45266 xl jpg jpeg

Jean Pangal: Incursiune în culisele politice ale României interbelice

­čôü Biografii
Autor: Bogdan Bucur

├Änrudit prin c─âs─âtorie sau descendent direct din trei familii boiere┼čti valahe de rang ter┼úiar ÔÇô Br─ât─â┼čanu (de secol XVII), Djuvara (de secol XVIII) ┼či Pangal (de secol XIX) ÔÇô, care, ├«mpreun─â, au dat Rom├ónei moderne cel pu┼úin doi mini┼čtri, un subsecretar de stat ┼či ┼čase deputa┼úi sau senatori, Jean Pangal este personajul central al unui volum de documente inedite ┼či analize istorico-sociologice, care a v─âzut recent lumina tiparului la Editura Rao. Om politic, diplomat ┼či conduc─âtor absolut al masoneriei rom├óne din perioada interbelic─â, Jean Pangal este subiectul principal al celor 474 de note informative, publicate, pentru prima dat─â, integral, ├«n aceast─â carte, ┼či ├«ntocmite, ├«ntre 1932-1942, de Serviciul Secret de Informa┼úii al Armatei Rom├óne ┼či de Poli┼úia de Siguran┼ú─â a Ministerului de Interne.

Supranumit de presa vremii Prin┼úul Suveran al masoneriei rom├óne, Jean Pangal este foarte pu┼úin cunoscut ast─âzi, dar a fost extrem de controversat ┼či influent ├«n perioada interbelic─â, mai cu seam─â datorit─â rela┼úiilor sale personale ┼či contactelor directe cu ├«ntreaga elit─â politic─â, social─â, economic─â ┼či diplomatic─â a Rom├ónei, ┼či chiar a Europei. Cartea ÔÇô care constituie o adev─ârat─â fresc─â social─â ┼či politic─â a Rom├óniei Mari ÔÇô faciliteaz─â cititorilor accesul la re┼úeaua personal─â dezvoltat─â de Pangal ├«n vederea parvenirii politice ┼či con┼úine dezv─âluiri ale serviciilor secrete din culisele puterii.

P├ón─â la acest moment, pu┼úinele referiri f─âcute la Jean Pangal au fost publicate ├«n bro┼čuri obscure sau ├«n ziare de scandal, care nu prezint─â interes pentru comunitatea ┼čtiin┼úific─â. Jean [pe numele s─âu de botez Ion sau Ioan] Pangal [n. 25 ianuarie 1895 (Nisa, Fran┼úa) ÔÇô d. 14 octombrie 1950 (Lisabona, Portugalia)] a fost fiul lui Alexandru Emanoil Pangal [n. 1854 (comuna P─âng─âle┼čti, jude┼úul Vla┼čca) ÔÇô d. 6/19 iunie 1901] ┼či al Mariei P. Br─ât─â┼čanu [n. 1867 (comuna ┼×op├órli┼úa, jude┼úul Romana┼úi)].

├Än aprilie 1925, Jean Pangal s-a c─âs─âtorit cu Angela T. Djuvara (m─âtu┼ča istoricului Neagu Djuvara). At├ót ├«n ceea ce prive┼čte linia de descenden┼ú─â patern─â, c├ót ┼či cea matern─â, Jean Pangal avea, a┼čadar, origini boiere┼čti, asemenea so┼úiei sale, de altfel. Trebuie f─âcut─â precizarea c─â neamurile Pangal, Br─ât─â┼čanu ┼či Djuvara sunt familii boiere┼čti de rang ter┼úiar ├«n ┼óara Rom├óneasc─â, dar de sorginte alogen─â, care, ├«mpreun─â, au dat Rom├ónei moderne cel pu┼úin doi mini┼čtri, un subsecretar de stat ┼či ┼čase deputa┼úi sau senatori.

Pangal a fost un controversat om politic [deputat ├«n Parlamentul Rom├óniei (1927-1928, 1931-1932), subsecretar de stat pentru pres─â ┼či informa┼úii ├«n cadrul Pre┼čedin┼úiei Consiliului de Mini┼čtri (1931) ┼či Ministerului de Externe (1931-1932)] ┼či un influent diplomat [trimis extraordinar ┼či ministru plenipoten┼úiar al Rom├óniei ├«n Spania (1938-1939) ┼či Portugalia (1939-1940)].

Totodat─â, Pangal a fost Suveran Mare Comandor al Supremului Consiliu al Ritului Sco┼úian Antic ┼či Acceptat din Rom├ónia [RSAAR] (1922-1937, 1944-1948) ┼či Mare Maestru al Marii Loji Na┼úionale din Rom├ónia [MLNR] (1928-1929). A fost, practic, conduc─âtorul absolut al Francmasoneriei Rom├óne Regulare din perioada interbelic─â. A fost licen┼úiat (diploma nr. 1659/09.11.1915) ┼či doctor (diploma nr. 18/25.02.1917) ├«n drept al Universit─â┼úii din Ia┼či. 

Pe urmele lui Jean Pangal, cu ajutorul v─ârului primar.Av├ónd ├«n vedere anvergura personajului, a existat un interes legitim din partea serviciilor secrete rom├óne┼čti de a se informa cu privire la activitatea desf─â┼čurat─â de Jean Pangal, motiv pentru care s-a ├«ncercat ┼či s-a reu┼čit recrutarea mai multor persoane din interiorul Francmasoneriei ┼či din imediata apropiere a Suveranului Mare Comandor.

Mihail Moruzov, directorul SSI, a ├«nregistrat un adev─ârat succes ├«n aceast─â privin┼ú─â, ├«ntruc├ót l-a recrutat pe cel care avea s─â devin─â cel mai prolific informator ├«n problema Francmasoneriei. Gheorghe [George] Kintescu [Chintescu/Quintescu] [n. 12 mai 1901 (Craiova) ÔÇô d. 1 aprilie 1948 (Penitenciarul Aiud)] este autorul majorit─â┼úii notelor informative publicate ├«n lucrarea Jean Pangal. Documente inedite:1932:1942:contribu┼úii la analiza re┼úelelor sociale istorice.

Kintescu fost v─âr primar cu Jean Pangal ┼či Paul-Mircea Br─ât─â┼čanu. Asemenea verilor s─âi primari, a fost descendentul unei vechi familii boiere┼čti [Br─ât─â┼čanu] din Oltenia ┼či a de┼úinut gradul 33 ├«n RSAAR, precum ┼či calitatea de membru al Supremului Consiliu al RSAAR (1936). A fost licen┼úiat ├«n drept la Sorbona ┼či ofi┼úer de cavalerie, p├ón─â la 1924, ├«n cadrul Armatei Regale Rom├óne. Dup─â aceast─â dat─â, reu┼če┼čte s─â ├«┼či ├«nceap─â o carier─â politic─â, datorit─â rela┼úiilor de familie, ca secretar particular al ministrului Constantin Argetoianu, ├«n timpul guvern─ârii Partidului Poporului, sub pre┼čedin┼úia mare┼čalului Alexandru Averescu (1926-1927). A fost directorul de cabinet al lui Jean Pangal (1931-1932) ┼či secretarul prim-ministrului Constantin Argetoianu (1939). ├Än cadrul Direc┼úiei Serviciului Special de Informa┼úii din Subsecretariatul de Stat al Presei ┼či Informa┼úiilor, subordonat Pre┼čedin┼úiei Consiliului de Mini┼čtri (1931) sau Ministerului de Externe (1931-1932), a fost numit de Jean Pangal ├«n func┼úia de ┼čef de sec┼úie clasa I-a.

22 38 jpg jpeg

├Än perioada 1935-1939, Gheorghe Kintescu a fost recrutat de Mihail Moruzov ┼či d─âdea note informative, pentru SSI ┼či despre Francmasonerie, sub numele conspirative de Craiusau Doctorul. ├Äncep├ónd cu data de 15 octombrie 1944, prin decizia ministerial─â nr. 2076/24.10.1944, semnat─â de generalul de Corp de Armat─â Mihail Racovi┼ú─â, ministru secretar de stat la Departamentul de R─âzboi, Gheorghe Kintescu a fost numit subdirector general (diurnist) al SSI, ├«ncadrat ├«n grupa A.9 tipul 15 de munc─â ┼či pl─âtit lunar cu 36.200 lei brut. A demisionat din aceast─â func┼úie la 30 aprilie 1945, invoc├ónd probleme medicale.

├Än aceast─â perioad─â postbelic─â, Kintescu este prezentat, ├«n mai multe note informative, ca fiind informator al Misiunii britanice de la Bucure┼čti. Odat─â cu instaurarea guvernului dr. Petru Groza, Kintescu a devenit adjunctul contraamiralului Horia M─âcellariu la conducerea serviciului de informa┼úii al Mi┼čc─ârii Na┼úionale de Rezisten┼ú─â (organiza┼úie creat─â ├«n octombrie 1945 de generalul Aurel Aldea ┼či condus─â de acesta ├«mpreun─â cu generalul de brigad─â Constantin Eftimiu, contraamiralul Horia M─âcellariu ┼či locotenent-colonelul Eugen Plesnil─â, pentru a coordona activitatea anticomunist─â a tuturor grupurilor de lupt─âtori din rezisten┼ú─â). La 27 mai 1946 este arestat ┼či condamnat, la 19 noiembrie 1946, la 5 ani munc─â silnic─â, sub acuza┼úia de participare la ac┼úiunile organiza┼úiei Sumanele Negre, ├«n procesul intentat de autorit─â┼úile comuniste Mi┼čc─ârii Na┼úionale de Rezisten┼ú─â. Afl├óndu-se ├«n stare de deten┼úie, Kintescu a acceptat s─â fie folosit, ├«n noiembrie 1947, ca martor al acuz─ârii ├«n procesul Maniu-Mihalache, intentat de autorit─â┼úile comuniste conducerii PN┼ó. ├Än cele din urm─â, v─ârul lui Jean Pangal a murit ├«n Penitenciarul Aiud, la 1 aprilie 1948. 

Leg─âturile lui Jean Pangal, analizate ├«n detaliu.Merit─â subliniat faptul c─â ├«n lucrarea la care facem referire sunt analizate ÔÇô pentru prima dat─â, la nivelul comunit─â┼úii ┼čtiin┼úifice din Rom├ónia ÔÇô leg─âturile sociale ale unui personaj istoric, folosind date rela┼úionale culese din documente istorice.Datele rela┼úionale au fostextrase din totalul de 474 de note informative privitoare la ├«nt├ólnirile pe care Jean Pangal le-a avut ├«n perioada 1932-1942. Distribu┼úia pe ani anotelor informative este eterogen─â, cele mai multe dintre acestea f─âcandreferire la perioada 1934-1935 (peste 90%).├Änt├ólnirile consemnate├«n notele informative au fost clasificate├«n ┼časecategorii, ├«n func┼úie de natura evenimentului care le-a prilejuit (conformpreciz─ârilor din notele informative):├«nt├ólniri politice, masonice, economice, diplomatice, de rudenie┼či reziduale(evenimente care nu au putut fi distribuite ├«n celelalte categorii).

Pe lang─â datele de tip rela┼úional (├«nt├ólnirile clasificate├«n cele ┼čase categoriide evenimente) au fost folosite ┼či date de tip atribut:afilierea politic─âa persoanelorcare au participat la ├«nt├ólnirile avute de Jean Pangal (partidul din caref─âceau parte), putereasau importan┼úa politic─âa fiec─ârui personaj├«n perioada1934-1935 (perioada din care provin peste 90% dintre notele informative), afilierea masonic─âa fiec─ârui personaj ┼či importan┼úafiec─ârui personaj ├«n interiorul organiza┼úiei masonice.

Trebuie f─âcut─â precizarea c─â, ├«n sfera rela┼úiilor diplomatice, Jean Pangal a avut rela┼úii personale ┼či contacte directe cu ministrul Spaniei la Bucure┼čti (Pedro de Prat y Soutzo), cu ministrul Italiei (Ugo Sola), cu secretarul Lega┼úiei (Koblianski) ┼či ministrul Poloniei (Miroslaw Arciszewski), cu fostul ministru al Rusiei ┼úariste (Stanislaw Poklewski-Koziell), cu ministrul (Andr├ę dÔÇÖOrmesson) ┼či prim-secretarul (Jean de Hauteclocque) Lega┼úiei Fran┼úei, cu ministrul Ordinului Suveran de Malta [Contele de Pierredon (1934) ┼či ducele de La Rochefoucauld (1935)], cu ata┼čatul comercial sovietic, cu ministrul Egiptului, al Turciei sau al Cehoslovaciei, cu Marele Secretar al Ordinului Constantinian (Mario Araccevola), cu reprezentan┼úii Bisericii Catolice (cardinalul Dolci, cardinalul Tisserant ÔÇô Marele Maestru al Ordinului Ecvestru al Sf├óntului Morm├ónt din Ierusalim) ┼či Greco-Catolice (mitropolitul Niculescu).

├Än alt─â ordine de idei, cercet├ónd frecven┼úa cu care Jean Pangal a ├«nt├ólnit diverse personaje la ├«ntrunirile politice, se poate observa, ├«n Figura 1, c─â ierarhia este dominat─â de Constantin Argetoianu [prim-ministru al Rom├óniei (1939)], de Petru Papacostea [care a ac┼úionat ├«n calitate de secretar politic al mare┼čalului Alexandru Averescu, prim-ministru al Rom├óniei (1918, 1920-1921, 1926-1927)] ┼či de regele Carol al II-lea al Rom├óniei. ├Än Figura 2 sunt reprezentate personalit─â┼úile ÔÇô precum Gheorghe Kintescu (v─ârul primar al lui Jean Pangal ┼či autorul notelor informative), principele George Valentin Bibescu (Marele Maestru al MLNR), Erast Peretz (Marele Secretar al MLNR) ┼či Constantin Angelescu [prim-ministru al Rom├óniei (1933-1934)] ÔÇô cu care Jean Pangal a avut cele mai frecvente ├«ntrevederi la reuniunile masonice. 

Ultima audien┼ú─â la Carol al II-lea.Din activitatea de urm─ârire informativ─â a lui Jean Pangal ┼či din analiza interac┼úiunilor sociale ale acestuia descoperim o adev─ârat─â fresc─â social─â ┼či politic─â a Rom├óniei Mari, care ne permite s─â ├«n┼úelegem culisele vie┼úii politice rom├óne┼čti interbelice ┼či ra┼úiunile care au condus la abandonarea sistemului democratic de guvern─âm├ónt (1938) ┼či la pr─âbu┼čirea statului (1940). ├Än principal, ├«n┼úelegem resorturile care au stat la baza punerii ├«n adormire de c─âtre Jean Pangal a masoneriei rom├óne regulare ├«n februarie 1937 (decizie care s-a datorat atitudinii lingu┼čitoare pe care Suveranul Mare Comandor a avut-o fa┼ú─â de regele Carol al II-lea, a┼ča dup─â cum rezult─â ┼či din nota informativ─â nr. 450 din 8 martie 1937):

 ÔÇ×Red─âm, f─âr─â a aduce vreo modificare ├«n text, nota informatorului nostru, care el ├«nsu┼č de┼úine ├«n cadrele masoneriei un rol important. Pangal poveste┼čte felul cum a decurs la Suveran, ultima sa audien┼ú─â, care a premers dizolv─ârii ┬źMarei Loji Na┼úionale┬╗. Pangal a spus M.S. Regelui c─â este foarte trist de a constata c─â Suveranul nu vrea s─â-l mai ├«ntrebuin┼úeze ├«n politica intern─â ┼či c─â regret─â c─â sÔÇÖa plasat pe o linie ├«n care nu poate s─â mai fie folositor ┼ú─ârii, cu at├ót mai mult cu c├ót regretul este provocat de faptul c─â D-sa a fost totodeauna un entuziast ap─âr─âtor al ┼ó─ârii ┼či Regelui. Cum Suveranul t─âcea, Pangal a ad─âogat c─â sÔÇÖa convins de aceste lucruri mai ales c├ónd D-sa a adus ├«n ┼úar─â pe ┼čeful masonilor din America pe care M.S. Regele a refuzat s─â-l primeasc─â ├«n audien┼ú─â. Atunci Suveranul a spus lui Pangal c─â nu putea face altfel ┼či se mir─â cum el, Pangal, nu vede care este politica de viitor a tuturor ┼ú─ârilor ┼či cum nu ├«n┼úelege c─â Majestatea Sa nu poate merge pe alt─â linie. La aceast─â at├ót de categoric─â replic─â a Suveranului, Pangal a spus c─â ┼či el ┼či-a dat seama de aceste lucruri ┼či deaceia, dorind s─â r─âm├ón─â acela┼č credincios slujitor al Majest─â┼úii Sale, se g├ónde┼čte serios la retragerea sa din masonerie, sau chiar la dizolvarea ei. M.S. Regele a r─âspuns atunci c─â ┬źmai bine dizolvÔÇÖo┬╗. Pangal a r─âspuns c─â a┼ča va face ┼či a ad─âogat c─â ├«ndr─âzne┼čte s─â roage pe Majestatea Sa pentru o chestiune personal─â:s─â-i dea un post ├«n diploma┼úie, s─â-l ├«ntrebuin┼úeze ├«n politica intern─â sau, s─â-i dea un loc ├«ntrÔÇÖun consiliu de administra┼úie ┼či acestea ┬źnumai ca s─â aib─â cu ce tr─âi┬╗. Suveranul a r─âspuns c─â ├«n diploma┼úie nu are nici un loc vacant, ├«n politica intern─â nu are cum, dar c─â-i va da un consiliu de administra┼úie. Cu acestea a luat sf├ór┼čit audien┼úa la Suveran, iar ce a urmat:dizolvarea, se ┼čtie. Intimii s─âi nu se re┼úin de a comenta cele auzite ┼či a nu remarca c─â dizolvarea masoneriei de c─âtre Pangal, a┼ča cum rezult─â din audien┼úa la Suveran, ├«nseamn─â c─â fostul subsecretar al informa┼úiilor a v├óndut masoneria pentru binele s─âu. ├Än continuare informatorul adaog─â:scriind aceast─â not─â nu pot s─â nu exprim mirarea mea, cum poate un om s─â mint─â a┼ča cum a f─âcut Pangal, ├«n aceast─â audien┼ú─â:oare nu este acela┼č Pangal, care acum doi ani aducea rezolu┼úii dela congresele mondiale ale masoneriei, pe cari o parte le comunica Suveranului ┼či altele ÔÇô pentru eventualitatea c─â Acesta nu le va satisface ÔÇô pe cari numai fost subsecretar al informa┼úiilor le ┼čtia ┼či cari aveau de scop nici mai mult nici mai pu┼úin, dec├ót provocarea revolu┼úiei ┼či detronarea M.S. Regelui? Nu este acela┼č domn Pangal care la sugestiile Inginerului Nicolae Bosie Codreanu inten┼úiona ini┼úierea ├«n tainele masoneriei a tuturor func┼úionarilor dela C.F.R. pentru ca apoi s─â provoace greve, a┼ča cum sÔÇÖa f─âcut ├«n Rusia? Nu este acela┼č Pangal, care ├«nfiin┼úase o cutie dup─â sistemul ┬źBoca di Leone┬╗ ├«ntrebuin┼úat pe vremuri la Vene┼úieni ┼či ├«n care to┼úi masonii, de orice profesie ┼či din orice institu┼úie, trebuiau s─â aduc─â informa┼úii, p─âstr├ónd anonimatul?ÔÇŁ

3 272 jpg jpeg
Nota nr. 63.479 din 28 noiembrie 1932 a ministrului de Externe al Rom├óniei, Nicolae Titulescu, adresat─â regelui Carol al II-lea, propunea desfiin╚Ťarea, ├«ncep├ónd cu 1 decembrie 1932, a Direc╚Ťiei Serviciului Special de Informa╚Ťii, ├«nfiin╚Ťat─â de Jean Pangal ├«n cadrul Subsecretariatului de Stat al Presei ╚Öi Informa╚Ťiilor, din subordinea Ministerului de Externe

Nota nr. 63.479 din 28 noiembrie 1932 a ministrului de Externe al Rom├óniei, Nicolae Titulescu, adresat─â regelui Carol al II-lea, propunea desfiin╚Ťarea, ├«ncep├ónd cu 1 decembrie 1932, a Direc╚Ťiei Serviciului Special de Informa╚Ťii, ├«nfiin╚Ťat─â de Jean Pangal ├«n cadrul Subsecretariatului de Stat al Presei ╚Öi Informa╚Ťiilor, din subordinea Ministerului de Externe

Activitatea masonic─â interna┼úional─â desf─â┼čurat─â de Pangal

Dincolo de toate aceste aspecte, ├«n primul r├ónd, Jean Pangal a fost ÔÇô ├«n calitate de Suveran Mare Comandor al Supremului Consiliu al RSAAR ÔÇô conduc─âtorul absolut al organiza┼úiei masonice na┼úionale regulare, ├«ntre 1922-1937 ┼či 1944-1948. ├Än aceast─â calitate, Pangal prezida at├ót ┼čedin┼úele de Mare Consiliu al MLNR, c├ót ┼či pe cele ale Supremului Consiliu al RSAAR.

Mai mult dec├ót at├ót, Suveranul Mare Comandor al Rom├óniei se bucura pretutindeni, pe plan na┼úional ┼či interna┼úional, de recunoa┼čterea rangului ┼či prestigiului s─âu. La vremea lui, Jean Pangal a f─âcut parte din conducerea masoneriei mondiale (de rit sco┼úian), format─â din ╚Öapte Suverani Mari Comandori, care se reuneau o dat─â la 5 ani, pentru a hot─âr├« asupra direc┼úiilor generale de urmat ┼či directivelor de aplicat. La o asemenea reuniune masonic─â interna┼úional─â, ┼úinut─â ├«n luna iunie 1935, la Bruxelles, a fost invitat s─â participe ┼či Suveranul Mare Comandor al Rom├óniei, care a propus ca, ├«n cazul acelor state, printre care ┼či Rom├ónia, ├«n care masoneria este desfiin┼úat─â sau persecutat─â, ÔÇ×┼úinta boicotului masonilor din ├«ntreaga lume s─â fie capul statuluiÔÇŁ.

Trebuie recunoscut faptul c─â influen┼úa interna┼úional─â a masoneriei rom├óne ┼či a conduc─âtorului acesteia a crescut, ├«n perioada interbelic─â, odat─â cu punerea ├«n adormire sau cu interzicerea reuniunilor masonice ├«n unele state europene, care au abandonat democra┼úia ┼či au ├«nceput s─â experimenteze regimuri politice dictatoriale sau totalitare, precum Rusia bol┼čevic─â, Italia fascist─â, Germania nazist─â, Spania franchist─â sau Portugalia salazarist─â [Rom├ónia carlist─â ÔÇô cu punerea ├«n adormire a organiza┼úiei masonice regulare (├«n februarie 1937) ┼či pr─âbu┼čirea regimului democratic (├«n februarie 1938) ÔÇô fiind printre ultimele state din Europa care au adoptat o asemenea traiectorie, ├«naintea declan┼č─ârii celui de-al Doilea R─âzboi Mondial]. ├Äntr-un atare context interna┼úional, se spera ca ÔÇ×pilonul masonic din Rom├ónia s─â fie c├ót mai puternic, ├«ntruc├ót este pragul pentru ├«ntreg orientul Europei, mai ales c─â dela venirea na┼úional-sociali┼čtilor ├«n Germania sÔÇÖa desfiin┼úat ┼či ultimul pion masonic din Europa Central─âÔÇŁ.

├Än ceea ce prive┼čte diploma┼úia masonic─â, Jean Pangal a participat la numeroase reuniuni ┼či ├«nt├ólniri interna┼úionale, ├«n special cu conducerea obedien┼úelor na┼úionale din Spania ┼či Fran┼úa, Marea Britanie sau Bulgaria. ├Än luna mai 1935, ├«nso┼úit de ├«mputernicitul Marelui Maestru al Marii Loji Unite a Angliei, Jean Pangal se ├«nt├ólne┼čte, ├«n Italia, pe de o parte, cu papa Pius al XI-lea (la Vatican), iar pe de alt─â parte, cu dictatorul Benito Mussolini (la Roma), cu care discut─â despre posibilitatea ┼či condi┼úiile re├«nfiin┼ú─ârii Francmasoneriei ├«n peninsul─â. Chiar ┼či dup─â punerea ├«n adormire a MLNR (februarie 1937) sau dup─â r─âm├ónerea definitiv─â ├«n str─âin─âtate (1940-1950), Jean Pangal a continuat s─â r─âm├ón─â un personaj influent ├«n mediile diplomatice ┼či masonice interna┼úionale, indiferent de func┼úia oficial─â de┼úinut─â sau de deciziile administrative adoptate ├«mpotriva acestuia ├«n Rom├ónia.

Susţinerea lui Pangal de către regele Carol al II-lea

Totodat─â, trebuie f─âcut─â precizarea c─â, ├«n perioada de ├«nceput a domniei, regele Carol al II-lea a sus┼úinut public masoneria rom├ón─â ┼či pe conduc─âtorul acesteia. Astfel, la 4 februarie 1932, monarhul face o vizit─â la Subsecretariatul de Stat al Presei ┼či Informa┼úiilor, coordonat de Pangal, ceea ce a condus la am├ónarea, pentru o zi, a interpel─ârii parlamentare formulate de deputatul Vasile Trifu, ├«n chestiunea francmasoneriei.

Manevra regal─â a fost perceput─â ├«n r├óndul opiniei publice ca fiind un gest de sus┼úinere din partea suveranului Rom├óniei pentru obedien┼úa na┼úional─â ┼či pentru Pangal personal, ├«n contextul ├«n care deputatul Vasile Trifu declan┼čase o adev─ârat─â campanie ├«mpotriva masoneriei, acuz├ónd, de la tribuna Parlamentului, faptul c─â ÔÇ×numero┼či ofi┼úeri activi apar┼úin societ─â┼úilor secrete ale francmasoneriei, societ─â┼úi care, prin mijloace oculte, urm─ârind o veche ┼či nedezmin┼úit─â tradi┼úie, lupt─â pentru desfiin┼úarea institu┼úiei monarhice, a bisericii cre┼čtine ┼či a statului na┼úionalÔÇŁ. ├Äntruc├ót ÔÇô ├«n opinia deputatului de Storojine┼ú ÔÇô ace┼čti ofi┼úeri ai Armatei Rom├óne ÔÇ×servesc Francmasoneria ├«mpotriva ┼ú─ârii ┼či a regeluiÔÇŁ, parlamentarul citat considera c─â exist─â astfel ÔÇ×o des─âv├ór┼čit─â incompatibilitate ├«ntre jur─âm├óntul de credin┼ú─â fa┼ú─â de rege ┼či jur─âm├óntul prestat ordinului secret ┼či subversiv al francmasonilorÔÇŁ.

├Än ┼čedin┼úa Camerei Deputa┼úilor din data de 11 iulie 1931, acela┼či Vasile Trifu l-a ├«ntrebat pe ministrul Armatei ÔÇ×ce rost are paza militar─â a cl─âdirii din str. C├ómpineanu nr. 45, unde de luni de zile, ziua ┼či noaptea, face de paz─â un pluton de osta┼čiÔÇŁ. La 25 noiembrie 1931, vine r├óndul ministrului de Finan┼úe s─â fie interpelat de parlamentarul Trifu ├«n leg─âtur─â cu impozitarea organiza┼úiilor francmasonice:ÔÇ×Am onoarea a ├«ntreba pe d-l ministru de finan┼úe dac─â asocia┼úiile francmasonice, de orice culoare, pl─âtesc sau nu impozite:(1) pe venitul cl─âdirii unde ├«┼či au sediul;(2) ca societ─â┼úi ce au un buget ┼či ├«ncaseaz─â cotiza┼úii ┼či dona┼úii foarte ├«nsemnate;dac─â pl─âtesc, sub ce form─â pl─âtesc, sub ce nume;iar dac─â nu pl─âtesc, cum au ├«n┼čelat statul ┼či l-au frustrat ┼či cum scap─â de rigorile fiscalit─â┼úii, pe care le sufer─â orice cet─â┼úean, chiar c├ónd este perfect onestÔÇŁ. Toate aceste interpel─âri parlamentare formulate de deputatul Vasile Trifu ├«n chestiunea Francmasoneriei au st├órnit agita┼úie ┼či interes ├«n r├óndul opiniei publice (mai cu seam─â pentru presa ┼či studen┼úimea cu simpatii politice de extrem─â dreapta). De aceea, vizita monarhului, ├«ntr-un asemenea context politic, trebuie recunoscut─â la adev─ârata valoare ┼či semnifica┼úie simbolic─â, drept un gest de sus┼úinere public─â pentru conducerea RSAAR. 

Contribuţia lui Pangal la instaurarea dictaturii regale

Trebuie spus c─â Pangal a ├«ncercat s─â profite de statutul s─âu de Suveran Mare Comandor ┼či de ascenden┼úa moral─â pe care o avea asupra membrilor ordinului pentru a-┼či construi, astfel, o carier─â public─â, ├«n condi┼úiile ├«n care avea acces direct la aproape ├«ntreaga elit─â politic─â a Rom├óniei interbelice, ├«n frunte cu regele Carol al II-lea. F─âr─â nicio ├«ndoial─â, Suveranul Mare Comandor s-a folosit de infrastructura masonic─â, na┼úional─â ┼či interna┼úional─â, pentru satisfacerea ambi┼úiilor sale politice, ├«n condi┼úiile ├«n care, ├«n mod tradi┼úional, ├«n Rom├ónia, o component─â semnificativ─â a elitei puterii f─âcea parte din Francmasonerie. De altfel, Pangal are ┼či puterea de a recunoa┼čte c─â ÔÇ×numai cu ajutorul acestei organiza┼úiuni mondiale sper─â s─â fac─â o minunat─â carier─â politic─âÔÇŁ.

Suveranul Mare Comandor al Rom├óniei a fost un apropiat al lui Constantin Argetoianu (Mare Patron ad vitamal MLNR), pe care l-a urmat, ├«n general, cu fidelitate, inclusiv ├«n Uniunea Agrar─â (1932-1936) sau Partidul Agrar (1936-1938). Dincolo de rela┼úia politic─â statornic─â pe care a avut-o cu Argetoianu, c─âruia Pangal ├«i datoreaz─â demnit─â┼úile publice pe care le-a ocupat de-a lungul timpului [deputat (1927-1928, 1931-1932), subsecretar de stat (1931-1932), trimis extraordinar ┼či ministru plenipoten┼úiar (1938-1940)], se poate constata cu u┼čurin┼ú─â disponibilitatea ideologic─â total─â a Suveranului Mare Comandor ÔÇô de la extrema dreapt─â la extrema st├óng─â ÔÇô fa┼ú─â de orice formul─â guvernamental─â probabil─â, cu singura condi┼úie de a-i asigura accesul la putere ┼či la ordonan┼úarea bugetului de stat.

Obiectivul singular care ├«l motiva pe Jean Pangal ├«n ac┼úiunea politic─â era acela de a deveni membru al Guvernului Rom├óniei ÔÇô ministru secretar de stat sau subsecretar de stat ÔÇô, ├«n orice conjunctur─â, cu orice condi┼úie ┼či sub orice form─â. Pentru atingerea acestui scop suprem, Suveranul Mare Comandor nu se ab┼úine de la nicio ac┼úiune sau combina┼úie posibil─â, oric├ót de imoral─â sau de ilegal─â ar putea fi aceasta, fiind luate ├«n considerare inclusiv lovitura de stat, instituirea unui guvern dictatorial, provocarea abdic─ârii regelui sau proclamarea republicii. ┼×i toate acestea, ├«ntr-un spa┼úiu politic ├«n care toat─â lumea folosea toate armele ├«mpotriva tuturor, inclusiv amenin┼úarea, ┼čantajul, intimidarea, ofensa public─â etc. Cu certitudine, Jean Pangal ac┼úioneaz─â ┼či se comport─â ├«n spiritul epocii sale, asemenea majorit─â┼úii actorilor politici rom├óni, cu care interac┼úiona frecvent ┼či pe care ├«i cuno┼čtea mult prea bine. Ceea ce, ├«n mod evident, nu scuz─â comportamentul s─âu, dar ├«l explic─â. 

4 6 png png
Corneliu Zelea Codreanu, liderul G─ârzii de Fier

Corneliu Zelea Codreanu, liderul G─ârzii de Fier

Autorul unuia dintre primele proiecte de constitu┼úie dictatorial─â.Proiectul politic pentru care militeaz─â Pangal ÔÇô al─âturi de Argetoianu ÔÇô presupunea ÔÇ×venirea masonilor la putereÔÇŁ ┼či ÔÇ×instaurarea dictaturii masonice antihitleriste ├«n Rom├óniaÔÇŁ, prin intermediul unui ÔÇ×guvern de concentrare masonic─â a┼ča-zis─â na┼úional─âÔÇŁ sau, ├«ntr-o alt─â formulare, al unui ÔÇ×guvern masonic colorat na┼úionalistÔÇŁ, ÔÇ×care ar avea drept singur scop schimbarea Constitu┼úiei ┼či instituirea unei dictaturi camuflateÔÇŁ, odat─â cu ÔÇ×inaugurarea bazelor unui stat corporativÔÇŁ ┼či dizolvarea partidelor politice.

├Än acest sens, ├«nc─â din 1934, Suveranul Mare Comandor este autorul unuia dintre primele proiecte de constitu┼úie dictatorial─â pentru Rom├ónia, proiect inspirat din Constitu┼úia interbelic─â a Japoniei ÔÇô ├«n care ├«mp─âratul avea o pozi┼úie pregnant autoritar─â ├«n via┼úa statului ÔÇô ┼či care avea s─â fie transpus ├«n aplicare, ├«n Rom├ónia, ├«n februarie 1938 (acesta fiind ├«nceputul regimului de autoritate monarhic─â).

Interesant este faptul c─â atunci c├ónd se ridic─â problema asum─ârii responsabilit─â┼úii politice, pentru eventualele nemul┼úumiri pe care le-ar putea provoca ├«n r├óndul opiniei publice transpunerea ├«n practic─â a acestor idei nedemocratice, Pangal r─âspunde, cu cinism ┼či f─âr─â scrupule, c─â ÔÇ×acel care va r─âspunde de schimbarea constitu┼úiei ┼či de tolerarea dictaturei noastre este Regele ┼či ├«n cel mai r─âu caz El va pl─âti oalele sparte ┼či pentru noi tot nu va fi mai r─âu, ci contrariu, fiindc─â ┼čti┼úi cu to┼úii c─â noi masonii ne ├«mp─âc─âm perfect ÔÇô ┼či chiar mult mai bine ÔÇô ├«ntrÔÇÖun regim republican, mai ales dec├ónd avem o republic─â nou─â ┼či alta ├«n perspectiv─âÔÇŁ.

Preg─âtindu-se s─â revin─â la guvernare, ├«ntr-un ipotetic cabinet care trebuia s─â fie prezidat de mare┼čalul Alexandru Averescu, ca urmare a negocierilor purtate prin intermediul s─âu cu regele Carol al II-lea, Pangal convoac─â, la Bucure┼čti, conducerea lojilor provinciale, pentru ÔÇ×aranjarea diferitelor numiri de prefec┼úi, primariÔÇŁ, dintre membrii activi ai ordinului. ├Än acest sens, Suveranul Mare Comandor expediaz─â telegrame c─âtre toate structurile masonice din ┼úar─â, chem├ónd ├«n Capital─â pe conduc─âtorii masonilor din teritoriu, pentru a-i consulta ├«n leg─âtur─â cu ocuparea func┼úiilor din administra┼úia public─â local─â ┼či central─â. Folosind infrastructura masonic─â, Jean Pangal spera s─â poat─â asigura, astfel, reu┼čita plebiscitului pentru adoptarea constitu┼úiei dictatoriale a Rom├óniei, ├«nc─â din 1934. 

Tentativ─â de detronare a regelui.Confrunt├óndu-se cu experien┼úa frustrant─â a e┼čecului proiectelor sale politice ┼či determinat de dorin┼úa de a reveni c├ót mai repede la putere, pentru a forma un guvern ÔÇ×formidabil de tareÔÇŁ, atitudinea vehement procarlist─â a lui Jean Pangal, din perioada mai-iunie 1934, c├ónd era catalogat de suveran drept ÔÇ×cel mai devotat om al meuÔÇŁ, se transform─â, treptat, ├«ntr-o tentativ─â de detronare a regelui, mai cu seam─â dup─â ce Pangal s-a convins c─â nu se poate baza pe promisiunile ┼či vorbele monarhului.

Astfel, Suveranul Mare Comandor ajunge s─â-l amenin┼úe, la 24 mai 1934, ├«ntr-o important─â reuniune masonic─â, pe regele Rom├óniei, cu detronarea, printr-o lovitur─â de stat, despre care las─â s─â se ├«n┼úeleag─â c─â ar putea fi programat─â ┼či finan┼úat─â de masoneria mondial─â, ├«n cazul ├«n care monarhul ar ├«ndr─âzni ÔÇ×s─â ne ┼úin─â mult─â vreme pe noi, masonii, departe de nevoile ┼ú─âriiÔÇŁ.

Dup─â cum rezult─â ┼či din con┼úinutul notelor informative, structurarea programului de intensificare a propagandei masonice antiregaliste ├«n Rom├ónia, finan┼úat cu 100 de milioane de franci francezi, a fost negociat─â de Suveranul Mare Comandor, ├«n iarna dintre anii 1933-1934, cu forurile conduc─âtoare ale Francmasoneriei franceze. Astfel, Pangal persevereaz─â ├«n ideea complotului antidinastic ┼či, la 7 iunie 1934, Suveranul Mare Comandor avanseaz─â propunerea de a declan┼ča o campanie pentru schimbarea formei de guvern─âm├ónt ├«n Rom├ónia, ├«n ideea proclam─ârii republicii, folosindu-se de sus┼úinerea masoneriei spaniole ┼či franceze, ├«ntruc├ót, cel pu┼úin ├«n privin┼úa proiectului de revenire la guvernare, ÔÇ×vede toate planurile z─âd─ârnicite ┼či toate speran┼úele spulberateÔÇŁ, iar ├«n ceea ce prive┼čte ÔÇ×viitorul masoneriei ├«n Rom├ónia este cu des─âv├ór┼čire compromis ├«n actualele condi┼úiuniÔÇŁ.

Mai grav este faptul c─â Pangal las─â impresia c─â a pierdut sim┼úul realit─â┼úii, ├«n momentul ├«n care, la 30 iunie 1934, face aprecierea c─â ÔÇ×domnia M.S. Regelui Carol este ca ┼či terminat─âÔÇŁ, ├«ntruc├ót ÔÇô ├«n percep┼úia fantezist─â a Suveranului Mare Comandor ÔÇô monarhul Rom├óniei ÔÇ×nu mai poate conta nici pe divizia de gard─â ┼či nici pe fidelitatea servitorilor din palatÔÇŁ. ├Än atare condi┼úii, tot ceea ce ar mai avea de f─âcut regele, ├«n opinia nerealist─â a lui Pangal, ar fi fost s─â numeasc─â la c├órma Rom├óniei ÔÇ×un guvern cu baionete ┼či mitraliere, de dou─â-trei luni durat─â, guvern gen Protopopov dinÔÇÖnaintea revolu┼úiei ruse┼čtiÔÇŁ. ├Än acela┼či registru utopic, Pangal exprim─â, la 14 septembrie 1934, o alt─â opinie extravagant─â, c├ónd formuleaz─â aprecierea c─â ÔÇ×p├ón─â la decembrie Regele sau face dictatur─â, sau pleac─â din ┼úar─âÔÇŁ. 

Carol al II-lea a premeditat ÔÇ×ideea guvernului de dictatur─âÔÇŁ.Dincolo de toate aceste aspecte comentabile sau impresii rizibile, inacceptabil r─âm├óne faptul c─â regele Rom├óniei, care depusese jur─âm├óntul de credin┼ú─â, ├«n fa┼úa camerelor reunite ale Parlamentului (la 8 iunie 1930), pe o constitu┼úie democratic─â, avea o concep┼úie politic─â profund dictatorial─â (iar gruparea Pangal ├«n┼úelegea s─â speculeze, ├«n folos propriu, aceast─â sl─âbiciune regal─â).

Parcurg├ónd notele informative, rezult─â, f─âr─â putin┼ú─â de t─âgad─â, c─â suveranul respingea, ├«nc─â din data de 2 iunie 1934, guvernarea prin intermediul partidelor democratice (de┼či se pronun┼úa, totu┼či, la aceast─â dat─â, ├«mpotriva dizolv─ârii acestora), c─â se amesteca ├«n via┼úa politic─â intern─â ┼či c─â dorea abrogarea constitu┼úiei democratice a Rom├óniei, ÔÇ×pe cale de decret lege, ├«ntrÔÇÖo noapteÔÇŁ, urmat de un plebiscit, fiind con┼čtient c─â discutarea public─â, ├«n Adunarea Constituant─â, a inten┼úiei sale de a introduce dictatura regal─â ar fi provocat dezbateri at├ót de aprinse, ├«nc├ót ÔÇ×ar ├«nsemna s─â provoc revolu┼úieÔÇŁ. La 3 iulie 1934, regele Rom├óniei vorbe┼čte despre ÔÇ×guvernarea meaÔÇŁ.

├Än urma discursului sus┼úinut de monarh, la 1 ianuarie 1935, cu ocazia inaugur─ârii noului palat regal din Bucure┼čti, ├«ntreaga clasa politic─â rom├óneasc─â a ├«n┼úeles inten┼úia regelui ÔÇ×de a face dictatur─âÔÇŁ, mai cu seam─â c─â guvernul T─ât─âr─âscu (1934-1937) a condus Rom├ónia permanent sub starea de asediu ┼či cenzur─â. Cu alte cuvinte, regele Carol al II-lea a premeditat ÔÇ×ideea guvernului de dictatur─âÔÇŁ. Chiar dac─â regimul de autoritate monarhic─â avea s─â fie instaurat, abia peste patru ani, ├«n februarie 1938, schimbarea constitu┼úiei avea s─â se petreac─â exact a┼ča cum ├«┼či dorea regele la 2 iunie 1934:ÔÇ×nu cu desbateri ├«n constituant─â ┼či la lumina zilei [ÔÇŽ], ci ├«ntrÔÇÖo noapte ┼či ├«n baza unui decret legeÔÇŁ.

Ceea ce uime┼čte este disponibilitatea aproape generalizat─â a clasei politice rom├óne┼čti, cu rare excep┼úii (tandemul Iuliu Maniu-Dinu Br─âtianu), pentru abandonarea sistemului democratic ┼či instituirea autoritarismului monarhic. Deja, la nivelul anului 1934, regele Carol al II-lea avea la dispozi┼úie o varietate nesf├ór┼čit─â de formule guvernamentale, de toate culorile politice, care se ar─âtau disponibile s─â serveasc─â planurilor monarhului de a abroga constitu┼úia democratic─â a Rom├óniei. Poate p─ârea absurd, dar exista ├«n epoc─â sentimentul straniu al unei competi┼úii ├«ntre principalii actori politici, ├«n inten┼úia de a se l─âsa folosi┼úi de rege, pentru satisfacerea poftelor nem─âsurate de putere ale acestuia. Jean Pangal a fost numai unul dintre ace┼čtia (dar nu unul de anvergur─â sau cu notorietate), care, ├«n colaborare cu Constantin Argetoianu (├«n cadrul Uniunii Agrare), a ├«ncercat s─â c├ó┼čtige simpatia monarhului ┼či un portofoliu ministerial, fundament├ónd ┼či vehicul├ónd ideea dictaturii regale, ce p─ârea s─â fie la mod─â ├«n epoc─â.

5 221 jpg jpeg
Decretul nr. 1618, din 19 aprilie 1938, al regelui Carol al II-lea, privind numirea lui Jean Pangal în calitate de agent general al României pe lângă guvernul generalului Franco din Spania

Decretul nr. 1618, din 19 aprilie 1938, al regelui Carol al II-lea, privind numirea lui Jean Pangal în calitate de agent general al României pe lângă guvernul generalului Franco din Spania

Practic, la jum─âtatea domniei regelui Carol al II-lea, at├ót partidul aflat la putere (gruparea Gheorghe T─ât─âr─âscu din PNL), c├ót ┼či partidele de opozi┼úie aveau aproape toate un proiect de constitu┼úie dictatorial─â pentru Rom├ónia (mai pu┼úin PN┼ó ┼či gruparea Dinu Br─âtianu din PNL). Al─âturi de formulele guvernamentale negociate politic de Jean Pangal, av├ónd drept candidat la func┼úia de prim-ministru ├«n special pe mare┼čalul Alexandru Averescu, cabinetul T─ât─âr─âscu, aflat ├«n func┼úie, ├«┼či ar─âta, de asemenea, disponibilitatea s─â modifice constitu┼úia, dup─â propunerea grup─ârii Argetoianu-Pangal, pentru a r─âspunde, astfel, a┼čtept─ârilor autoritare ale regelui Carol al II-lea (demers pentru care guvernul liberal avea ┼či sus┼úinerea forma┼úiunii politice conduse de Octavian Goga).

 ÔÇ×Aceast─â anarhie e suveran─â ┼či st─âp├ón─â pe pretutindeni...ÔÇŁConfrunt├óndu-se cu asemenea grave ┼či repetate atentate la regimul democratic ┼či la ordinea constitu┼úional─â, ├«n spatele c─ârora se afla aproape ├«ntotdeauna camarila structurat─â ├«n jurul Palatului Regal, o parte a elitei politice tradi┼úionale, organizat─â ├«n jurul tandemului Iuliu Maniu (pre┼čedinte PN┼ó) ÔÇô Constantin [Dinu] Br─âtianu (pre┼čedinte PNL), a reac┼úionat, la data de 28 iunie 1934, prin ├«ncheierea unei ├«n┼úelegeri, la care au aderat ulterior ┼či alte entit─â┼úi politice, prin care a condi┼úionat sus┼úinerea pentru regalitate, ├«n principal, de ├«ndeplinirea unor cerin┼úe minimale, precum ├«ndep─ârtarea din preajma tronului a Elenei Lupescu (amanta suveranului), a colonelului Gabriel Marinescu (prefectul Poli┼úiei Capitalei) ┼či a generalului Constantin Ilasievici (mare┼čalul Palatului).

Chiar ┼či ├«n contextul ├«n care o parte important─â a scenei politice rom├óne┼čti critica deschis poftele nem─âsurate de putere ale regelui ┼či influen┼úa nefast─â pe care o avea amanta acestuia, Jean Pangal, cu o abilitate des─âv├ór┼čit─â, ├«n┼úelege s─â profite de aceast─â conjunctur─â ┼či, invoc├ónd amenin┼úarea (pentru interesele camarilei regale) reprezentat─â de gruparea politic─â Iuliu Maniu-Constantin [Dinu] Br─âtianu, nu ezit─â s─â repun─â ├«n discu┼úie ┼či s─â cear─â, ├«nc─â o dat─â, at├ót regelui Carol al II-lea, c├ót ┼či Elenei Lupescu, adoptarea proiectului s─âu politic privind abrogarea constitu┼úiei democratice a Rom├óniei ┼či edictarea unui sistem autoritar de guvernare. Cu neru┼činarea caracteristic─â, Pangal pretinde c─â este absolut dezinteresat atunci c├ónd formuleaz─â aceast─â propunere (de┼či ├«┼či dorea s─â fie membru al guvernului) ┼či ├«i spune regelui c─â schimbarea constitu┼úiei trebuie f─âcut─â at├ót ÔÇ×pentru a-┼či consolida domnia periclitat─â prin ma┼čina┼úiunile Maniu-Dinu Br─âtianuÔÇŁ, c├ót ┼či pentru c─â ÔÇ×este p─âcat de ┼úar─â ┼či de toat─â lumea ┼či chiar de mine Maiestate, care dec├ónd Te-au suit pe tron Te slujesc zi ┼či noapte cu credin┼ú─â ┼či complet desinteresatÔÇŁ.

Toate aceste comportamente politice, ilegale ┼či imorale, fiind generalizate, au provocat o stare de anarhie social─â ÔÇô identificabil─â prin distrugerea sistemului democratic (1938) ┼či pr─âbu┼čirea statului (1940) ÔÇô, pe care Pangal o descris-o corect, uit├ónd s─â precizeze ├«ns─â contribu┼úia pe care el ├«nsu┼či ┼či amicii s─âi politici au adus-o la aceast─â situa┼úie dezastruoas─â pentru Rom├ónia:ÔÇ×anarhia cresc├ónd─â din ┼úar─â, cu pr─âbu┼čirea succesiv─â a autorit─â┼úei statului, produs fatal al marelor partide de electori, de t├ólhari ┼či de adev─âra┼úi aventurieri politici, va gr─âbi chiar mai cur├ónd dec├ót cel mai riscant optimism, provocarea crizei care nÔÇÖo mai poate pre├«nt├ómpina nimeni. Aceast─â anarhie e suveran─â ┼či st─âp├ón─â pe pretutindeni ┼či ea dac─â va fi l─âsat─â s─â continue, va deschide por┼úile haosului, unde chiar orice minte mare, nu va mai putea face nimicÔÇŁ. 

Colaborarea politic─â dintre Pangal ┼či extrema dreapt─â 

├Än cursul anului 1934, ├«n cadrul unei agape rituale, care a avut loc la sediul MLNR (strada C├ómpineanu nr. 45), Jean Pangal ┼či-a asuma misiunea de a-l contacta pe Corneliu Zelea Codreanu, conduc─âtorul Mi┼čc─ârii Legionare, pentru a-l convinge ÔÇ×s─â se fac─â masonÔÇŁ sau cel pu┼úin ÔÇ×s─â mearg─â m├ón─â ├«n m├ón─â cu masoniiÔÇŁ. Este indubitabil faptul c─â Pangal a organizat, ├«n cadrul MLNR, ÔÇ×manifesta┼úiuni cu caracter na┼úionalist ├«n scopul de a impresiona favorabil ┬źGarda de Fier┬╗ ┼či de a capta apoi aceast─â organiza┼úieÔÇŁ, pe care o considera ÔÇ×absolut credincioas─â M.S. Regelui ┼či oamenilor S─âiÔÇŁ. Totodat─â, ÔÇ×cu prilejul tratativelor pentru constituirea guvernului Mare┼čal Averescu, Jean Pangal a lucrat ca s─â i se dea t├ón─ârului Ioan Mo┼úa o demnitate sau s─â fie primit chiar ├«n guvern, aceasta pentru a avea un instrument al s─âu ├«n s├ónul guvernuluiÔÇŁ.

Pe de alt─â parte, pretext├ónd, ├«n mod fraudulos, c─â ÔÇ×a fost ├«ns─ârcinat de factorul constitu┼úional cu constituirea unei a treia for┼úe de guvern─âm├óntÔÇŁ, Suveranul Mare Comandor a ├«ncercat s─â negocieze, ├«n perioada 1-21 august 1934, un acord politic ├«ntre Uniunea Agrar─â, LANC ┼či Garda de Fier, pentru a realiza, astfel, ÔÇ×cea mai important─â for┼ú─â politic─â din ┼úar─â prin faptul c─â Dl. Argetoianu va fi capul na┼úionalismului ┼či totodat─â prin masonerie va fi cel mai bine v─âzut ÔÇô dintre oamenii politici rom├óni ÔÇô ├«n str─âin─âtateÔÇŁ. Exista a┼čteptarea ca aceast─â ÔÇ×cea mai important─â for┼ú─â politic─â din ┼úar─âÔÇŁ, aflat─â ├«n curs de constituire, s─â poat─â asigura Rom├óniei ÔÇ×o dictatur─â a dreptei, cu ajutorul Marei Loji Na┼úionaleÔÇŁ, capabil─â s─â guverneze dup─â ÔÇ×un na┼úionalism al nostru rom├ónesc, f─âr─â ├«mprumuturi ┼či imit─âri str─âineÔÇŁ.

Drept condi┼úie pentru realizarea acestui acord politic [├«ncheiat, ├«n cele din urm─â, numai ├«ntre Uniunea Agrar─â ┼či LANC], a fost asumat─â obliga┼úia ÔÇô de c─âtre Jean Pangal ÔÇô ca, p├ón─â ├«n septembrie 1934, ÔÇ×s─â procedeze la excluderea tuturor jidanilor din loja masonic─â de sub ┼čefia saÔÇŁ. De altfel, la propunerea lui Jean Pangal, se constituise, ├«nc─â din data de 22 februarie 1934, o comisie ├«ns─ârcinat─â cu purificarea MLNR, prin ├«ndep─ârtarea francmasonilor evrei. ├Änc─â o dat─â ┼či pentru acelea┼či ra┼úiuni politice meschine, chestiunea excluderii evreilor din MLNR a fost ridicat─â, de acela┼či Suveran Mare Comandor, ├«ntr-o ┼čedin┼ú─â de mare consiliu masonic, la data de 22 septembrie 1934. Mai mult dec├ót at├ót, la 3 octombrie 1934, Jean Pangal negociaz─â cu prof. Gheorghe A.C. Cuza (secretar general al LANC ┼či fiul prof. Alexandru C. Cuza) fuziunea dintre MLNR ┼či LANC (un partid politic antisemit ┼či ultrana┼úionalist), Suveranul Mare Comandor fiind de acord cu ÔÇ×preluarea conducerii Lojei masonice din Ia┼či ┼či a celorlalte loji din Moldova de c─âtre Dl. G.A. CuzaÔÇŁ. 

6 184 jpg jpeg

Planul form─ârii unei mi┼čc─âri paralimitare de extrem─â dreapta.Cu privire la fuziunea aberant─â dintre LANC ┼či MLNR, aceasta presupunea, din perspectiva partidului condus de A.C. Cuza, faptul c─â ÔÇ×Loja Masonic─â va trece la Liga Ap─âr─ârii Na┼úionale Cre┼čtine ┼či nu viceversa, bine├«n┼úeles dup─â ce ┬źfra┼úii┬╗ se vor convinge de superioritatea doctrinei antisemite sub raportul na┼úionalismuluiÔÇŁ. ├Än acest context, Jean Pangal ├«┼či dorea ca, ├«ncep├ónd cu octombrie 1934, s─â editeze o gazet─â cu caracter fascist (folosind, pentru acest demers publicistic, jurnali┼čtii care colaboraser─â la suspendata revist─â ÔÇ×AxaÔÇŁ, fostul organ de pres─â al G─ârzii de Fier) ┼či s─â formeze o mi┼čcare paramilitar─â de extrem─â dreapta (o mili┼úie rom├óneasc─â fascist─â, care s─â adune tineretul ultrana┼úionalist ┼či antisemit ├«ntru sus┼úinerea unui viitor guvern, din care urma s─â fac─â parte ┼či gruparea Argetoianu-Pangal).

La 5 ianuarie 1935, Suveranul Mare Comandor aprob─â integrarea ├«n MLNR a acestei mi┼čc─âri de tineret ÔÇô prelu├ónd de la Garda de Fier denumirea fascist─â de Fr─â┼úia de Cruce ÔÇô, drept pentru care ├«┼či exprim─â hot─âr├ót inten┼úia cu privire la ÔÇ×├«nfiin┼úarea unei organiza┼úiuni premasonice, ├«n care vor putea intra ┼či vor fi ini┼úia┼úi to┼úi cei care vor s─â fie masoni, dar care nu sunt de sine st─ât─âtori, adic─â nu-┼či c├ó┼čtig─â singuri existen┼úaÔÇŁ. Desigur c─â o asemenea m─âsur─â avea ├«n vedere ├«n primul r├ónd studen┼úimea preponderent legionar─â. ├Än contextul ├«n care ideile ultrana┼úionaliste, xenofobe ┼či antisemite prindeau un contur tot mai pronun┼úat ├«n societatea rom├óneasc─â interbelic─â, pe fundalul radicaliz─ârii mesajului extremist de dreapta (promovat de Mi┼čcarea Legionar─â, Frontul Rom├ónesc, Partidul Na┼úional Agrar, LANC, Partidul Na┼úional Cre┼čtin), toate aceste ini┼úiative ale Suveranului Mare Comandor au f─âcut ca ├«ntreaga comunitate evreiasc─â s─â ├«nceap─â s─â fie extrem de ├«ngrijorat─â de amploarea acestor fenomene. ├Än total─â contradic┼úie cu aceast─â atitudine favorabil─â curentelor de extrem─â dreapta, de┼či poate p─ârea absurd, Jean Pangal se a┼čtepta s─â beneficieze, ├«n perioada februarie-martie 1935, de colaborarea comunit─â┼úii evreie┼čti din Rom├ónia pentru sus┼úinerea proiectelor ┼či ambi┼úiilor sale politice, care aveau, de altfel, o coloratur─â puternic na┼úionalist─â, specific─â epocii. 

Activitatea diplomatic─â desf─â┼čurat─â de Pangal 

Notele informative con┼úin, totodat─â, informa┼úii relevante cu privire la contactele diplomatice pe care Jean Pangal le-a avut cu reprezentan┼úii statelor sau organiza┼úiilor interna┼úionale, acredita┼úi la Bucure┼čti. ┼×i de aceast─â dat─â trebuie f─âcut─â precizarea c─â Suveranul Mare Comandor al Rom├óniei ├«ntre┼úinea aceste contacte diplomatice ├«n virtutea prestigioasei sale demnit─â┼úi masonice.

Pangal a avut rela┼úii personale ┼či contacte directe cu ministrul Spaniei la Bucure┼čti (Pedro de Prat y Soutzo), cu ministrul Italiei (Ugo Sola), cu secretarul Lega┼úiei (Koblianski) ┼či ministrul Poloniei (Miroslaw Arciszewski), cu fostul ministru al Rusiei ┼úariste (Stanislaw Poklewski-Koziell), cu ministrul (Andr├ę dÔÇÖOrmesson) ┼či prim-secretarul (Jean de Hauteclocque) Lega┼úiei Fran┼úei, cu ministrul Ordinului Suveran de Malta [Contele de Pierredon (1934) ┼či ducele de La Rochefoucauld (1935)], cu ata┼čatul comercial sovietic, cu ministrul Egiptului, al Turciei sau al Cehoslovaciei, cu Marele Secretar al Ordinului Constantinian (Mario Araccevola), cu reprezentan┼úii Bisericii Catolice (cardinalul Dolci, cardinalul Tisserant ÔÇô Marele Maestru al Ordinului Ecvestru al Sf├óntului Morm├ónt din Ierusalim) ┼či Greco-Catolice (mitropolitul Niculescu).

├Än mod evident, din ├«ntre┼úinerea de contacte diplomatice cu personalul acreditat la Bucure┼čti, Pangal spera s─â-┼či poat─â realiza ambi┼úiile politice, av├ónd convingerea c─â ÔÇ×diploma┼úii str─âini ├«l vor aduce la guvernÔÇŁ. ├Ändat─â dup─â c─âderea cabinetului Iorga (iunie 1932) ┼či p─âr─âsirea portofoliului de subsecretar de stat din cadrul Ministerului de Externe, a existat o oarecare rumoare, ├«n spa┼úiul public rom├ónesc, cu privire la o posibil─â numire a lui Pangal ├«n diploma┼úie, ca trimis extraordinar ┼či ministru plenipoten┼úiar al Rom├óniei la Lisabona. Chiar dac─â aceast─â desemnare nu avea s─â se produc─â ├«n 1932, totu┼či cariera diplomatic─â a Suveranului Mare Comandor avea s─â fie dedicat─â Peninsulei Iberice. ├Än timpul regimului de autoritate monarhic─â (1938-1940), Pangal a de┼úinut func┼úia de trimis extraordinar ┼či ministru plenipoten┼úiar al Rom├óniei ├«n Spania (1938-1939) ┼či Portugalia (1939-1940).

Cariera diplomatic─â a lui Jean Pangal se sf├ór┼če┼čte odat─â cu domnia regelui Carol al II-lea. Prin articolul XI al decretului nr. 3 135 din 14 septembrie 1940, semnat de prim-ministrul general Ion Antonescu, acreditarea diplomatic─â a lui Jean Pangal la Lisabona ├«nceteaz─â ├«ncep├ónd cu data de 15 octombrie 1940. Totu┼či, destinul lui Pangal avea s─â r─âm├ón─â ├«ntruc├ótva legat de cel al fostului monarh al Rom├óniei. 

┼×ambelan la ex-regele Carol al II-lea.Dintr-un referat ├«ntocmit la data de 6 iunie 1951 de c─âtre Securitate rezult─â c─â, ├«ndat─â dup─â abdicarea regelui Carol al II-lea, la 6 septembrie 1940, Jean Pangal ÔÇô cu pu┼úin ├«naintea retragerii acredit─ârii diplomatice la Lisabona de c─âtre generalul Antonescu ÔÇô a avut o ├«ntrevedere cu fostul suveran al Rom├óniei, care, ├«n drumul s─âu spre Portugalia, unde ├«┼či dorea s─â se stabileasc─â, a fost oprit, la cererea guvernului german, ├«n Barcelona, de autorit─â┼úile spaniole. Cu aceast─â ocazie, Jean Pangal a fost numit ┼čambelan la ex-regele Carol al II-lea, calitate ├«n care a intervenit ┼či a garantat, pe l├óng─â guvernul spaniol (condus de generalul Francisco Franco) ┼či lusitan (condus de Ant├│nio de Oliveira Salazar), c─â fostul s─âu monarh se va ab┼úine de la orice ac┼úiune politic─â, fiind hot─âr├ót s─â se stabileasc─â ├«n Portugalia, ┼úar─â pe care se obliga s─â nu o p─âr─âseasc─â p├ón─â la sf├ór┼čitul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial. ├Än cele din urm─â, guvernul lusitan a acceptat garan┼úiile formulate ┼či depuse de Pangal ├«n numele fostului s─âu suveran.

Chiar ┼či dup─â terminarea celei de-a doua conflagra┼úii mondiale, Pangal a continuat s─â r─âm├ón─â ├«n contact direct cu fostul s─âu suveran ┼či s─â-i reprezinte interesele politice. Astfel, ├«ntr-o not─â informativ─â confiden┼úial─â ├«nregistrat─â sub nr. 462/10.08.1945 ┼či con┼úin├ónd informa┼úiuni telegrafice de pres─â ale Agen┼úiei Rador privitoare la Rom├ónia, se face precizarea ÔÇô cit├óndu-se o ┼čtire Reuters ÔÇô c─â Jean Pangal, reprezentantul din Europa al fostului rege Carol al II-lea, a p─âr─âsit Lisabona, ├«ndrept├óndu-se spre Elve┼úia, pentru a sonda opinia reprezentan┼úilor sovietici din Fran┼úa sau Austria cu privire la atitudinea acestora fa┼ú─â de ambi┼úiile fostului monarh de a reveni pe tronul Rom├óniei. Dintr-o not─â informativ─â, ├«nregistrat─â de Corpul Detectivilor sub nr. 8598 din 29.11.1946, rezult─â c─â ac┼úiunea favorabil─â revenirii fostului rege Carol al II-lea pe tronul Rom├óniei a fost coordonat─â la Paris de Jean Pangal.

Dup─â ├«ncetarea mandatului de trimis extraordinar ┼či ministru plenipoten┼úiar al Rom├óniei ├«n Portugalia (octombrie 1940), Pangal nu s-a mai ├«ntors ├«n ┼úar─â. De teama m─âsurilor de recluziune adoptate, la Bucure┼čti, de autorit─â┼úile legionare ┼či antonesciene (1940-1944) sau de cele sovietice (1944-1950), Suveranul Mare Comandor al Rom├óniei a preferat s─â aleag─â calea exilului. A r─âmas activ ├«n sfera rela┼úiilor interna┼úionale ┼či numele s─âu a continuat s─â fie vehiculat adesea pentru ├«ncredin┼úarea unor ├«ns─ârcin─âri diplomatice. 

Colaborarea lui Pangal cu serviciile secrete 

Prin folosirea interesat─â sau abuziv─â a prestigioaselor sale demnit─â┼úi masonice, politice sau diplomatice, precum ┼či prin utilizarea nelegal─â a diferitelor tipuri de resurse publice pe care le putea accesa, Pangal a ├«nfiin┼úat, ├«n contradic┼úie cu atribu┼úiile institu┼úionale ale Ministerului de Externe, ├«n subordinea Subsecretariatului de Stat al Presei ┼či Informa┼úiilor, o structur─â informativ─â denumit─â Direc┼úia Serviciului Special de Informa┼úii.

Dup─â c─âderea guvernului Iorga (iunie 1932), ministrul de Externe al Rom├óniei, Nicolae Titulescu, propune, iar regele Carol al II-lea aprob─â, desfiin┼úarea, cu ├«ncepere din data de 1 decembrie 1932, a acestui serviciu secret ├«nfiin┼úat de Pangal, sub motiva┼úia lipsei de oportunitate ┼či de legalitate. Totu┼či, dup─â mai bine de doi ani de la punerea ├«n aplicare a acestei decizii, Suveranul Mare Comandor nu renun┼úase ├«nc─â la ideea de a reveni la putere pentru a re├«nfiin┼úa fostul s─âu serviciu secret ├«n cadrul Subsecretariatului de Stat al Presei ┼či Informa┼úiilor, ├«n fruntea c─âruia ├«┼či manifesta inten┼úia de a-l desemna ca director pe Gheorghe Kintescu, v─ârul s─âu primar, fost ┼čef de sec┼úie ├«n Direc┼úia Serviciului Special de Informa┼úii(├«n perioada 1931-1932).

Exist─â unele informa┼úii potrivit c─ârora Pangal ar fi prelungit ÔÇô peste termenul legal de ├«ncetare a activit─â┼úii ÔÇô existen┼úa acestui serviciu secret, care ar fi continuat s─â func┼úioneze clandestin, ├«n perioada 1933-1934, sub conducerea operativ─â a lui Gheorghe Kintescu, la comanda ┼či cu finan┼úarea Palatului, servind interesele particulare ale regelui Carol al II-lea. Din nefericire pentru Jean Pangal, preocup─ârile sale referitoare la culegerea clandestin─â de informa┼úii (inclusiv prin instalarea de microfoane ├«n casele politicienilor) au ajuns repede s─â fie cunoscute ┼či comentate critic, pe plan na┼úional ┼či interna┼úional, ceea ce i-a afectat negativ imaginea public─â, autoritatea ┼či credibilitatea. 

ÔÇ×Serviciu de informa┼úiuni al masonerieiÔÇŁ, dup─â modelul ÔÇ×boda di leoneÔÇŁ.├Än paralel cu activitatea informativ─â desf─â┼čurat─â ├«n spa┼úiul public, Jean Pangal se g├ónde┼čte, la 9 noiembrie 1934, s─â extind─â, la nivelul organiza┼úiei masonice pe care o conduce, experimentul ├«nfiin┼ú─ârii unui serviciu secret ┼či a colect─ârii de informa┼úii. Drept urmare, Suveranul Mare Comandor aprob─â, ├«n cadrul Marelui Consiliu al Marii Loji Na┼úionale din Rom├ónia [MLNR] ┼či ├«n prezen┼úa Marelui Maestru, principele George Valentin Bibescu, propunerea formulat─â de Nicolae Bosie-Codreanu cu privire la ├«nfiin┼úarea unui serviciu masonic de informa┼úii, ÔÇ×├«n sensul ca to┼úi ┬źfra┼úii┬╗ s─â fie obliga┼úi s─â raporteze unui ┼čef ce va fi desemnat pentru acest serviciu tot ce aud ┼či ce se face ├«n raza de activitate sau gruparea politic─â a fiec─âruiaÔÇŁ.

Astfel, la 5 ianuarie 1935, Marele Consiliu al MLNR hot─âr─â┼čte ÔÇ×├«nfiin┼úarea unui serviciu de informa┼úiuni al masoneriei, numindu-se ┼čef Kintescu (considerat ├«ntre masoni drept as ├«n materie de informa┼úii)ÔÇŁ. ├Äntruc├ót se dorea ca to┼úi membrii ordinului s─â informeze serviciul despre ÔÇ×tot ce se petrece ┼či se pune la cale ├«n autorit─â┼úile ┼či institu┼úiile unde lucreaz─â, sÔÇÖa hot─âr├ót aplicarea obiceiului ├«ntrebuin┼úat pe vremea Dogilor, al a┼ča numitei ┬źboca di leone┬╗, care era o cutie mare, ├«nf─â┼úi┼č├ónd un cap de leu cu gura deschis─â (de unde i sÔÇÖa dat ┼či numele) ┼či ├«n care fiecare cet─â┼úean putea introduce un denun┼ú anonimÔÇŁ.

Notele informative con┼úin, de asemenea, indicii relevante privind colaborarea apropiat─â ÔÇô mascat─â sub forma contactelor diplomatice ÔÇô avut─â de Pangal cu diverse servicii secrete ale unor ter┼úe state. De pild─â, ├«n calitate de ÔÇ×┬źspecialist┬╗ ├«n materie de informa┼úiiÔÇŁ, Pangal ├«nainteaz─â regelui Carol al II-lea un raport privind reorganizarea institu┼úiilor rom├óne┼čti cu atribu┼úii ├«n materie de siguran┼ú─â na┼úional─â, ordine public─â ┼či paz─â regal─â. Totodat─â, este confirmat─â rela┼úia privilegiat─â a Suveranului Mare Comandor cu agen┼úia britanic─â de spionaj [Secret Intelligence Servicesau MI6], precum ┼či colaborarea acestuia, din timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, cu SSI-ul Rom├óniei antonesciene, cu serviciul secret polonez (condus de Jan Kowalewski), dar ┼či cu cel ceh, ultimele dou─â subordonate guvernelor lor na┼úionale aflate ├«n exil la Londra.

De asemenea, Jean Pangal este prezentat ÔÇô ├«ntr-un referat ├«ntocmit, la data de 6 iunie 1951, de c─âtre SecuritateÔÇô ca fiind un ÔÇ×informator pre┼úiosÔÇŁ at├ót pentru biroul de informa┼úii care func┼úioneaz─â pe l├óng─â Lega┼úia sovietic─â de la Bucure┼čti, c├ót ┼či pentru Miroslaw Arciszewski, trimisul extraordinar ┼či ministrul plenipoten┼úiar al Poloniei la Bucure┼čti, ├«ntre 1932-1938.

Not─â final─â.Toate comentariile, documentele, imaginile ┼či trimiterile bibliografice prezentate ├«n cadrul acestui articol au drept surs─â cartea Jean Pangal, documente inedite:1932-1942:contribu┼úii la analiza re┼úelelor sociale istorice, publicat─â anul acesta la Editura Rao. Mai multe informa┼úii ├«n leg─âtur─â cu tema discutat─â se g─âsesc ├«n lucrarea citat─â.

Autorul acestui text,  Bogdan Bucur, este lector universitar la Departamentul de Sociologie al Facult─â┼úii de ┼×tiin┼úe Politice din cadrul ┼×colii Na┼úionale de Studii Politice ┼či Administrative (SNSPA) din Bucure┼čti. Este licen┼úiat ├«n ┼×tiin┼úe politice (SNSPA) ┼či Drept (Universitatea din Bucure┼čti). A absolvit programul masteral de Istoria ideilor ┼či mentalit─â┼úilor (Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucure┼čti) ┼či este doctor ├«n Sociologie (Universitatea din Bucure┼čti).