Mihail Gorbaciov ╚Öi politica social─â ┼či economic─â a URSS jpeg

Mihail Gorbaciov ╚Öi politica social─â ┼či economic─â a URSS

­čôü Comunism
Autor: Florin Marin

Liderul Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, s-a n─âscut la data de 2 martie 1931, ├«n apropiere de Stavropol, ├«n Caucazul de Nord. Ascensiunea sa este una uimitoare. De la meseria de tractorist, pe care o practic─â dup─â terminarea ┼čcolii, ajunge s─â fie nominalizat de sec┼úia local─â de partid pentru a intra la Facultatea de Drept din cadrul Universit─â┼úii de Stat din Moscova, ├«n 1950. Devine activist Komsomol[1]┼či ader─â la PCUS ├«n 1952.

Dup─â absolvirea facult─â┼úii ┼či datorit─â muncii depuse de-a lungul timpului, va deveni prim-secretar al comitetului regional de partid ├«n 1970. Ascensiunea sa nu se opre┼čte aici, ┼či ├«n 1971 va fi ales ├«n Comitetul Central. ├Än cele din urm─â, mut├óndu-se la Moscova, ├«n 1978, devine membru al Secretariatului Comitetului Central. ├Än 1980 el va fi membru cu drepturi depline al Politburo. Punctul culminant al carierei de p├ón─â atunci a lui Mihail Gorbaciov, ├«l reprezint─â anul 1985, c├ónd la 11 martie devine Secretar General al partidului, dup─â moartea lui Konstantin Cernenko.

Constat─âm c─â ascensiunea lui Gorbaciov la putere a fost una destul de rapid─â. Motivele ce pot sta la baza acestei ascensiuni ar fi acelea ca vechea gard─â trebuia la un moment dat ├«nlocuit─â ┼či c─â p─ârin┼úii s─âi erau am├óndoi ┼ú─ârani. Sigur, aceste dou─â motive nu trec ├«n plan secundar efortul sus┼úinut ├«n munc─â ┼či studii.

Premisele reform─ârii statului sovietic

La venirea la conducerii Uniunii Sovietice, Gorbaciov va g─âsi o societate ┼či o economie cu standarde destul de sc─âzute. Statul se confrunt─â cu o semnificativ─â cre┼čtere a corup┼úiei ├«n cadrul societ─â┼úii ┼či cu o economie pr─âbu┼čit─â, nemaiav├ónd nici mijloacele, nici resursele necesare realiz─ârii ambi┼úiilor propuse. Gorbaciov constata:ÔÇť├Äntr-un anumit stadiu acest lucru a devenit deosebit de clar, ├«n ultima jum─âtate a deceniului opt. S-a ├«nt├ómplat ceva, la prima vedere inexplicabil. ┼óara ├«ncepea s─â piard─â momentul. E┼čecurile economice au devenit mai frecvente. Dificult─â┼úile au ├«nceput s─â se acumuleze ┼či s─â se accentueze;a ├«nceput s─â apar─â stagnarea ├«n via┼úa societ─â┼úii. Toate acestea s-au ├«nt├ómplat ├«ntr-o vreme c├ónd revolu┼úia ┼čtiin┼úific─â ┼či tehnica deschideau noi perspective pentru progresul economic ┼či socialÔÇŁ.

Pentru rezolvarea situa┼úiei nefavorabile ┼či recuperarea decalajelor, Gorbaciov propune, ├«ntre primele discursuri ale sale, trei direc┼úii de urmat:uskorenie, glasnost┼či perestroika. Gorbaciov aduce critici dure la adresa economiei ┼či societ─â┼úii, ├«ndemn├ónd la o ÔÇ×accelerareÔÇŁ, care p├ón─â atunci se pare c─â nu fusese aplicat─â. ├Äns─â pe l├óng─â acest ├«ndemn, mult mai importante ┼či mai discutabile sunt politica de glasnost┼či cea de perestroika.

Analiza cuv├óntului glasnostimplic─â mai multe interpret─âri, una dintre acestea fiind aceea de ÔÇťjudecat─â public─âÔÇŁ. ├Äns─â ├«n form─â substantivala cuv├óntul face trimitere ┼či la activitate. Totu┼či, accep┼úiunea des ├«nt├ólnit─â ├«n istoriografie se pare c─â este aceea de ÔÇťtransparen╚Ť─âÔÇŁ. Perestroika, la r├óndul ei, combin─â mai multe sensuri dec├ót cel de ÔÇ×reconstruc┼úieÔÇŁ, put├ónd ├«nsemna ┼či reorientare ideologic─â. Denumirea de perestroika pare s─â fie una bine aleas─â, deoarece structurile statului erau acelea care trebuiau schimbate. La ├«nceput se va vorbi ┼či de o perestroikamoral─â, ideologic─â, administrativ─â, psihologic─â, social─â, educativ─â etc. Perestroikava cuprinde domenii precum economia, societatea, administra┼úia ┼či sistemul politic, c├ót ┼či rela┼úiile interna┼úionale. Glasnostva avea un succes imediat ┼či va crea un impact direct, pe c├ónd perestroikase va lovi de probleme grave c├ónd se ├«ncearc─â punerea ei ├«n aplicare.

Pentru Gorbaciov, perestroika, cuv├óntul devenit ordine ├«n cadrul Congresului al XXVII-lea ├«nsemna ÔÇťpolitica al c─ârei scop este de a activa progresul social ┼či economic al ┼ú─ârii ┼či de a re├«nnoi toate sferele vie┼úiiÔÇŁ[2]. ├Än acela┼či timp, glasnostera privit ca o l─ârgire a libert─â┼úilor cet─â┼úene┼čti privind accesul la informa┼úie ┼či liber─â denun┼úare a diverselor abuzuri.

Direc┼úiile ├«n reformele economice ┼či sociale ale conduc─âtorului sovietic trebuiesc ├«n┼úelese ├«n raport cu starea existent─â la nivel global ├«n acea perioad─â. Gorbaciov a ├«ncercat s─â fac─â ├«nc├ót s─â reintroduc─â Uniunea Sovietic─â ├«n circuitul interdependen╚Ťei tehnologice ┼či politice a lumii moderne din care a ajuns s─â fie ├«ndep─ârtat─â de fo┼čtii lideri pe temeiul incompatibilit─â┼úii ideologice cu ÔÇťlumea capitalist─âÔÇŁ. Liderul sovietic utiliza frecvent expresia ÔÇťinterdependen┼ú─âÔÇŁ ├«n discursurile sale ┼či ├«n retorica populist─â, el explic├ónd faptul c─â ÔÇťÔÇŽ problemele globale care afecteaz─â ├«ntreaga umanitate nu pot fi solu┼úionate de un stat sau un grup de state. Acest fapt necesit─â cooperarea pe scar─â mondial─âÔÇŽ Suntem perfect con┼čtien┼úi c─â lucrurile nu stau pe nici pe departe ├«n puterea noastr─â singuri ┼či c─â multe vor depinde de Occident, de capacitatea conduc─âtorilor s─âi de a vedea lucrurile din perspectiva serioas─â a r─âscrucii istorieiÔÇŽ lumea controversat─â, dar interdependent─â ┼či ├«n multe privin┼úe integrat─â prinde conturÔÇŁ. Tocmai de aceea reforma lui Gorbaciov se vrea una global─â ┼či radical─â.

Revenind la diferen┼úa de aplicabilitate ┼či succes a celor dou─â orient─âri propuse de c─âtre Gorbaciov, putem identifica o serie de avantaje glasnost-ului, avantaje de care perestroikanu s-a bucurat ├«n aceea┼či m─âsur─â. De pild─â, un avantaj al acestei politicii de ÔÇťtransparent─âÔÇŁ ar fi acela c─â URSS ┼či majoritatea ┼ú─ârilor comuniste europene devin o nou─â verig─â ├«n lan┼úul informa┼úional al comunica┼úiilor care ├«nconjoar─â acum ├«ntreaga lume. De asemenea, s-a opus ┼či a trebuit s─â ├«nlocuiasc─â obliga┼úia preponderent─â a membrilor individuali de partid ┼či a ├«ntregului partid s─â respecte ┼či s─â urmeze ÔÇťpartinitateaÔÇŁ ÔÇô regula obligatorie prin care membrul de partid trebuie s─â pun─â interesele de partid deasupra judec─â┼úii sale proprii ┼či a intereselor sale;glasnostalunga ÔÇťpartinitateaÔÇŁ, antren├ónd g├óndirea individual─â ┼či colectiv─â a comuni┼čtilor s─â-┼či foloseasc─â propria judecata ├«n ac┼úiuni obiective. Un alt avantaj ar fi acela al popularit─â┼úii instantanee dat─â de modificarea m─âsurilor ce interziceau libertatea de informa┼úie. ├Än paralel, necestitatea ÔÇťrestructur─âriiÔÇŁ presupunea luarea unor m─âsuri extrem de serioase:├«n primul r├ónd multe institu┼úii de stat ┼či obiceiuri politice trebuiau ├«nl─âturate, apoi trebuia ├«ntreprins─â eliminarea ┼či distrugerea elementelor negative, fapt greu de realizat.

Realizări cu impact în mediul social

Cunoscut ca un lider preocupat de situa┼úia categoriilor sociale, Gorbaciov este considerat primul lider sovietic capabil ÔÇťs─â st─âp├óneasc─âÔÇŁ TV-ul. ├Än apari┼úiile sale de la TV, el ├«ncuraja competi┼úia ┼či eficient─â ├«n produc┼úie, promi┼ú├ónd, ├«n pie┼úe, asigurarea unei mai bune aprovizion─âri ┼či servicii, dar cer├ónd ┼či r─âbdare ├«n acela┼či timp.

0000011419 gorbac001 004 jpg jpeg

Impactul la nivel social a fost unul puternic. Gorbaciov, dup─â Congresul al XXVII-lea din 1986, ├«ncepe lansarea unei veritabile politici de destalinizare ┼či debrejnevizare. Poltica sa refuza mo┼čtenirea stalinist─â.La 19 decembrie 1986, Andrei Saharov, laureat al premiului Nobel pentru pace ├«n 1975, este eliberat din ├«nchisoare. Numero┼či al┼úi de┼úinu┼úi politici vor fi repu┼či ├«n libertate.Gorbaciov va decreta ┼čiprotec┼úii juridice ├«mpotriva intern─ârilor psihiatrice for┼úate. De asemenea, la 1 martie 1988 va da o lege ├«mpotriva abuzurilor, prin care re┼úeaua spitalelor psihiatrice ÔÇťspecialeÔÇŁ este reorganizat─â, tutela acestor spitale trec├ónd la Ministerul S─ân─ât─â┼úii, iar cei interna┼úi cu for┼úa sunt autoriza┼úi s─â-┼či expun─â cazul ├«naintea justi┼úiei.Ca o ÔÇťcirea┼č─â de pe tortÔÇŁ, la 15 august 1988, Gorbaciov va anula printr-un decret toate priva┼úiunile cet─â┼úene┼čti hot─âr├óte ├«ntre 1966 ╚Öi 1988.

Nout─â┼úile aduse de Gorbaciov nu se opresc aici. Vor fi eliberate ┼či artele, ajung├óndu-se la o explozie a genurilor cinematografice ÔÇô cel mai bun exemplu este succesul filmului ÔÇ×Taxi BluesÔÇŁ,   realizat de Pavel Lughin. De asemenea, lucr─ârile cenzurate reapar ├«n libr─ârii. ├Än iulie 1989, Sovietul Suprem va aboli delictul de crim─â ├«n cazul ÔÇťpropagandei antisovieticeÔÇŁ. Presa va cunoa┼čte un real c├ó┼čtig la 12 iunie 1990, c├ónd se d─â o lege referitoare la liberalizarea exerci┼úiului acesteia.

Societatea sovietic─â de atunci era o societate ├«n care se g─âseau foarte multe elemente negative, ca ┼či ├«n Occident. Nu lipseau din cadrul acesteia consumul ┼či traficul de droguri, violen╚Ťele sau dezastrele de orice natur─â. Libertatea informa┼úional─â spre care se ├«ndreapt─â societatea sovietic─â ├«ncepe s─â devin─â tot mai clar─â ├«nc─â din 1986, c├ónd, la o televiziune este difuzat─â o emisiune despre consumul de droguri ┼či ├«n care se dezv─âluie povestea unei tinere toxicomane provenit─â dintr-o familie destul de ├«nst─ârit─â. De asemenea, sunt realizate filme, cum ar fi de exemplu ÔÇťE u┼čor s─â fii t├ón─âr?ÔÇŁ, regizat ├«n 1986 de c─âtre Iuris Podnieks, ├«n care este prezentat─â ├«nclinarea adolescen┼úilor spre violen┼ú─â, rock, droguri ┼či bani.

Modalit─â┼úile prin care Gorbaciov ├«ncearc─â s─â schimbe societatea aflat─â ├«ntr-o stare de deriv─â vizeaz─â mai multe planuri. Pe l├óng─â eliber─ârile de importan┼úi de┼úinu┼úi politici, tot ca o ruptur─â de vechiul regim, el trece ┼či la anihilarea corup┼úiei. ├Än lupta s─â ├«mpotriva corup┼úiei, Gorbaciov va reu┼či s─â ob┼úin─â condamnarea, ├«n 1988, a ginerelui lui Brejnev, Iuri Ciurbanov, cunoscut drept capul a┼ča-zisei ÔÇťmafii uzbekistaneÔÇŁ.

Lupta dusă în economie

Economia g─âsit─â de Gorbaciov la venirea la conducerea Uniunii Sovietice era una cu standarde destul de sc─âzute. ├Än ultimele dou─â decenii URSS se confrunta cu o degradare semnificativ─â a nivelului de trai, intensificarea dezinteresului pentru munc─â (sc─âderea productivit─â┼úii) ┼či dezvoltarea unei economii subterane. Explica┼úia ├«n acest sens este c─â sistemul de dezvoltare extensiv─â pus ├«n practic─â p├ón─â atunci ├«┼či atinsese limitele. Sigur, printre explica┼úiile declinului economic ar putea fi ┼či lipsa inova┼úiilor, implicarea Uniunii Sovietice ├«n razboiul din Afghanistan, sporirea cursei ├«narm─ârilor. Tocmai de aceea, ├«n 1985, guvernul sovietic va publica un proiect privind Orient─ârile pentru dezvoltarea economic─â ┼či social─â a URSS ├«ntre 1986-1990 ┼či pentru perioada p├ón─â ├«n anul 2000.Atunci se specific─â:ÔÇťUrm─âtorii 15 ani vor fi o perioad─â istoric─â pentru ┼úara noastr─â pe calea c─âtre perfec┼úionarea socialismului ┼či construirea comunismuluiÔÇŁ[3]. Orient─ârile din economia sovietic─â au vizat tentativa de reglare a sistemului ┼či ampl─â politica de reforme.

├Än m─âsurile luate, Gorbaciov se va bizui, ├«n mod special, pe concep┼úiile ┼či lucr─ârile lui Abel Abanbegian, Stanislav Satalin ┼či Nikolai Petrakov. Cel de-al XII-lea plan cincilan(1986-1990) era unul favorabil obiectivelor de ameliorare a controlului calit─â┼úii ┼či de reducere a consumului de alcool, de re├«nnoire a cadrelor ┼či evolu┼úie spre ├«nlesnirea ac┼úiunilor individuale ┼či private.

├Än mai 1985, Gorbaciov va adopta un program ├«mpotriva b─âuturilor alcoolice[4]. Acest program viza sc─âderea drastic─â a produc┼úiei de alcool. Foarte multe ├«ntreprinderi produc─âtoare de alcool se vor ├«nchide. Cei care au propus ├«n Biroul Politic aceast─â m─âsur─â au fost Egor Ligachev ┼či Mihail Solomentsev, dar ├«n opinia public─â Gorbaciov este ini┼úiatorul acestei m─âsuri. M─âsur─â a fost bine primit─â ├«n r├óndul femeilor, care o ├«ncurajau. Pentru mul┼úi oameni ├«ns─â, campania antialcool echivala cu ÔÇ×castrarea clasei muncitoareÔÇŁ.

├Än 1987 se va ajunge la un consum c├ót jum─âtatea de cantitate consumat─â ├«n 1985. Cresc pre┼úurile la vodk─â, este ra┼úionalizat─â aprovizionarea ┼či se reduc orele programului de servire. Ca un efect, la ├«nceput m─âsura a permis o reducere considerabil─â a num─ârului de accidente de munc─â ┼či de circula┼úie, dar din cauz─â c─â v├ónz─ârile de alcool aduceau un profit important la buget ┼či c─â aceasta infuzie de capital din urm─â v├ónz─ârilor de alcool sc─âzuse, ├«n 1988 acest program va fi abandonat.

├Än luna martie a anului 1986, un Comitet de Stat va fi ├«ns─ârcinat cu supravegherea calit─â┼úii produc┼úiei. Comer┼úul extern sufer─â ┼či el o reorganizare ├«n  luna august a aceluia┼či an, urm├ónd ca la 1 mai 1987 s─â fie autorizat doar un num─âr limitat de ├«ntreprinderi ┼či de ministere care s─â opereze direct asupra pie┼úelor externe.

În noiembrie 1986 Gorbaciov a legalizat afacerea individuală/de familie[5]. Legea a intrat în vigoare tot la 1 mai 1987. Se permitea reintrarea în legalitate a grupurilor de persoane care lucrau până atunci pe ascuns. Acestea aveau sarcina de a identifica acea gamă de servicii care să o ofere populaţiei, gama ce nu putea sau nu se dorea a fi asumată de către stat.

Opera reformatoare nu se opre╚Öte aici.├Än 1987 se va da o lege cu privire la inteprinderile de stat. Motivarea adopt─ârii acestei legi era faptul c─â Ministerul Economiei exercita o influen┼ú─â destul de puternic─â ┼či c─â economia prea centralizat─â nu avea rezultatele dorite. ├Äns─â Comitetul planific─ârii de stat (Gosplan) ┼či Ministerul Economiei au g─âsit o modalitate prin care men┼úineau puterea exercitat─â ├«n ├«ntreprinderi. Legea a condus la o infla┼úie mare ┼či la ├«ndatoriri ale ├«ntreprinderilor. Un efect al acestei legi este acela c─â spre sf├ór┼čitul anilor ÔÇÖ80 managerii de fabrici s-au transformat ├«n proprietarii acestora. Legea ├«ntreprinderilor de stat stipula ┼či o autonomie financiar─â ┼či contabil─â crescut─â pentru acestea. Legea ├«ntreprinderilor viza circa 90% din ├«ntreprinderi. ├Äntreprinderile ├«┼či vede c├ómpul de ac┼úiune mult mai l─ârgit ┼či ├«┼či elaboreaz─â singura planul de activitate, ├«ns─â trebuiau s─â-┼či g─âseasc─â singure furnizorii ┼či clien┼úii. ├Än lege este enun┼úat─â ┼či posibilitatea de a declara falimentul pentru ├«ntreprinderile mai pu┼úin rentabile. Este introdus un sistem de individualizare a retribu┼úiilor. Colectivele de lucr─âtori ├«┼či vor putea alege propria conducere a ├«ntreprinderii, dintr-o list─â de candida┼úi.

673px Ceausescu  Gorbachev 1985 jpg jpeg

Gorbaciov a urm─ârit ┼či o remodelare a sistemului bancar. P├ón─â atunci exist─â o banc─â central─â atotputernic─â, Gosbank, care se sprijinea pe o banc─â pentru opera┼úiunile externe ÔÇô Vneshtorgbank, o banc─â pentru construc┼úii ÔÇô Stroibank ┼či o re┼úea de case de economii. La 1 ianuarie 1988 sistemul bancar[6]va fi reformat.

Important─â a fost ┼či legea cooperativelor, ratificat─â la 26 mai 1988. Legea autorizeaz─â muncitorilor s─â p─âr─âseasc─â sectorul de stat pentru a exerrcita o activitate ├«n r├óndul cooperativelor. La sf├ór┼čitul anului 1990 cooperativele foloseau 4% din totalul for┼úei de munc─â. Pe plan extern ├«ntreprinderile de stat ┼či cooperativele considerate competitive vor fi autorizate ├«n decembrie 1988 s─â-┼či comercializeze liber produsele pe pia┼úa extern─â ├«ncep├ónd de la 1 ianuarie 1989.

La 6 martie 1990 este elaborat─â o lege a propriet─â┼úii. Se recunosc prin aceasta trei forme de proprietate ÔÇô proprietatea de stat, proprietatea ÔÇťpublic─âÔÇŁ ┼či proprietatea ÔÇťcet─â┼úeanuluiÔÇŁ, ultima dintre aceastea fiind considerat─â privat─â.

E┼čecuri survenite

Sistemul continua s─â se confrunte cu un fenomen de blocaj. Dup─â primele m─âsuri, efectul nu a fost cel scontat, economia ├«ncep├ónd s─â intre din ce ├«n ce mai r─âu ├«n deriv─â datorit─â campaniei antialcool, mic┼čor─ârii veniturilor din exporturile de petrol ┼či cre┼čterii cheltuielilor. Aceste lucruri vor duce la un deficit bugetar considerabil ├«nregistrat ├«ntre 1985 ┼či 1987. Deficitul bugetar poate fi explicat prin lipsa profitului din taxele fiscale, sc─âderea cursului mondial al petrolului, subven┼úii pentru produsele de baz─â ┼či efortul militar pentru cursa ├«narm─ârii.

Valul de reforme a provocat nelini┼čtea din ce ├«n ce mai mare a popula┼úiei. Statul va avea s─â se confrunte cu un num─âr destul de mare de ┼čomeri, ├«n 1990 ajung├óndu-se la aproximativ 6 milioane. De asemenea, reforma ├«ntreprinderilor trebuia s─â asigure o leg─âtur─â str├óns─â ├«ntre v├ónz─âtor ┼či cump─âr─âtor, dar n-a dat roade din cauza birocra┼úiilor ┼či a protec╚Ťionalismului regional. ┼×efii de ├«ntreprinderi erau ┼či ei ostili reformelor, ei fiind ┼či pu┼či ├«n fa┼ú─â situa┼úiei ├«n care angaja┼úii pot alege lideri. Reprezentan┼úii colhozurilor erau de asemenea nemul┼úumi┼úi de acordarea de p─âm├ónt ┼ú─âranilor, prin m─âsura din 28 iulie 1988.

Se vorbe┼čte ├«n acea perioad─â de o infla┼úie[7]mascat─â, tradus─â prin penuria de produse ┼či prin cozile la magazine. Pre┼úurile nominale pornesc pe o pant─â ├«ncontinuu ascendent─â. Ele sunt ┼či ├«n multe cazuri generate de c─âtre Comitetul de Stat al pre┼úurilor ┼či nu reflect─â costurile de produc┼úie. Infla┼úia mai este ├«ncurajat─â de m─ârirea deficitului bugetar. Libertatea acordat─â ├«ntreprinderilor ┼či apari┼úia noilor insitutii financiar comerciale contribuie de asemenea la derapajul infla┼úionist.

Spre sf├ór┼čitul lui 1988, deficitul bugetar era de 100 miliarde de ruble (11% din PIB). ├Än ciuda mai multor planuri[8], puciul declan┼čat ├«n 1991 ├«l va deposeda pe Gorbaciov de prerogativele speciale ├«n economie. Odat─â cu pr─âbu┼čirea URSS, Rusia, dup─â modelul altor republici, ├«┼či va rec─âp─âta suveranitatea din punct de vedere economic. La 1 noiembrie 1991, Boris El┼ú├ón va ob┼úine puteri speciale pentru politica de reform─â economic─â radical─â ├«n Rusia.

Perioada 1985 ÔÇô 1991 a fost o perioad─â cu schimb─âri dramatice ┼úin├ónd cont de ultimele decenii. Uniunea sovietic─â se bucura de o larg─â libertate politic─â, economic─â ╚Öi social─â cum nu a mai avut p├ón─â atunci. Politica promovat─â ├«n aceast─â perioad─â a dus la desfiin┼úarea URSSS. Gorbaciov declara:ÔÇ×Am f─âcut tot ce depindea de mine pentru a preveni amenin┼úarea dezintegr─ârii ┼ú─ârii noastre multina┼úionale, constituit─â ├«n decurs de secoleÔÇŁ.

           

Bibliografie:

[1]Organizatia de tineret a PCUS in componenta careia intrau tineri intre 14 si 28 ani.

[2]Pascal Lorot, Perestroika. URSS sub Gorbaciov(1985-1991), Ed.Corint, Bucuresti, 2002, p.14

[3]Paul Dukes, Istoria Rusiei.822-1996, Ed.All, Bucuresti, 2009, p.343

[4]The Cambridge History of Russia, Vol. III, The Twentieth Centrury, Edited by Ronald Grigor Suny, Cambrigde University Press, 2006, p.332

[5]Pascal Lorot, op.cit., p.60

[6]Banca de Stat (Gosbank), Banca Agro-Industrial─â (Agroprombank), Banca pentru Industrie ╚Öi Construc╚Ťii (Promstroibank), Banca pentru Rela╚Ťiile Economice Externe (Vneshekonombank) ╚Öi Sberbank (ansamblul caselor de economii).

[7]Ibidem, p.67-69

[8]Planul de ÔÇťmodernizare economic─âÔÇŁ propus de N.R├ójkov, ÔÇťPlanul celor 500 de zileÔÇŁ al lui Stanislav ╚śatalin, ÔÇťplan anticriz─âÔÇŁ al lui Valentin Pavlov, planul lui Grigori Iavlinski.