Ioan Axente Sever   Un erou transilv─ânean  jpeg

Ioan Axente Sever - Un erou transilv─ânean

­čôü Istorie Modern─â Rom├óneasc─â
Autor: lt. col. (r) Gheorghe St─âncescu

N─âscut la 3/15 aprilie 1821 ├«n satul Fr├óua (├«n prezent, comuna Axente Sever, jude╚Ťul Sibiu), localitate datat─â documentar la 15 aprilie 1305 ÔÇô situat─â pe DN 14, ├«ntre Sibiu ╚Öi Media╚Ö ÔÇô, Ioan Axente Sever a fost cel dint├ói n─âscut dintre cei cinci copii: Ioan, Gheorghe, Arinton, Iacob ╚Öi Ana.

Un student eminent

Tat─âl, Iacob Baciu, agricultor iobag ├«nst─ârit, ├«mpreun─â cu Ana - n─âscut─â Maxim ÔÇô erau frunta╚Öi ├«n sat, dar via╚Ťa grea a iob─âgiei era resim╚Ťit─â pretutindeni ╚Öi de to╚Ťi. Copil─âria o petrece ├«n casa p─ârinteasc─â p├ón─â la v├órsta de 10 ani. ├Äntre anii 1831 ÔÇô 1835, studiaz─â la Blaj, dup─â care, la Sibiu, urmeaz─â cursurile gimnaziului catolic ÔÇ×Gheorghe Laz─ârÔÇŁ, ├«ncheiate cu calificativul Eminens. ├Än patru din cei cinci ani de gimnaziu s-a remarcat ├«ndeosebi la istorie ╚Öi ╚Ötiin╚Ťele umaniste. ├Än anul 1840 se re├«ntoarce la Blaj unde studiaz─â filosofia ╚Öi teologia, av├óndu-l ca profesor pe Simion B─ârnu╚Ťiu.

Rom├ón, vorbitor de limba maghiar─â, german─â ╚Öi latin─â, student eminent, se al─âtur─â protestelor intelectualilor Blajului, ├«n frunte cu Simion B─ârnu╚Ťiu, cauzate de Hot─âr├órea Dietei de la Cluj cu privire la ├«nlocuirea limbii latine cu limba maghiar─â ├«n toate institu╚Ťiile statului. Al─âturi de rom├óni se ridic─â cu acest prilej ╚Öi sa╚Öii condu╚Öi de ╚śtefan Ludwig Roth. ├Än anul 1845 fiind eliminat din facultate, Ioan Axente Sever se ├«ntoarce ├«n sat unde se ocup─â cu nego╚Ťul de cereale.

├Än timpul deselor deplas─âri, ├«n perioada 1845-1847, se ├«nt├ólne╚Öte la Cluj cu Avram Iancu ╚Öi Ioan Ra╚Ťiu. ├Än anul 1847 pleac─â ├«mpreun─â cu fratele Gheorghe la Bucure╚Öti ca profesor de limba rom├ón─â ╚Öi limba latin─â. Ca membru al Fr─â╚Ťiei este unul dintre cei mai activi organizatori ai revolu╚Ťiei din Bucure╚Öti. Dup─â ce ├«mp─âratul Ferdinand a aprobat cererile maghiarilor de la 15 martie 1848 de alipire a Ardealului la Ungaria ╚Öi obligativitatea iobagilor de a lucra 104 zile pe an pentru st─âp├ón, nemul╚Ťumirile rom├ónilor transilv─âneni au r─âbufnit. Ioan Axente Sever ├«mpreun─â cu Simion Barnu╚Ťiu ╚Öi cu al╚Ťi intelectuali au ├«nceput protestele.

Revolu╚Ťionar

La 10 septembrie 1848 se ├«ntoarce ├«n Transilvania unde particip─â la adunarea de la Orlat, iar de acolo pleac─â spre Blaj cu o ceat─â de 200 de b─ârba╚Ťi ╚Öi ajung ├«n Blaj ├«n fruntea a 2.000 de oameni. La cea de-a treia adunare de pe C├ómpia Libert─â╚Ťii, desf─â╚Öurat─â ├«ntre 15 ╚Öi 25 septembrie 1848, Ioan Axente, devenit de-acum Axentie Severu ÔÇô pentru a suna mai latinesc ╚Öi pentru a fi ├«n ton cu firea sa sever─â -, ├«mpreun─â cu Avram Iancu ╚Öi Iovan Brad se ocup─â de instruirea tineretului ├«nrolat ├«n oastea popular─â.

├Än urma decretului din 17 octombrie 1848 privind organizarea ├«narm─ârii poporului, a proclama╚Ťiei mare╚Öalului baron Puchner din 18 octombrie 1848, Ioan Axente Sever (foto dreapta) a fost numit prefect ├«n Prefectura Blajului cu 120 comune ├«n care se g─âseau 20.000 de b─ârba╚Ťi capabili s─â poarte arme. ├Än vederea conducerii opera╚Ťiunilor militare a fost numit ca specialist locotenentul Mihail Novac, ofi╚Ťer imperial din Regimentul I de gr─âniceri rom├óni. ├Änzestra╚Ťi doar cu 200 de pu╚Öti, 300 de carabine, 300 de pistoale ╚Öi muni╚Ťia necesar─â acestora, dar ╚Öi cu l─ânci ╚Öi coase, au trecut la dezarmarea pa╚Önic─â a tuturor maghiarilor.

Ioan Axente Sever jpg jpeg

├Än proclama╚Ťia din 5/17 octombrie 1848, Axente Sever porunce╚Öte oamenilor s─âi: ÔÇ×ÔÇŽpersoana ╚Öi averea oricui e sf├ónt─â ╚Öi nimeni s─â nu cuteze a o v─ât─âma, ci chiar a o ap─âra dup─â putin╚Ť─âÔÇŽÔÇŁ. De acum ├«ncepea pentru Axente Sever perioada cea mai glorioas─â a vie╚Ťii lui, perioada de comandant ├«n cadrul armatei revolu╚Ťionare populare. Ca prefect al Legiunii I Bl─âjana din oastea Iancului ├«ncep├ónd cu luna octombrie 1848-august 1849 s-a dedicat ├«n totalitate luptei pentru dezrobirea na╚Ťional─â ╚Öi social─â a rom├ónilor din Ardeal.

A participat la opera╚Ťiunile de dezarmare a g─ârzilor maghiare de la Uioara (Ocna-Mure╚Ö), Ciumbrud, S├óncrai, Cric─âu, Aiud, Turda, Cluj, Cetatea de Balt─â, Ocna Sibiului, zona mun╚Ťilor Apuseni, Alba Iulia ╚Öi altele, totul ├«ncheindu-se cu episodul de la ╚śiria.

Pentru drepturile românilor

Dup─â ├«ncheierea revolu╚Ťiei din Transilvania, spre sf├ór╚Öitul anului 1849, ├«n loc de binemeritatele recompense, Axente Sever a fost judecat ╚Öi arestat de mai multe ori la Sibiu, Bistri╚Ťa, Cluj. S-a stabilit ├«n mai multe locuri: ├«n 1850 ├«l g─âsim la Cenade ca arenda╚Ö, ├«n 1851 este numit secretar la Tribunalul din Alba Iulia.

├Än acela╚Öi an s-a c─âs─âtorit cu una din fetele lui George Csergedi, lucr─âtor la Po╚Öta din Miercurea Sibiului; din aceast─â c─âs─âtorie are o fiic─â ce a murit la 20 de ani. Nici c─âs─âtoria nu a durat mai mult. ├Än anul 1850 a refuzat o decora╚Ťie imperial─â, consider├ónd c─â drepturile fundamentale ale rom├ónilor nu sunt respectate; accept─â decora╚Ťia ÔÇ×Crucea de aur cu coroan─âÔÇŁ, ordinul ÔÇ×Francisc IosifÔÇŁ clasa III ╚Öi ordinul militar rusesc ÔÇ×Sf├ónta AnaÔÇŁ clasa III ├«n anul 1852.

├Äncep├ónd cu 1855 se afl─â la Alba Iulia, dup─â care, ├«n urm─âtorul an ├«l g─âsim arestat la Bistri╚Ťa. Anul 1859, ÔÇ×Unirea PrincipatelorÔÇŁ, ├«l g─âse╚Öte la Abrud, implicat ├«ntr-un proces care adaug─â noi ÔÇ×r─âni moraleÔÇŁ, dup─â cum ├«i scrie prietenului s─âu D. Moldovan la 11 aprilie 1859. ├Änfl─âc─ârat lupt─âtor pentru drepturile politice, na╚Ťionale ╚Öi sociale ale rom├ónilor din Transilvania, Ioan Axente Sever ├«mpreun─â cu al╚Ťi frunta╚Öi rom├óni semneaz─â la 10 mai 1860 peti╚Ťia care solicita guvernatorului Transilvaniei aprobarea pentru crearea asocia╚Ťiei culturale rom├óne╚Öti ASTRA, care se va ├«nfiin╚Ťa un an mai t├órziu.

El a fost ales ├«n r├óndul organelor de conducere, al─âturi de Andrei ╚śaguna, la 4 noiembrie 1861, membru al Comitetului statoriu pentru organizarea activit─â╚Ťii ASTREI. Al─âturi de mitropolitul Sulu╚Ťiu ╚Öi de alte personalit─â╚Ťi face parte din delega╚Ťia de la Viena, unde desf─â╚Öoar─â aceea╚Öi intens─â activitate ├«n sus╚Ťinerea cauzei rom├óne╚Öti. Aici a cunoscut-o pe Eufrosina Blebea, fiica negustorului bra╚Öovean Stan Blebea, cu care s-a c─âs─âtorit la 7 octombrie 1862.

Planul de eliberare a Transilvaniei

├Än 1863 a fost ales deputat al Comitetului Alba ├«n Diet─â. La 14 iunie 1866 ├«ncepea r─âzboiul Austriei cu Prusia ╚Öi Italia, moment ├«n care ungurii din Transilvania cer crearea Ungariei istorice (alipirea Transilvaniei). ├Än acest an, Ioan Axente Sever p─âr─âse╚Öte Alba ╚Öi se retrage cu so╚Ťia sa la Cric─âu, unde avea mul╚Ťi colaboratori de fapte revolu╚Ťionare ╚Öi unde va locui p├ón─â ├«n anul 1892. Aici l-a g─âzduit timp de ╚Öase s─âpt─âm├óni pe Avram Iancu.

Evenimentele nefericite care au urmat ÔÇô alipirea Transilvaniei la Ungaria la 17 februarie 1867, ├«ncoronarea lui Francisc Iosef pe 8 iunie 1867 ca rege al Ungariei, legea na╚Ťionalit─â╚Ťilor ap─ârut─â la 1 decembrie 1868, care stipula, printre altele, ca prieten, preotul Tru╚Ť─â Petru, s─â ├«ntreprind─â o serie de ac╚Ťiuni. La 26 septembrie 1872, la dou─â s─âpt─âm├óni de la moartea lui Avram Iancu, organizeaz─â la Cric─âu un parastas ├«n memoria marelui erou. ├Än fa╚Ťa sutelor de s─âteni ├«ndurera╚Ťi el reaminte╚Öte rolul lui Iancu ├«n lupta dat─â la Cric─âu ÔÇ×la locul numit P├ór├óul Ciung─âuluiÔÇŁ ├«n perioada 28-29 octombrie 1848.

Tot la Cric─âu, Axente Sever a schi╚Ťat primul plan de eliberare a Transilvaniei cu ajutorul armatei de peste Carpa╚Ťi, plan ce cuprindea: detalii privind sprijinirea ac╚Ťiunilor militare de c─âtre ├«ntreaga popula╚Ťie rom├óneasc─â, rechizi╚Ťiile ├«n schimbul unor ÔÇ×reva╚Öe de primire cu condi╚Ťiile de bonificare dup─â ├«ncheierea p─âciiÔÇŽÔÇŁ.

├Än anul 1885, autorit─â╚Ťile ├«i retrag dreptul de a mai arenda proprietatea statului din Cric─âu, ├«n locul s─âu fiind numit Martin B├╝rger, un arenda╚Ö abuziv despre care Axente Sever scrie c─â ÔÇ×m─âsurile luate au st├órnit un val de nemul╚Ťumire general─â ├«n r├óndul locuitorilor din Cric─âu ╚Öi TibruÔÇŁ.

Loviturile soartei

├Än 1886 ├«ncearc─â ├«nfiin╚Ťarea unei b─ânci la Alba Iulia, iar ├«n urm─âtorii ani organizeaz─â ac╚Ťiuni comerciale la Cric─âu, Ighiu ╚Öi Teiu╚Ö, dar totul a fost ├«n zadar, ajung├ónd ├«ntr-o stare financiar─â jalnic─â. Traiul de la Cric─âu a devenit un calvar, el rezist├ónd numai gra╚Ťie t─âriei fizice ╚Öi moralei proprii. Cite╚Öte mult, face dese plimb─âri prin ├«mprejurimi, ia leg─âtura cu preotul Dimitrie ╚śandru din Tribu, cu preotul Iosif Vancea din Galda de Jos ╚Öi cu al╚Ťii.

Greut─â╚Ťile materiale din ce ├«n ce mai ap─âs─âtoare ├«l determin─â ca ├«n anul 1892, la v├órsta de 71 de ani, s─â se mute la Bra╚Öov, unde so╚Ťia sa avea mai multe rude. Sup─ârat de neadev─ârurile scrise de baronul ╚śtefan Kem├ęny ├«n Cartea Neagr─â (A Fekete K├Ânyv), publicat─â ├«n anul 1895 ├«n mai multe numere ale ziarului Magyararsz├│g din Budapesta, Axente Sever scrie cartea R─âspuns la ÔÇ×Cartea Neagr─âÔÇŁ.

Aceast─â carte apare la Bra╚Öov ├«n ajunul Cr─âciunului anului 1896 din dorin╚Ťa de a restabili adev─ârul istoric ╚Öi de a ├«nl─âtura minicunile ╚Öi calomniile cuprinse ├«n Cartea Neagr─â. Spre sf├ór╚Öitul anului 1900, s─ân─âtatea lui Axente Sever devine tot mai precar─â, boala se agraveaz─â ╚Öi ├«n anul 1904 (an ├«n care, se pare, moare ╚Öi so╚Ťia lui) este internat ├«n spital. Aici este ├«ngrijit de doctorul Krauss ╚Öi vizitat de rude ╚Öi prieteni. A decedat la 13 august 1906; a fost adus cu trenul la Blaj ╚Öi ├«nmorm├óntat al─âturi de al╚Ťi mari intelectuali transilv─âneni.

Foto sus: Bustul lui Ioan Axente Sever instalat ├«n fa╚Ťa prim─âriei comunei Axente Sever