Impărăteasa Salonina, imaginea unei zeiţe jpeg

Impărăteasa Salonina, imaginea unei zeiţe

Continuitatea dinastic─â este o raritate ├«n secolul al III-lea. Avantajul lui Valerian ├«n realizarea acestui lucru a fost maturitatea lui Gallienus ├«n momentul coopt─ârii, cei doi domnind ├«mpreun─â ┼čapte ani. Dup─â capturarea tat─âlui s─âu ├«ns─â, Gallienus adopt─â o alt─â direc┼úie politic─â, revoc├ónd edictul ├«mpotriva cre┼čtinilor ┼či negociind controlul estului prin acordarea lui Odenath a titlului de corrector totius Orientis[2]. Pe tot parcursul domniei Gallienus se dovede┼čte un bun administrator, reu┼čind men┼úinerea unui relativ control asupra unui imperiu ├«n descompunere. Imagistica public─â accentueaz─â ideea revenirii imperiului la o perioad─â de prosperitate ┼či stabilitate ca urmare a controlului abil al ├«mp─âratului.

├Ämp─âr─âteasa Salonina devine Augusta├«nc─â din timpul coregen┼úei, p─âstr├óndu-┼či titlul pentru urm─âtorii 15 ani. Ca ┼či ├«n cazul celorlalte ├«mp─âr─âtese-soldat, se cunosc pu┼úine despre via┼úa sa, dar mai multe dec├ót suntem ├«n general obi┼čnui┼úi ├«n aceast─â perioad─â. Majoritatea informa┼úiilor provin ├«ns─â din Historia Augusta, deci acestea stau sub semnul ├«ndoielii. Salonina este originar─â din Bithynia ┼či ajunge so┼úia lui Gallienus ├«nainte de numirea acestuia ├«n func┼úie.

Originile sale o expun ├«nv─â┼ú─âturilor lui Plotinus ┼či ale neoplatonismului pe care ├«l sus┼úine. Din est ├«i avem de altfel ┼či numele complet, c─âci monede care se refer─â la ea drept Iulia Cornelia Salonina provin doar din Caria. Pe monedele din Ionia ┼či Lydia apare cu numele de Chrysogone. In jurul anului 254 este numit─â Augusta┼či mater castrorum. Are doi copii, Valerianus Iunior, care moare ├«n 258, ┼či Publis Licinius Cornelius Saloninus Valerianus, numit Caesar dup─â 258 dar care moare ┼či el ├«n 260 sau 261. Din surse reiese c─â ├«mp─âr─âteasa l-a ├«nso┼úit pe Gallienus ├«n expedi┼úiile militare ┼či era prezent─â ├«n tab─âra unde acesta a fost asasinat ├«n 268. Salonina este men┼úionat─â, ├«n afar─â de Historia Augusta, ├«n Epitome(33.1) ┼či la Zonaras (12.25.).

Imagini în propagandă

├Än leg─âtur─â cu sursele epigrafice, ne-am a┼čtepta ca o domnia lung─â a Saloninei s─â produc─â o abunden┼ú─â de inscrip┼úii, dar la acest capitol se afl─â sub Tranquillina ┼či Otacilia Severa. ├Än plus, titulatura sa este mult mai conservatoare dec├ót cea a acestora. Dincolo de politica propagandistic─â ce miza pe viziunea retrospectiv─â, precaritatea titlului de materse datoreaz─â probabil ┼či mor┼úii premature a celor doi mo┼čtenitori. Calitatea matern─â nu poate fi exploatat─â la poten┼úialul maxim. Din cele 69 de inscrip┼úii numai ┼čapte ├«i celebreaz─â maternitatea, ├«n Asia Minor (Amyzon, Ancyra, Apamea), Africa (Sila), Italia (Falerii, Aquileia).

Salonina are ├«ns─â leg─âturi directe cu trupele ceea ce ar fi justificat o exploatare mai mare a conceptului, dar uzan┼úa sa minim─â sugereaz─â ┼či o turnur─â ideologic─â. De fapt, titlul mater castrorumar fi ap─ârut mai t├órziu ├«n propagand─â[11]. Adaosul t├órziu al acestui element propune existen┼úa chiar a dou─â turnuri ideologice :o ├«ndep─ârtare de modelul mai militarist al predecesorilor ┼či o reapropiere de acest model ├«n momentul ├«n care imperiul devine mai instabil.

salo jpg jpeg

Celelalte inscrip┼úii se refer─â la Salonina ├«n termeni de sanctissima, Augusta, coniunx, subliniind atributele sale de so┼úie[12]. Este o deviere destul de brusc─â de la propaganda matern─â a Otaciliei Severa sau Herenniei Etruscilla. Epitetele de sanctissima┼či coniunx, tradi┼úionale, apeleaz─â ca ┼či ├«n cazul Tranquillinei la o imagine domestic─â, evit├óndu-se atribute care apropie de sfera afacerilor publice precum triada mater castrorum senatus ac patriae.

Un aspect neobi┼čnuit, singurul poate care tr─âdeaz─â o abatere de la ipostazele feminine tradi┼úionale, este epitetul de domina[13]. Titlul de dominusrelev─â tendin┼úa de autocratizare a puterii ├«n secolul al III-lea, dar acesta i┼či face prezen┼úa pe inscrip┼úii ├«nc─â din secolul al II-lea[14]. A┼ča cum atributul de mater patriaeinvoc─â bun─âstarea statului roman, tot a┼ča ┼či dominaatest─â rolul ├«mp─âr─âtesei de st─âp├ón─â, patroan─â a sa. Titlul se va reg─âsi ┼či ├«n inscrip┼úiile Ulpiei Severina, so┼úia lui Aurelian. Pe de alt─â parte p├ón─â acum nu s-a mai ├«ntrebuin┼úat o expresie at├ót de direct─â a puterii pe scena ├«mp─âr─âteselor-soldat.

Numismatica reflect─â ┼či ea un conservatorism. Monedele lui Gallienus ├«ncep├ónd cu 260 se axeaz─â mai ├«nt├ói pe victorii militare, dar acestea se ├«mpu┼úineaz─â treptat, la fel ca ┼či cele cu pax[15]. Un mai mare procent ├«l cuprind cele care ├«l ├«nf─â┼úi┼čeaz─â drept restitutor orbissau restitutor orientis, iar monedele care celebreaz─â virtu┼úi mar┼úiale precum fides, sau zei ai r─âzboiului sunt mai dese ├«n anii ultimi ai domniei. Victoria, Mars┼či Iupitersunt prezen┼úe constante pe acestea, ├«n diverse ipostaze :Victoria Aeterna, Mars Pacifero, Iovi Conserva, Iovi Stator[16].

Pentru c─â este singura Augusta┼či din pricina longevit─â┼úii ┼či relativei stabilit─â┼úi a domniei, Salonina este onorat─â mult mai frecvent ├«n asociere cu o gam─â mai larg─â de zeit─â┼úi ┼či cu tematici diverse. ├Än plus, conexiunea acesteia cu divinit─â┼úile poate fi considerat─â o expresie a propriei identific─âri a lui Gallienus cu planul divinului. Astfel, personific─ârile includ :Abundantia Aug., Concordia Aet., Fides Militum, Fortuna Aug., Fortuna Redux, Indulgentia Aug., Laetitia Aug., Oriens Aug., Pax Aug., Pax Publica, Pietas Aug., Providentia Aug., Pudicitia, Securitas orbis, Securitas Perpetua, Uberitas Aug., Victoria Aet., Salus Aug. (fig. 24a, 24b) iar dintre zeit─â┼úi enumer─âm :Diana Lucifera, Diana Conservatrix Aug., Iuno Conservatrix, Iuno Regina, Venus Genetrix, Venus Victrix, Venus Felix (fig. 25).

Ca ┼či Etruscilla sau Cornelia Supera, Salonina este asociat─â cu Iuno Regina (fig. 26), subliniind rolul de prima femina a Imperiului Roman. ├Än acela┼či timp se emit monede cu Gallienus care ├«l au pe revers pe Iupiter[17], o ilustrare a unit─â┼úii familiei imperiale ┼či a ├«nt├óiet─â┼úii sale. Este totodat─â asociat─â cu victoriile militare ale lui Gallienus ┼či Valerian ├«n momentul ├«n care pe revers apare Iuno├«n ipostaza de Victrix[18], aluzie la victoria din Germania care ├«i permite ├«mp─âratului preluarea cognomenului de Germanicus[19]. Alte astfel de conexiuni directe mai ├«nt├ólnim doar ├«n cazul domniei lui Decius ┼či a Herenniei Etruscilla. Avem de data aceasta un element de iconografie mai progresist─â ┼či conform─â cu realitatea ├«n care armata de┼úine ├«nsemn─âtatea major─â ca garant al puterii imperiale.

Iuno Victrix, cu sceptru ┼či patera, con┼úine at├ót aspecte at├ót tradi┼úionale c├ót ┼či originale ale propagandei. Femeia de obicei este reprezentat─â cu Venus Victrixca referin┼ú─â la dinastiile anterioare, ├«n special cea Iulio-Claudian─â[20]. Iuno apare ┼či ea relativ des pe monedele feminine, ├«ntruc├ót ea ┼či ├«mp─âr─âteasa sunt reprezentantele principale ale celor dou─â t─âr├ómuri, divin ┼či cel uman, care este o oglindire a celui divin. Combin├ónd imaginea Iunonei cu conceptul Victoriei, nu numai c─â se face referire la o epoc─â de aur a Imperiului Roman, dar se adaug─â ┼či o nou─â valoare epitetului de Victrixcare devine o calitate principal─â a casei imperiale.

Puterea roman─â se exprim─â ┼či prin monedele cu legenda Romae aeternaepe revers ┼či bustul ├«mp─âr─âtesei pe avers[21]. Zei┼úa Roma st─â pe un tron ┼úin├ónd ├«n m├ón─â o statuie a Victoriei, deci iconografia se ├«nscrie pe aceea┼či linie a mesajului. ┼×i o serie de monede cu Gallienus pe avers ┼či Romae Aeternaepe revers desupra zei┼úei cu statuia Victoriei celebreaz─â devotamentul casei imperiale fa┼ú─â de puterea etern─â a Romei. At├ót Gallienus, c├ót ┼či Salonina func┼úioneaz─â ca garan┼úi ai acestei eternit─â┼úi. O asociere at├ót de frecvent─â cu ve┼čnicia cet─â┼úii o distinge pe ├«mp─âr─âteas─â de predecesoarele ei, mai mult, reversurile sugereaz─â o tot mai pronun┼úat─â identitate de tematic─â iconografic─â ├«ntre ├«mp─ârat ┼či ├«mp─âr─âteas─â.

RIC 0010jVar jpg jpeg

De┼či emisiunile combin─â adesea elementele ideologice vechi cu cele noi, anumite emisiuni sunt cu totul retrospective. Gallienus este ├«n mod particular atras de propaganda Iulio-Claudian─â pe care vrea s─â ┼či-o aproprieze[22]┼či o extinde ┼či la imagistica so┼úiei sale, care nu apare numai al─âturi de combina┼úia Iuno Victrix (fig. 26), ci ┼či cu mai bine cunoscuta Venus Victrixsau Venus Genetrix, mama simbolic─â a dinastiei Iulio-Claudiene ┼či deci a statului roman.

Pe emisiuni o ├«nt├ólnim ┼či pe Diana, ├«n mod particular Diana Felix, epitet de obicei al lui Venus ├«n propaganda imperial─â. Venus Felixcomport─â asocieri puternice cu generalii ├«nving─âtori ai Romei de la finele Republicii ┼či ├«nceputul Imperiului, Gallienus cultiv├ónd cu perseveren┼ú─â aceast─â referin┼ú─â la un trecut ├«ndep─ârtat glorios ├«ntruchipat simbolic de Venus Felix.[23]Prin urmare Diana Felixtrebuie s─â fi ├«nsemnat altceva. Ca zei┼ú─â a v├ón─âtorii, este posibil ca apelativul s─â fi adus ├«n vedere succesul militar al ├«mp─âratului. Apropierea dintre v├ón─âtoare ┼či r─âzboi pentru crearea unor metafore vizuale se ├«ntrevede ├«nc─â de la vasele attice[24]. Diana Felixindic─â mai degrab─â activit─â┼úi mar┼úiale dec├ót domestice cum o face Venus, un motiv necesar ├«n condi┼úiile pericolului barbar de la grani┼ú─â. Nu este exclus ca epitetul s─â ├«nt─âreasc─â chiar conceptul de virtus. Asociind-o pe Salonina cu zei┼úa v├ón─âtorii, Gallienus manipuleaz─â percep┼úia public─â asupra propriilor virtu┼úi mar┼úiale.

P─âstr├ónd nota conservatoare, emisiunile o prezint─â pe revers ┼či pe Vesta, care poart─â o statuie a Victoriei ┼či un sceptru sub legenda Vesta Aeterna, care iar─â┼či subliniaz─â perenitatea imperiului. Nu numai c─â o ├«nf─â┼úi┼čeaz─â pe p─âstr─âtoarea fl─âc─ârii ve┼čnice a Romei cu o statuie a Victoriei, simbol al domina┼úiei romane, dar aceast─â simbolistic─â se leag─â de imaginea ├«mp─âr─âtesei, nu a ├«mp─âratului. Este ┼či pentru prima dat─â c├ónd Vesta apare cu epicleza de Aeterna, ceea ce ├«i acord─â Saloninei o pozi┼úie de putere mai important─â prin invocarea sursei simbolice a longevit─â┼úii ┼či dominan┼úei romane.

Emisiunile cuprind ┼či multe personific─âri de virtu┼úi imperiale, dintre care multe ilustreaz─â calit─â┼úi feminine tradi┼úionale :fecunditas, pudicitia, pietas. Printre ele se num─âr─â ┼či concordia, sinonim─â unit─â┼úii ┼či armoniei casei imperiale ┼či a statului, chiar ┼či ├«n timpul coregen┼úei cu Valerian, cum se ├«nt├ómpl─â ┼či ├«n cazul lui Marcus Aurelius ┼či al Faustinei Minor c├ónd Antoninus Pius ├«nc─â este Augustus.

Prosperitatea mai este invocat─â ┼či prin prezen┼úa unic─â ├«n aceast─â perioad─â a zei┼úei recoltelor bogate, Dea Segetia, ├«n timpul coregen┼úei. Pe acest tip numismatic se afl─â o statuie de cult a zei┼úei ├«n interiorul unui templu, folosirea sa ├«n propagand─â comunic├ónd cu claritate mesajul stabilit─â┼úii ┼či abunden┼úei.

sal005 0 jpg jpeg

Imagistica imperial─â sufer─â o schimbare dup─â capturarea lui Valerinan de c─âtre per┼či. De┼či Gallienus p─âstreaz─â nota retrospectiv─â dezvoltat─â ├«n timpul coregen┼úei pentru a se separa de ideologia ├«mp─âra┼úilor-solda┼úi de dinainte ┼či a construi o imagine mai prosper─â, dificult─â┼úile externe impun o tent─â mai militarist─â. Pentru legitimarea puterii oriuc─ârui conduc─âtor ├«n acest secol, sus┼úinerea trupelor este absolut necesar─â. Pentru a accentua ideea de loialitate a armatei se folose┼čte ┼či de monedele Saloninei, pe care se reprezint─â mai frecvent teme masculine ┼či militare.

Monet─âria de la Roma produce de exemplu monede cu legenda fides militum, fidescu sceptrul care afirm─â vizual puterea militar─â. Monedele cu felix, felicitassunt ├«nlocuite de monede cu personificarea Fortunei, cu epitetele Augustasau Redux, ceea ce implic─â atribu┼úii diferite :Fortuna Augusta┼úine o patera┼či este l├óng─â un altar sacrificial, iar Fortuna Redux┼úine cornucopia. Fortunaafirm─â mai mult ideea de succes militar dec├ót felicitascare se afl─â ├«n sfera ideii de prosperitate.

Este prezent─â ┼či Iuno Conservatrix, care fie ┼úine patera┼či sceptrul, fie apare doar ├«n legenda Iuno ConservatrixAugustacu o c─âprioar─â[31], o tem─â destul de enigmatic─â (fig. 27). C─âprioara face aluzie mai mult la zei┼úa Diana ┼či este posibil s─â fie vorba iar─â┼či de o combina┼úie iconografic─â dup─â cum am mai ├«nt├ólnit ├«n propaganda gallienic─â :stabilitatea, prosperitatea ┼či siguran┼úa statului transpuse de Iuno Conservatrix├«mbinate cu capabilit─â┼úile militare care le asigur─â exprimate printr-un simbol al Dianei.

Iconografia Saloninei implic─â ┼či ea conexiunea str├óns─â cu armata :ca ┼či Etruscilla, Salonina poart─â paludamentum[32], indic├ónd ├«ntr-un mod foarte direct victoriile militare ale lui Gallienus, care poart─â acela┼či ve┼čm├ónt. Din Orient avem chiar emisiuni ale Saloninei care o ├«nf─â┼úi┼čeaz─â pe revers pe Venus cu coif, scut ┼či suli┼ú─â, sub legenda Venus Aug. Este o imagine militar─â foarte explicit─â ce ├«nt─âre┼čte ideologic apropierea de armat─â.

Odat─â cu exploatarea mai consistent─â a iconografiei militare ├«┼či face loc pe emisiuni ┼či pax, cu personificarile pax Augusta┼či pax publica. Utilizarea sa completeaz─â natura militar─â a temelor dezvoltate ├«n propagand─â ├«n timpul domniei singulare a lui Gallienus. Men┼úiunea p─âcii apare chiar mai des pe monedele Saloninei, adesea sub forma aug in pace, monede produse ├«n special la Mediolanum care o ├«nf─â┼úi┼čeaz─â pe ├«mp─âr─âteas─â cu un sceptru ┼či o ramur─â de m─âslin. ├Än acest fel iconografia Saloninei ilustreaz─â pacea gallienic─â ├«ntr-un moment ├«n care imperiul devine tot mai periclitat, ├«n vreme ce ├«mp─âratul se ├«ndep─ârteaz─â de la tematica p─âcii pentru a se apropia de una mar┼úial─â. Cele dou─â idei sunt complementare, r─âzboaiele reu┼čite fiind calea de pacificare a imperiului.

├Än timpul domniei lui Gallienus virtu┼úile imperiale continu─â s─â ├«┼či fac─â apari┼úia pe monedele Saloninei, dar ele nu reprezint─â o simpl─â continuare a ideologiei conturate ├«n vremea coregen┼úei. A┼čadar, numismatica ├«mp─âr─âtesei dup─â 260 cuprinde personific─âri ale unor calit─â┼úi precum laetitia, abundantia, providentia, uberitas, salus, liberalitas, aequitas, toate atest├ónd caracteristicile domniei a┼ča cum trebuia s─â fie ├«n viziunea lui Gallienus. Conceptul de uberitas, ultima dat─â atestat la Traianus Decius, rena┼čte odat─â cu Gallienus[36].

├Än ceea ce prive┼čte portretistica sculptural─â, cea din perioada coregen┼úei reflect─â ├«n cazul lui Gallienus o legitimare dinastic─â ┼či nu de tip militar. Se revine la stilul clasicizant al lui Augustus, dar ┼či la un model mai apropiat temporal, Gordian al III-lea, la r├óndul s─âu legitimat dinastic[37]. Portretistica sufer─â o schimbare dup─â capturarea lui Valerian, c├ónd modalitatea de reprezentare aminte┼čte de Alexandru cel Mare, datorit─â p─ârului mai lung ┼či bogat reminiscent din epoca elenistic─â. ├Än rest, tr─âs─âturile par similare cu cele anterioare :b─ârbia ascu┼úit─â, liniile fe┼úei bine definite, u┼čoara ├«ncruntare[38]. Aproprierea lui Alexandru cel Mare subliniaz─â noul rol de singur conduc─âtor al Romei, victorios ┼či longeviv, fiind o imagine a puterii foarte elocvent─â.

C├ót despre Salonina, ├«n ciuda unei domnii neobi┼čnuit de lungi, de 15 ani, nu exist─â portrete cu o atribuire cert─â. ├Än schimb, o baz─â de statuie din Bubon confirm─â faptul c─â ├«mp─âr─âteasa a beneficiat de monumente ├«n cinstea sa pe cuprinsul imperiului[39]. Acolo, ├«n Lycia, s-au descoperit r─âm─â┼či┼úele unei cl─âdiri monumentale cu statui ┼či inscrip┼úii ale familiei imperiale din vremea lui Nero p├ón─â la Gallienus[40]. Unii cercet─âtori sunt de p─ârere c─â Sebasteionul din Bubon nu este altceva dec├ót un depozit cu statui furate ┼či vandalizate ├«n secolul al III-lea[41], dar inscrip┼úiile ┼či bazele sugereaz─â existen┼úa unor statui permanente ┼či o construc┼úie inten┼úionat─â a monumentului.

Este probabil s─â fi fost un Sebasteion, asemenea celui de la Aphrodisias. Baza pentru Salonina nu con┼úine ┼či sculptura, prin urmare nu putem asocia nicio imagine cu ea. Alte inscrip┼úii includ dedica┼úii c─âtre Poppaea Sabina, Nerva, Marcus Aurelius, Lucius Verus, Commodus, Septimius Severus, Iulia Domna, Caracalla, Gordian al III-lea, Valerian ┼či Gallienus. O ┼čters─âtur─â sub inscrip┼úia Saloninei ne arat─â c─â baza era ini┼úial pentru Geta, care sufer─â damnatio memoriae[42].

Sub semnul ├«ntreb─ârii este o sculptur─â care reprezint─â o femeie ┼čez├ónd, cu atributele lui Venus, descoperit─â ├«n Cazanello, un sat la aproximativ 10 km. de Tarquinia, care decora probabil o villa. Unii cercet─âtori consider─â c─â este Salonina ├«n ipostaza de Venus[43], dar poate fi vorba ┼či de o comand─â privat─â, pentru c─â iconografia cu Venuseste un element ├«nt├ólnit pe sarcofagele de secol III[44]. Totu┼či, dimensiunile statuii ┼či t─âietura pentru diadem─â sugereaz─â mai degrab─â un personaj imperial, candidata principal─â fiind Salonina.

Sculptura ├«nf─â┼úiseaz─â o femeie cu o frizur─â de tip Scheitelzopf, iar t─âietura p─ârului sugereaz─â o diadem─â sau cunun─â. Asocierea explicit─â cu Venusprin prezen┼úa unui Erosl├óng─â tron favorizeaz─â ideea unei identific─âri imperiale. P─ârul, care este adunat la spate ┼či r─âsucit ├«ntr-un coc ├«n cre┼čtetul capului aminte┼čte de iconografia numismatic─â[45]. Exist─â totu┼či o varia┼úie, pentru c─â pe monede p─ârul este adunat ├«ntr-o ├«mpletitur─â, nu un coc, ├«ns─â este mai probabil─â o nou─â frizur─â dec├ót o Augusta necunoscut─â. In plus, ┼či khiton-ul favorizeaz─â o situare ├«n epoca gallienic─â, din cauza tendin┼úelor artistice filoelene.

Mai mult, iconografia numismatic─â reprezint─â o femeie cu un maxilar p─âtrat, ochii bine defini┼úi ┼či obraji c─ârno┼či, caracteristici reg─âsite ┼či la sculptur─â. Al─âturi de ┼úinut─â ┼či postur─â, care amintesc de prototipurile grece┼čti ale secolului al V-lea a.Hr. pe care Gallienus ├«ncerca s─â le transpun─â ├«n art─â[46]. Concluzion├ónd, ├«n vreme ce trupul ar putea fi o crea┼úie anterioar─â, similitudinile faciale pledeaz─â pentru o identificare cu Salonina. Invocarea lui Venusaici este pertinent─â dat─â fiind prezen┼úa ei constant─â pe monede, iar Erossubliniaz─â calitatea matern─â a personajului.

Concep┼úia ideologic─â a ├«mp─âratului o integreaz─â pe Venus pentru a aminti de epoca de aur a istoriei imperiului. Acesta ├«┼či exprim─â politica tradi┼úionalist─â prin leg─âtura dintre Salonina ┼či Venus Genetrix, precursoarea Iulio-Claudienilor ┼či implicit simbolul domniilor reu┼čite.

Note:

[11]Klein 1998, 237.

[12]CILVI 1110-1111;CILV 857, CILXI 3091.

[13]AE1908, 74.

[14]Watson 1999, 180.

[15]RICVa, 153, nr. 252-260.

[16]Vezi RICVa.

[17]RICVa, 149-150, nr. 207-221.

[18]În timpul coregenţei sunt mai dese emisiunile cu Iuno Regina.

[19]Klein 1998, 187.

[20]Schilling 1954, 296-301.

[21]G├Âbl 1951, 36-38.

[22]Alf├Âldi 1930, 11-13;Fittschen 1969, 197-236. Wood 1986, 45-48:├«n ciuda p─âstr─ârii multor conota┼úii conservatoare, unele tr─âs─âturi interpretate drept retrospective sunt de fapt de inspira┼úie contemporan─â.

[23]Schilling 1954, 290-295.

[24]Barringer 2001, 10-59.

[31] Toate tipurile de monede mentionate sunt de gasit in RICVa.

[32]Bastien 1993, 640.

[36]Arnaldi 1979, 119-120.

[37]În vreme ce Filip Arabul sau Traianus Decius sunt mai mult orientaţi spre stilul veristic, marcat prin încreţiturile frunţii ce indică îngrijorarea pentru soarta imperiului, Gallienus are o fineţe a reprezentării ce exprimă calmul. Vezi Berlin, Staatliche Museen, Antiken-Sammlung, R114.

[38]Breckenridge 1968, 214;Wood 1986, 91.

[39]AE1981, 794.

[40]Jones 1977, 267-287.

[41]Kozloff 1987, 134-135.

[42]Inan 1993, 233.

[43]Wood 1986, 92-93.

[44]Schade 2003, 34.

[45]Delbrueck 1940, 99.

[46]Wood vorbe┼čte chiar despre o ÔÇťrena┼čtere gallienic─âÔÇŁ.