Fizicianul Horia Hulubei, pilot militar preg─âtit ├«n Fran╚Ťa, la recomandarea generalului Berthelot jpeg

Fizicianul Horia Hulubei, pilot militar preg─âtit ├«n Fran╚Ťa, la recomandarea generalului Berthelot

­čôü Biografii
Autor: Redac╚Ťia

Academicianul Horia Hulubei (15 noiembrie 1896 - 22 noiembrie 1972), unul dintre cei mai mari fizicieni rom├óni, este binecunoscut pentru cercet─ârile sale de spectroscopie atomic─â ├«n raze X, de identificare a unor noi elemente, de fizica neutronilor, de fizic─â nuclear─â, de spectroscopie Raman. Dar Hulubei a fost nu numai fizician, ci ╚Öi erou al Primului R─âzboi Mondial, pilot militar, senator, diplomat, rector ├«n vremuri tulburi, ini╚Ťiator ╚Öi ├«ndrum─âtor al cercet─ârii institu╚Ťionale de fizic─â ├«n Rom├ónia. 

Eminen╚Ťa sa ╚Ötiin╚Ťific─â a fost dublat─â de remarcabile calit─â╚Ťi umane: c─âldur─â sufleteasc─â, disponibilitate, inteligen╚Ť─â p─âtrunz─âtoare, onestitate, altruism, h─ârnicie. Prin realiz─ârile sale ╚Ötiin╚Ťifice, Horia Hulubei este un mare savant. Prin crearea unui sistem na╚Ťional de institute de cercetare, competitiv la nivel mondial, a unei ╚Öcoli de fizic─â modern─â, a unei atmosfere ╚Ötiin╚Ťifice armonioase ╚Öi stimulative, Horia Hulubei este unul dintre marii ctitori de cultur─â ai Rom├óniei, scrie Institutul Na╚Ťional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizic─â ╚Öi Inginerie Nuclear─â ÔÇ×Horia HulubeiÔÇŁ.

Trimis ├«n Fran╚Ťa, pentru a se preg─âti ca pilot militar, la recomandarea generalului Berthelot

 Horia Hulubei a avut o adolescen╚Ť─â marcat─â de condi╚Ťia de orfan - tat─âl s─âu murise ├«n 1911 - ╚Öi de lipsurile inerente acesteia. Cu toate dificult─â╚Ťile ├«nfruntate, a terminat liceul ca ╚Öef de promo╚Ťie (1915). S-a ├«nscris imediat la Facultatea de Fizico - Chimice a Universit─â╚Ťii din Ia╚Öi, pe care a trebuit s─â o p─âr─âseasc─â ├«n anul urm─âtor: Rom├ónia intrase ├«n r─âzboi, iar Horia Hulubei este trimis pe front, ╚Öi particip─â la lupte ca t├ón─âr sublocotenent de infanterie.

La recomandarea generalului Berthelot, este trimis ├«n Fran╚Ťa, pentru a se preg─âti ca pilot militar. Hulubei lupt─â viteje╚Öte, este r─ânit ╚Öi, ca recunoa╚Ötere a meritelor sale, prime╚Öte Legiunea de onoare francez─â. R─âm├óne "sub arme" (pentru a folosi propriile sale cuvinte) timp de patru ani (1916 - 1920), ├«mp─âr╚Ťi╚Ťi ├«ntre frontul de est ╚Öi cel de vest.

Atrac╚Ťia avia╚Ťiei ╚Öi nevoia de a supravie╚Ťui financiar ├«ntr-o Rom├ónie sec─âtuit─â de r─âzboi ├«l ╚Ťin ├«nc─â, timp de doi ani, departe de Universitate, unde se va ├«ntoarce, pentru a-╚Öi continua studiile, ├«n 1922. De╚Öi doar student, calit─â╚Ťile sale excep╚Ťionale ├«l recomand─â pentru un post de preparator suplinitor - prima treapt─â a unei cariere academice str─âlucite, care avea s─â continue ascendent, p├ón─â la titlul cel mai ├«nalt, de Doctor Honoris Causa, al aceleia╚Öi Universit─â╚Ťi.

diploma jpg jpeg

├Än 1923 public─â prima lucrare ╚Ötiin╚Ťific─â; ├«n 1926 ├«╚Öi ia licen╚Ťa cu men╚Ťiunea "Foarte bine". Dup─â un an ├«n care lucreaz─â ca asistent al profesorului Petre Bogdan, Hulubei schimb─â laboratorul de chimie fizic─â al Universit─â╚Ťii din Ia╚Öi cu laboratorul de chimie fizic─â al Sorbonei, unde va lucra ├«n colectivul lui Jean Perrin, proasp─ât laureat al Premiului Nobel (1926). 

Doctoratul la Paris 

hulubei franta png png

Cercet─ârile sale se ├«ndreapt─â spre domenii foarte moderne - promi╚Ť─âtoare ╚Öi solicitante - cum ar fi difuzia razelor X, efectul Compton multiplu, ob╚Ťinerea spectrelor de raze X ale gazelor, identificarea de noi elemente, plec├ónd de la cunoa╚Öterea spectrelor de raze X ale acestora. El ├«nainteaz─â comisiei doctorale o tez─â "principal─â" (premi├Ęre these), intitulat─â "Contribu╚Ťii la studiul difuziei cuantice a razelor X", ╚Öi o tez─â "secundar─â", "Modificarea spectrelor Raman sub ac╚Ťiunea diferi╚Ťilor agen╚Ťi fizici". Ambele teze se bazeaz─â pe aparate sau metode originale, dezvoltate ├«n laboratorul lui Jean Perrin: prima folose╚Öte un spectrograf de raze X foarte performant, realizat de Yvette Cauchois; a doua, o metod─â proprie, dezvoltat─â de Hulubei.

Cu o excelent─â cunoa╚Ötere a domeniului, cu aparatur─â de ultim─â or─â, ├«ntr-o ambian╚Ť─â ╚Ötiin╚Ťific─â exemplar─â, deopotriv─â exigent─â ╚Öi familial─â, Hulubei abordeaz─â teme de mare interes, care vor domina deceniul cel mai productiv ╚Ötiin╚Ťific al vie╚Ťii sale. Horia Hulubei ╚Öi Yvette Cauchois identific─â linii spectrale noi, ╚Öi v─âd aici prezen╚Ťa unor elemente noi, care urmeaz─â s─â umple trei dintre locurile goale ale tabelului lui Mendeleev: cele cu numerele de ordine 85, 87, 93.

Dificult─â╚Ťile f─âr─â precedent ├«nt├ólnite la identificarea acestor elemente au determinat comunitatea interna╚Ťional─â s─â atribuie descoperirea lor celor care le-au izolat chimic, o decad─â sau dou─â dup─â lucr─ârile de pionierat ale lui Horia Hulubei ╚Öi Yvette Cauchois. Contribu╚Ťiile majore ale lui Hulubei ╚Öi Cauchois sunt ├«ns─â recunoscute de literatura recent─â, foarte bogat─â, de istorie a chimiei, cei doi savan╚Ťi fiind considera╚Ťi drept co-descoperitori ai elementelor respective.

Rector al Universit─â╚Ťi din Bucure╚Öti

hulubei univ jpg jpeg

Spre sf├ór╚Öitul anilor '30, Hulubei penduleaz─â ├«ntre Fran╚Ťa ╚Öi Rom├ónia. Particip─â, cu entuziasm ╚Öi pricepere c─âlduros salutat─â de partenerii francezi, la marea expozi╚Ťie organizat─â la Palais des d├ęcouvertes din Paris. Conferen╚Ťiar ╚Öi apoi profesor, la Universitatea din Ia╚Öi, apoi la cea din Bucure╚Öti, inaugureaz─â cursul de Structura materiei ├«n ├«nv─â╚Ť─âm├óntul superior rom├ónesc. Lucreaz─â, ├«mpreun─â cu colegii s─âi, mai tinerii George Manu ╚Öi Radu Grigorovici, la crearea primelor laboratoare de fizic─â atomic─â ╚Öi nuclear─â din Rom├ónia, situate ini╚Ťial ├«n subsolul cl─âdirii Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

├Än vremurile tulburi ale dictaturii carliste (1938 - 40), ├«ncearc─â s─â fac─â func╚Ťional "Institutul de Cercetari ╚Ötiin╚Ťifice Regele Carol al II-lea", ce urma s─â fiin╚Ťeze la Cluj. Contribuie hot─âr├ótor la editarea revistei "Disquisitiones Mathematicae et Physicae" (Cercet─âri de matematic─â ╚Öi fizic─â), prima revist─â ╚Ötiin╚Ťific─â rom├óneasc─â de ╚Ťinut─â (de╚Öi articole foarte valoroase ap─âruser─â ╚Öi ├«n modeste "buletine", de exemplu "Bulletin de la Soci├ęt├ę Roumaine de Physique"), la care colaboreaz─â cercet─âtori din Rom├ónia ╚Öi Fran╚Ťa. Din p─âcate, impunerea Dictatului de la Viena ╚Öi pierderea Ardealului de Nord, inclusiv a Clujului, z─âd─ârnicesc aceste proiecte.

Calit─â╚Ťile intelectuale ╚Öi umane ale lui Hulubei, precum ╚Öi deosebita pre╚Ťuire de care se bucura ├«n Fran╚Ťa, ├«l recomand─â pe savant pentru o pozi╚Ťie diplomatic─â: el va fi consilierul cultural al Ambasadei Rom├óniei la Paris, ├«n lunile aprilie, mai ╚Öi iunie 1940. A╚Öadar va fi martorul direct al ├«nfr├óngerii Fran╚Ťei (22 iunie 1940), resim╚Ťit─â ca o catastrof─â istoric─â nu numai la Paris, dar ╚Öi la Bucure╚Öti. ├Än anii de mari frustr─âri care au urmat pierderilor teritoriale din 1940, afect├ónd psihologic mai ales tineretul patriot, Hulubei a fost o prezen╚Ť─â providen╚Ťial─â la conducerea Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

El a gestionat cu ├«n╚Ťelepciune frustr─ârile studen╚Ťilor ╚Öi a ╚Ötiut s─â foloseasc─â pozi╚Ťia de rector pentru a relua leg─âturile ╚Ötiin╚Ťifice cu Fran╚Ťa, mai exact cu Statul Francez (guvernul de la Vichy), desigur la un nivel mult mai modest, dar cu at├ót mai reconfortant pentru marea ├«nvins─â. Gesturile sale de recunoa╚Ötere a valorilor culturii franceze, prin acordarea titlului de Doctor Honoris Causa unor savan╚Ťi de orientare democrat─â, precum ╚Öi de ajutorare material─â studen╚Ťilor ╚Öi universitarilor francezi, au fost deosebit de bine primite de fosta noastr─â aliat─â. 

Arestat de regimul comunist

hulubei laborator jpg jpeg

Sovietizarea Rom├óniei, survenit─â rapid dup─â actul de la 23 august, risca s─â aib─â consecin╚Ťe grave pentru Hulubei. Str├ónsele leg─âturi cu Fran╚Ťa ("aservirea fa╚Ť─â de imperialismul occidental", ├«n limba de lemn a epocii) ╚Öi pozi╚Ťia de rector asumat─â ├«n anii r─âzboiului antisovietic ("colabora╚Ťionism", ├«n acela╚Öi jargon) ├«l puneau pe Hulubei ├«ntr-o situa╚Ťie vulnerabil─â. Consecin╚Ťa cea mai dramatic─â a constituit-o arestarea sa, timp de c├óteva s─âpt─âm├óni, ├«n prim─âvara lui 1945; din fericire, asemenea episoade nu s-au repetat.

Experien╚Ťa dob├óndit─â de Horia Hulubei ╚Öi Yvette Cauchois ├«n laboratorul lui Jean Perrin avea s─â-i recomande pe cei doi savan╚Ťi pentru redactarea unui pre╚Ťios volum de tabele ale spectrelor atomice de raze X, "Constantes s├ęlectionn├ęes; Longueurs d'onde des ├ęmissions X et des discontinuit├ęs d'absorption", publicat la Paris, ├«n 1947.

├Än Rom├ónia, industrializarea ╚Ť─ârii, o prioritate a politicii comuniste, f─âcea din Hulubei un element indispensabil. Crearea Institutului de fizic─â al Academiei R. P. R. (1949), transformat cur├ónd ├«n Institutul de Fizic─â Atomic─â, a debutat ├«ntr-o atmosfer─â sumbr─â pentru Hulubei, victim─â a politrucilor ╚Öi delatorilor. Din fericire, ├«n╚Ťelepciunea, erudi╚Ťia, priceperea ╚Öi h─ârnicia lui Hulubei au convins guvernul comunist de necesitatea de a-l men╚Ťine la c├órma ╚Ötiin╚Ťei rom├óne╚Öti. De la mijlocul anilor '50, consolidarea pozi╚Ťiei sale a mers m├ón─â ├«n m├ón─â cu succesele uimitoare ale Institutului. ├«n dou─â decade, Hulubei a reu╚Öit s─â ridice fizica rom├óneasc─â de la un nivel insignifiant, la unul competitiv pe plan mondial. 

Crearea și dezvoltarea Institutului de Fizică Atomică

reactor ifa jpg jpeg

├Än ciuda existen╚Ťei unor personalit─â╚Ťi foarte valoroase - de la Augustin Maior la ╚śerban ╚Üi╚Ťeica, pentru a da doar dou─â exemple - cercetarea ╚Ötiin╚Ťific─â institu╚Ťional─â rom├óneasc─â se desf─â╚Öura extrem de modest, ├«n c├óteva laboratoare universitare. A fost nevoie de excep╚Ťionalele calit─â╚Ťi ╚Ötiin╚Ťifice, umane ╚Öi organizatorice ale lui Hulubei, ╚Öi de politica ferm─â de industrializare dus─â de puterea comunist─â, pentru dezvoltarea spectaculoas─â a fizicii rom├óne╚Öti. Aceasta a debutat, cum am ar─âtat, cu crearea Institutului de Fizic─â al Academiei RPR (1949), care ulterior a dat na╚Ötere ├«n 1956 Institutului de Fizic─â Atomic─â ╚Öi Institutului de Fizic─â Bucure╚Öti (IFB) ╚Öi a mai multor centre de cercetare regionale.

Pe l├óng─â marile calit─â╚Ťi ale lui Hulubei, trebuie elogiate, ├«n acest context, devotamentul, h─ârnicia ╚Öi patriotismul (ce termen vetust!) unei genera╚Ťii care, duc├ónd adesea o via╚Ť─â de priva╚Ťiuni greu de imaginat ast─âzi, confruntat─â frecvent cu un neiert─âtor rigorism ideologic, a f─âcut posibil─â crearea, ├«ntr-un deceniu, a unui institut de elit─â. ├Än primii ani ai Ifei, dezvoltarea fizicii nucleare rom├óne╚Öti s-a f─âcut simultan, pe trei direc╚Ťii: preg─âtirea tinerilor cercet─âtori pentru folosirea echipamentului ╚Ötiin╚Ťific performant; importarea acestuia din URSS (reactor, ciclotron etc.); formarea unor grupuri de cercetare, ├«n domeniul fizicii neutronilor, al fizicii nucleare la energii joase, al ciocnirilor ╚Öi fizicii particulelor elementare. Hulubei nu s-a limitat la importarea aparaturii, ci a contribuit decisiv la ├«mbun─ât─â╚Ťirea ei. De exemplu, prin modific─âri simple ale reactorului, puterea acestuia a crescut cu un factor de 1.75.

Succesele ╚Ötiin╚Ťifice ╚Öi tehnologice ├«nregistrate, ├«n domeniile cele mai diverse, de la medicin─â nuclear─â la tehnic─â de calcul, de la monitorizarea uzurei furnalelor la fizica neutronilor, pot fi urm─ârite ├«ntr-un raport redactat sub coordonarea lui Hulubei sau ├«n articole mai recente. Spiritul deschis ╚Öi interesele ╚Ötiin╚Ťifice largi ale lui Hulubei, precum ╚Öi implicarea sa constructiv─â ├«n toate direc╚Ťiile de cercetare ale institutului, au stimulat realiz─âri remarcabile, precum primul calculator electronic ╚Öi primul laser construit ├«n Rom├ónia. Tot Hulubei a fost cel care a ini╚Ťiat ╚Öi ├«ncurajat dezvoltarea leg─âturilor ╚Ötiin╚Ťifice cu mari centre de cercetare interna╚Ťionale, anume cu IUCN - Dubna ╚Öi cu CERN - Geneva. 

Omagiu la împlinirea a 125 de ani de la nașterea academicianului Horia Hulubei

Profesorul Hulubei a l─âsat o mo╚Ötenire bogat─â genera╚Ťiilor ce l-au succedat. La ├«mplinirea a 125 de ani de la na╚Öterea sa, Institutul Na╚Ťional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizic─â ╚Öi Inginerie Nuclear─â ÔÇ×Horia HulubeiÔÇŁ ├«i aduce un omagiu realiz─ârilor sale profesionale, f─âr─â de care cercetarea ├«n domeniul fizicii din ╚Ťara noastr─â nu ar fi ar─âtat ast─âzi a╚Öa cum o cunoa╚Ötem.

Horia Hulubei este ini╚Ťiatorul IFA ╚Öi p─ârinte al cercet─ârii de fizic─â institu╚Ťionalizat─â din Rom├ónia, at├ót ├«n institutele de acum la M─âgurele, c├ót ╚Öi la Cluj-Napoca, Ia╚Öi, R├ómnicu V├ólcea. Tot ├«n 2021 se ├«mplinesc 65 de ani de la ├«nfiin╚Ťarea Institutului de Fizic─â Atomic─â, eveniment ce a marcat ├«nceputul cercet─ârii de fizic─â nuclear─â ├«n Rom├ónia. 

Foto sus: Academicianul Horia Hulubei, de-a lungul vie╚Ťii (┬ę Institutul Na╚Ťional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizic─â ╚Öi Inginerie Nuclear─â ÔÇ×Horia HulubeiÔÇŁ)