil├ú de a-l re┼úine pe Iason, ├«i ucide acestuia copiii. Phaedra, care nu poate ob┼úine iubireaginerelui s├úu Hippolyt, provoac├ú moartea t├ón├úrului. Pasiphae, cuprins├ú de o iubire irezistibil├ú pentru un taur, porunce┼čte lui Dedalus s├ú-i fabrice o vaca de lemn ├«n care se ascunde pentru a ├«ntre┼úine rela┼úii sexuale cu el.

Din leg├útura monstruoas├ú ia na┼čtere Minotaurul. Contrar voin┼úei sale, Afrodita ├«l ia de so┼ú pe Hefaistos, zeul focului, care nu o poate satisface pe zei┼ú├ú, drept pentru care aceasta are o rela┼úie cu Ares. So┼úul ├«ncornorat ├«ns├ú f├úure┼čte o plas├ú cu ochiuri invizibile, care cade peste patul aman┼úilor, dezv├úluind aventura ├«ntregului Olimp. Amorul celor doi produce cinci copii simboliz├ónd fortele antagonice ale iubirii:Harmonia, Phobos (teama), Deimos (groaza), Eros ┼či Anteros (amorul ┼či amorul contrariu). Dar ┼či Hermes are un copil cu ea, Hermafrodit, iar Helios concepe cu ea pe Rhodos. Cel mai monstruos copil al zei┼úei este cel cu Dionysos, Priape, zeul cu penisul mereu ├«n erec┼úie.  ├Än dou├ú r├ónduri Afrodita cade prad├ú pasiunilor p├úm├óntene, o dat├ú pentru Adonis ┼či o dat├ú pentru Anchise, cu care ├«l va avea pe Eneas. Afrodita este totodat├ú ┼či foarte r├úzbun├útoare. Pe Aurora, care are o rela┼úie cu Ares, o blestem├ú s├ú nu aib├ú parte dec├ót de iubiri tragice. Pe cele trei fete ale regelui Cinyras, care instaleaz├ú cultul s├úu ├«n Cipru, le condamn├ú din cauza frumuse┼úii lor s├ú se prostitueze. Popula┼úia feminin├ú din Lemos este ┼či ea afurisit├ú cu un miros groaznic al gurii din cauza refuzului de a o adora.

Afrodita  zeita dragostei erotismului si frumusetii jpg jpeg

 ├Än general ├«n mitologia greac├ú pasiunea sf├ór┼če┼čte ├«n distrugere ┼či tragedie, destinul implacabil aneantiz├óndu-i pe aman┼úi. Poetul Orfeu o pierde de dou├ú ori pe femeia iubit├ú, Euridice, pe care nu o poate sc├úpa din infern, dar este salvat suflete┼čte de art├ú ┼či de talentul s├úu care ├«i ajut├ú pe Argonau┼úi ├«n expedi┼úie. La fel de dramatic├ú este ┼či povestea dintre Pyrame ┼či Thisbe, relatat├ú de Ovidiu ├«n ÔÇŁMetamorfozeÔÇŁ. Cei doi tineri din Babylon se iubesc, dar familiile lor le pun piedici. Av├ónd la dispozi┼úie doar o fisur├ú ├«ntr-un perete pentru a comunica, ei decid s├ú se ├«nt├ólneasc├ú aproape de o f├ónt├ón├ú. Thisbe, care ajunge primul, se sperie de o leoaic├ú cu botul ├«ns├óngerat. Ascunz├óndu-se, ea ├«┼či pierde v├úlul pe care ├«l sf├ó┼čie leoaica, iar Pyrame crede c├ú iubita sa este victima, ceea ce ├«l ├«mpinge la o sinucidere care o va atrage ┼či pe cea a lui Thisbe. Cel mai celebru conflict mitologic cu valen┼úe amoroase este cauzat de Eris, zei┼úa discordiei, la nunta regelui Peleu cu nereida Thetis, care arunc├ú m├úrul pentru cea mai frumoas├ú. Op┼úiunea lui Paris, fiul lui Priam, a Afroditei care i-o promite pe Elena, conduce la expedi┼úia contra Troiei.

Locurile de cult dedicate Afroditei sunt destul de numeroase:Cythera, Cipru, Delos, Rhodos, Lesbos, Athena, Sparta, Theba, Mantineea. La Corint ┼či pe muntele Eryx din Sicilia, zei┼úa este venerat├ú conform ritualului oriental al prostitu┼úiei sacre practicate de hierodule. Zei┼úa este ┼či o surs├ú inepuizabil├ú de inspira┼úie artistic├ú. Praxitele realizeaz├ú ├«n 380 BC pentru templul din Cnidos primul nud statuar grecesc. Opera este at├ót de faimoas├ú ├«n antichitatea clasic├ú, ├«nc├ót to┼úi contemporanii s├úi o imit├ú.

Venus, pierderea virtuţii

Personaj ambivalent al mitologiei romane, Venus simbolizeaz├ú excesul de pasiune, dar ├«n acela┼či timp ┼či o oarecare toleran┼ú├ú. nicio s├úpt├úm├ón├ú nu poate trece f├úr├ú un g├ónd la zei┼úa nes├ú┼úioas├ú, c├úci vineri (Dies Veneris) este ziua sa. Echivalenta Afroditei este la origine o divinitate italic├ú nu foarte important├ú, ea protejeaz├ú culturile de legume. ├Änc├ú dinainte de fondarea Romei ea are un sanctuar despre care se spune c├ú este fondta de Eneas ├«nsu┼či. Nu o cheam├ú ├«nc├ú Venus, ci poart├ú nume precum Frutti, posibil o alterare etrusc├ú a Afroditei. ├Äncep├ónd cu secolul al II-lea BC Venus dob├ónde┼čte o autoritate considerabil├ú in cultele romane. Originile sale se mut├ú ├«n spuma m├úrii, dup├ú cum reiese ┼či din sculpturile ├«n ipostaza de Venus anadyomene, adic├ú ie┼čind din ape, mai precis, dintr-o cochilie de sidef, dup├ú cum apare ┼či la Sandro Botticelli.

Oricum, cert este c├ú ├«n jurul s├úu graviteaz├ú tot c├ómpul referitor la senzualitate ┼či c├ús├útorie. Un rol important ├«l are ┼či prin con┼čtiin┼úa roman├ú a descende┼úei lui Eneas...Venus este cea care ├«l ajut├ú pe erou s├ú fondeze Roma, ceea ce explic├ú propaganda imperial├ú prin acest mit ├«n cadrul dinastiei Iulia-Claudia. ├Äncep├ónd cu secolul I BC apar numeroase temple consacrate ei, printre care cel al lui Pompei ridicat dup├ú victoria sa ├«mpotriva lui Mithridate sau cel al lui Caesar din 46 BC. Reg├úsim la acestea toate simbolistic├ú asociat├ú zei┼úei:turturele care ├«i trag carul, rodia, macul, anemona r├ús├úrit├ú din s├óngele lui Adonis sau mirtul care ├«i serve┼čte drept ad├úpost. ├Än ceea ce prive┼čte ceremoniile, nu i se sacrific├ú dec├ót foarte rar pas├úri. Mai toate s├úrb├útorile ├«n cinstea ei stau sub semnul pl├úcerii, pl├úcere care poate degenera u┼čor, a┼ča cum se ├«nt├ómpl├ú la s├úrb├útorile ├«n cinstea lui Adonis.

popup venus jpg jpeg

Exist├ú ceva totalmente incontrolabil la Venus care reprezint├ú ├«ntreaga palet├ú a leg├úturilor amoroase, de la cele mai inocente la cele mai boln├úvicioase, de la cele mai timide la cele mai licen┼úioase. Nu este la ├«nt├ómplare faptul c├ú poart├ú o centur├ú care ├«nchide atrac┼úiile, sur├ósurile, suspinele...Puterea simbolului este at├ót de mare ├«nc├ót Iunona se folose┼čte de el o dat├ú pentru a-l atrage pe Iupiter. Centura pasiunii ├«l ├«nl├ún┼úuie pe om, care nu mai poate sc├úpa din carcera volupt├ú┼úii. Venus nu este asadar tocmai zei┼úa z├ómbetelor, pentru c├ú pasiunile pe care le provoac├ú sunt adesea arme ale distrugerii ┼či r├úzbun├úrii. Seneca ┼či Lucretius avertizeaz├ú c├ú ├«n momentul ├«n care omul se va l├úsa ├«n voia volupt├ú┼úii, se va l├úsa prad├ú ┼či durerii. Excesul de pasiune este folosit de g├óndirea antic├ú pentru a ar├úta c├ú de fapt ├«n┼úelepciunea const├ú ├«n bunul control asupra emo┼úiilor, ├«n protejarea sufletului ├«n fa┼úa intemperiilor iubirii. Dar dincolo de aceste pericole, Venus mai reprezint├ú ┼či libertatea ┼či toleranta ├«n ceea ce prive┼čte asumarea sexualit├ú┼úii, care nu este ├«n niciun fel condamnat├ú, ci asumat├ú natural. Este posibil ca ┼či interdic┼úiile noastre morale s├ú le fi provocat r├ósul anticilor...

Hathor, extazul

Una dintre cele mai vechi divinit├ú┼úi egiptene, func┼úion├ónd ca mam├ú a zeilor ┼či oamenilor, de origine cosmic├ú, Hathor este ┼či ea treptat asimilat├ú Afroditei sub influen┼úa Ptolemeilor. ├Ämpreun├ú cu Osiris ┼či Horus, Hathor relev├ú un aspect fundamental al divinului ca for┼ú├ú generatorare de via┼ú├ú. Egiptenii le-au dedicat, ├«nc├ú de la ├«nceputuri, culte for┼úelor naturale considerate superioare. Mai exact, ce ador├ú oamenii este via┼úa ├«ns├ú┼či. Hathor, fiica lui Ra ┼či so┼úia celest├ú a lui Horus, dincolo de asocierea cosmic├ú, este ┼či patroana fertilit├ú┼úii. Egiptenii o reprezint├ú ca vac├ú ├«nstelat├ú sau femeie cu urechi de vac├ú, acest animal simboliz├ónd procrea┼úia. Numele s├úu Hout-Hor ├«nseamn├ú casa lui Horus. Fiin┼ú├ú ambigu├ú, se confud├ú uneori cu Isis, dar cele dou├ú zeite nu sunt dou├ú aspecte complementare ale aceleia┼či divinit├ú┼úi. Templul s├úu de la Denderah este de altfel un sanctuar dublu unde se reg├úsesc dou├ú triade divine:Hathor, Horus ┼či fiica lor, Ihy, iar cealalt├ú Isis, Osiris ┼či Horus.

hathor nofretari jpeg jpeg

O perioada de 105 zile pe an le este rezervat├ú zeilor. Calendarul egiptean se divide ├«n trei anotimpuri de c├óte patru luni, ┼či anume Akhet, Peret ┼či Chemou. Fiecare corespunde inunda┼úiilor, germina┼úiei ┼či culesului. Aceste fenomene naturale sunt ├«n perfecta armonie cu voin┼úa zeilor, ceremoniile asigur├ónd perpetuarea miturilor fondatoare ale civiliza┼úiei egiptene. Un moment sacru principal ├«l constituie inunda┼úia anun┼úata de steaua Sirius (Sothis), din jurul zilei de 18 iulie. Steaua dispare de pe cer vreme de 70 de zile, iar c├ónd reapare la apusul soarelui magia astral├ú anun┼ú├ú inunda┼úia. ├Än luna Epiphi, a treia de recolt├ú, Hathor ├«l viziteaz├ú pe Horus pentru a confirma uniunea. Procesiunea fluvial├ú a statuii dureaz├ú 15 zile ┼či se face ├«n vederea sigur├úii prosperita┼úii. Fecunditatea zei┼úei este echivalent├ú celei a Nilului.

Hathor, fiica lui Ra, apare ├«n form├ú de leoaic├ú pentru a-┼či r├úzbuna p├úrintele ├«mpotriva c├úruia se revolt├ú omenirea. Ea distruge totul ├«n cale ┼či este potolit├ú de zeii Thot ┼či Shou, transforma┼úi ├«n maimu┼úe. Zei┼úa se ├«ntoarce ├«n Egipt ┼či se preface ├«n Bastet, cu chipul mai agreabil al pisicii. ├Än prima lun├ú a inunda┼úiilor Hathor, conciliant├ú ┼či radioas├ú, apare ├«n extaz divin. Intr-o mare procesiune, preo┼úii iau statuia zeitei ┼či o a┼čeaz├ú ├«ntr-un naos pe care opt preo┼úi ├«l transport├ú pe terasa templului. Iradierea divin├ú cu razele soarelui o reanim├ú pe zei┼ú├ú ┼či ├«i eficientizeaz├ú prezen┼úa. Pentru a experimenta extazul, poporul consum├ú f├úr├ú modera┼úie vin. C├únile sunt depuse ritualic ├«n sarcofage. S├úrb├útoarea be┼úiei este prin excelen┼ú├ú un panegiric la adresa lui Hathor, locuitorii bucur├óndu-se p├ón├ú la exces de re├«ntoarcerea stelei. Riturile orgiastice se amplific├ú pe m├úsur├ú ce apele Nilului cresc ca expresie a regener├úrii p├úm├óntului.

Toat├ú be┼úia generalizata este pentru egipteni o asigurare a desf├ú┼čur├úrii normale a ciclului Nilului, o etern├ú re├«ntoarcere valorificat├ú prin mit. Printre multiplele ipostaze ale zei┼úei se num├úr├ú cele de vac├ú aurit├ú, leoaic├ú ├«nfuriat├ú, so┼úie devota├ú sau cel mai adesea pur ┼či simplu iubire. Mam├ú divin├ú, ea este ┼či protectoarea mor┼úilor c├úrora le red├ú via┼úa, pentru c├ú esen┼úa erosului este transcenderea limitelor umane.

Sursa:historia.fr