Via╚Ťa fascinant─â a lui Alfred Nobel  A inventat dinamita cu pre╚Ťul vie╚Ťii fratelui s─âu  jpeg

Via╚Ťa fascinant─â a lui Alfred Nobel. A inventat dinamita cu pre╚Ťul vie╚Ťii fratelui s─âu

­čôü Biografii
Autor: Iulian Sîmbeteanu

Numele lui Alfred Nobel a r─âmas ├«n istorie datorit─â celui mai prestigios premiu din lume. Om de afaceri, chimist ╚Öi inventator, Nobel are o poveste de via╚Ť─â cu adev─ârat spectaculoas─â. Numit de presa vremii ÔÇŁnegustorul mor╚ŤiiÔÇŁ, din cauza celei mai celebre dintre inven╚Ťiile sale, dinamita, savantul suedez a brevetat peste 350 de inven╚Ťii.

Alfred Nobel s-a n─âscut pe 21 octombrie 1833, la Stockholm. El a fost al treilea fiu al cuplului Immanuel Nobel ╚Öi Andrietta Ahlsell. Tat─âl viitorului savant a fost la r├óndul s─âu un reputat om de ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi inventator al vremii, find descendent al celebrului savant suedez Olof Rudbeck, iar mama sa provenea dintr-o familie bogat─â.

Anul ├«n care s-a n─âscut Alfred a fost dificil pentru p─ârin╚Ťii s─âi, care s-au confruntat pentru prima dat─â cu falimentul. Dealtfel, falimentul ╚Öi reinventarea carierei au fost dou─â constante ale familiei Nobel. Evenimentul s-a repetat ╚Öi ├«n 1837, Immanuel fiind obligat s─â plece pentru un timp ├«n Finlanda ╚Öi Rusia pentru ├«ncepe o nou─â carier─â. Andrietta a r─âmas la Stockholm, unde a deschis o b─âc─ânie, pentru a-╚Öi putea ├«ntre╚Ťine familia.

Immanuel Nobel a ├«nfiin╚Ťat o companie ├«n Sankt Petersburg, care furniza echipament militar armatei ╚Ťariste. ├Än timpul r─âzboiului Crimeei (1854-1856), el i-a convins pe generalii ru╚Öi de utilitatea plas─ârii unor mine acvatice pentru a ├«mpiedica accesul navelor britanice.

├Än 1842, Immanuel ╚Öi-a adus familia ├«n capitala Rusiei, unde copiii s─âi au primit o educa╚Ťie aleas─â, studiind ╚Ötiin╚Ťele naturii ╚Öi limbile str─âine. La 17 ani, t├ón─ârul Alfred (foto) vorbea fluent suedeza, rusa, franceza, engleza ┼či germana, fiind deopotriv─â ┼či de ╚Ötiin╚Ťele exacte, precum fizica ╚Öi chimia.

1 Alfred Nobel tanar jpg jpeg

Dup─â ├«mplinirea v├órstei de 18 ani, Alfred Nobel a plecat ├«n Suedia, Germania, Fran┼úa ┼či Statele Unite. La Paris a avut ╚Öansa s─â lucreze ├«n laboratorul renumitului chimist francez Th├ęophile-Jules Pelouze. Aici l-a ├«nt├ólnit pe t├ón─ârul chimist italian Ascanio Sobrero, care cu trei ani ├«n urm─â inventase nitroglicerina, un lichid exploziv deosebit de puternic, ├«ns─â foarte instabil. ├Än SUA, Alfred ╚Öi-a aprofundat studiile de chimie sub ├«ndrumarea profesorului John Ericsson, cel care a conceput ╚Öi proiectat nava blindat─â USS Ironclad, care a devenit faimoas─â ├«n timpul R─âzboiului Civil American.

În 1852, Alfred s-a întors în Sankt Petersburg, pentru a lucra la compania tatălui său. Afacerile lui Immanuel Nobel din Rusia s-au sfârșit prost. Compania lui a dat faliment după Războiul Crimeii, iar el a fost nevoit să se întoarcă la Stockholm, împreună cu doi dintre fiii săi, Alfred și Emil.

Dup─â ce s-a ├«ntors ├«n ora╚Öul s─âu natal, Alfred a continuat s─â studieze nitroglicerina. Inven╚Ťia savantului italian Ascanio Sobrero era considerat─â ├«n epoc─â mult prea periculoas─â pentru a putea fi folosit─â ├«n practic─â, deoarece exploda la varia┼úii mici de temperatur─â sau presiune. Alfred era ├«ns─â interesat de posibilitatea folosirii ei ├«n construc╚Ťii ╚Öi ├«ncepe s─â lucreze la crearea unui explozibil c├ót mai stabil.

Aceste experimente au provocat un accident tragic. În 1864 a avut loc o explozie cumplită la fabrica sa din Stockholm, care a dus la moartea a cinci persoane, printre care și mezinul familiei Nobel, Emil, fratele lui Alfred.

Speriate de accident, autorit─â╚Ťile locale ├«i interzic s─â-╚Öi continue activitatea ├«n ora╚Ö, a╚Öa c─â Alfred ╚Öi-a amenajat un laborator ├«n apropierea Lacului Malaren, ├«ntr-o zon─â izolat─â, f─âr─â a╚Öez─âri umane.

Norocul i-a sur├ós ├«n 1867. Dup─â ce a ├«ncercat mai multe variante de combina╚Ťii ale nitroglicerinei cu diferite tipuri de substan╚Ťe, Alfred Nobel a descoperit varianta c├ó╚Ötig─âtoare: diatomitul. Amestecat─â cu nitroglicerina, aceast─â roc─â sedimentar─â silicioas─â se transform─â ├«ntr-o past─â. Dup─â solidificare, noua substan╚Ť─â are aceea╚Öi for╚Ť─â de explozie ca a nitroglicerinei, dar este mult mai stabil─â ╚Öi rezist─â la ╚Öocurile mecanice, ceea ce faciliteaz─â transportul ╚Öi manipularea ├«n condi╚Ťii de siguran╚Ť─â. Alfred Nobel a denumit noua substan╚Ť─â ÔÇŁdinamit─âÔÇŁ, cuv├ónt care provine din grecescul dynamis (putere, for╚Ť─â). Pentru a putea declan╚Öa explozia, savantul suedez a brevetat un detonator bazat pe aprinderea unui fitil.

ÔÇŁCel mai bogat vagabond al EuropeiÔÇŁ

De╚Öi a devenit celebru ├«n epoc─â datorit─â dinamitei, Alfred Nobel s-a ├«mbog─â╚Ťit ├«n urma invent─ârii unui alt explozibil, gelinita. Format─â din nitroglicerin─â, azotat de potasiu ╚Öi rumegu╚Ö de lemn, gelinita este o substan╚Ť─â exploziv─â cu mult mai puternic─â dec├ót dinamita, fiind de asemenea inalterabil─â ├«n ap─â ╚Öi pu╚Ťin sensibil─â la ╚Öocuri.

De╚Öi nu a fost c─âs─âtorit niciodat─â ╚Öi s-a dedicat permanent muncii sale, ├«n via╚Ťa lui Alfred Nobel au existat cel pu╚Ťin trei mari iubiri. Prima a fost ├«n tinere╚Ťe, ├«n Rusia, c├ónd se pare c─â ar fi cerut ├«n c─âs─âtorie o t├ón─âr─â, ├«ns─â a fost respins. Mai t├órziu, Alfred a fost ├«ndr─âgostit de Bertha Kinsky, o contes─â austriac─â, de care s-a desp─âr╚Ťit dup─â o rela╚Ťie scurt─â. Cei doi au r─âmas ├«ns─â prieteni, fapt certificat de schimbul de scrisori pe care l-au avut p├ón─â la moartea savantului. Ultima ╚Öi cea mai lung─â rela╚Ťie a sa a fost cu o flor─âreas─â din Viena, Sofie Hess, pe care chiar el o numea la un moment dat doamna Nobel.

Datorit─â pasiunii sale pentru c─âl─âtorii, Victor Hugo l-a numit ÔÇŁcel mai bogat vagabond al EuropeiÔÇŁ. C├ónd nu c─âl─âtorea, savantul suedez lucra intens ├«n laboratoarele sale. Cu timpul, Alfred Nobel a deschis fabrici ┼či laboratoare ├«n peste 20 de ╚Ť─âri, iar p├ón─â la moartea sa, ├«n 1896, el a a brevetat peste 350 de inven┼úii, printre care cauciucul sintetic, pielea artificial─â ┼či m─âtasea sintetic─â.

ÔÇŁNegustorul Mor╚Ťii a muritÔÇŁ

Alfred Nobel nu s-a g├óndit c─â explozibilul inventat de el va fi folosit ├«n principal ├«n scopuri militare. Celebrul inventator a dorit s─â u╚Öureze munca ╚Öi s─â salveze vie╚Ťi, ├«n industria minier─â ╚Öi cea de construc╚Ťii. Spre sf├ór╚Öitul vie╚Ťii, Nobel era un om foarte bogat, dar opinia public─â ├«i era ├«n parte nefavorabil─â. Cu toate acestea, pu╚Ťini aveau curajul s─â exprime acest punct de vedere.

├Än anul 1888, a murit Ludvig Nobel, fratele lui Alfred. Un ziar francez a f─âcut o confuzie ├«ntre cei doi ╚Öi a publicat din gre╚Öeal─â necrologul lui Alfred Nobel, ├«n care savantul suedez era condamnat pentru inven╚Ťiile sale. Titlul l-a pus pe g├ónduri pe marele inventator: ÔÇ×Negustorul Mor╚Ťii a murit - Dr. Alfred Nobel, care s-a ├«mbog─â╚Ťit descoperind mijloace f─âr─â precedent de a ucide al╚Ťi oameni, a murit ieriÔÇŁ.

Pe 27 noiembrie 1895, ├«n cadrul Clubului Suedezo-Norvegian din Paris, el a anun╚Ťat ├«n public crearea premiului care-i va purta numele. ├Än plus, el a hot─âr├ót ca toat─â averea sa s─â fie transformat─â ├«ntr-un fond din care s─â fie r─âspl─âtite anual cele mai mari realiz─âri ├«n ╚Ötiin╚Ť─â, precum ╚Öi eforturile f─âcute de o persoan─â pentru instalarea p─âcii pe planet─â. Ulterior premiul a fost divizat pe domenii precum literatur─â, fizic─â, chimie ╚Öi medicin─â.

Savantul suedez a murit chiar anul urm─âtor ├«n 1896 ├«n urma unei hemoragii cerebrale, la San Remo, pe c├ónd se afla ├«ntr-o c─âl─âtorie ├«n Italia. Averea sa a fost evaluat─â la 31.225.000 coroane suedeze ÔÇô circa 250 milioane de dolari americani la valoarea de azi. ├Äncep├ónd din 1901 a ├«nceput s─â se acorde celebrul premiul. Acesta const─â din: o medalie, o diplom─â ╚Öi o sum─â de bani, care la ├«nceput a fost ├«n valoare de 40.000 de dolari americani, apoi a crescut la 10.000.000 de coroane suedeze, iar ├«n iunie 2012 Funda╚Ťia Nobel a decis s─â reduc─â suma de bani la 8 milioane de coroane suedeze.

1 premiul nobel jpg jpeg