Filip al II lea al Spaniei: braţul înarmat al catolicismului sau despot fără scrupule jpeg

Filip al II-lea al Spaniei: braţul înarmat al catolicismului sau despot fără scrupule

Monarhul unuia dintre cele mai extinse imperii ale lumii Filip al II-lea al Spaniei a fost plasat ├«ntr-o lumin─â nefavorabil─â ├«nc─â de la moartea sa ├«n 1598. Identificat cu bigotismul, represiunea ┼či fanatismul de c─âtre adversarii s─âi, ÔÇťRegele PrudentÔÇŁ a fost judecat mai ales ├«n func┼úie de evenimentele politice ale domniei sale, dec├ót ├«n func┼úie de propria persoan─â.

Cunoscut ├«n special ca rege al Spaniei ┼či Portugaliei, Siciliei ┼či Indiilor, Filip al II-lea a fost, deopotriv─â, ┼či duce de Milano, rege de Neapole, rege al Angliei, suveran al ┼ó─ârilor de Jos  ┼či conte de Borgo├▒a. Personalitate marcant─â a istoriei europene el a condus un imperiu ce cuprindea teritorii de pe toate continentele cunoscute p├ón─â atunci europenilor.

Filip s-a n─âscut ├«n Valladolid, p─ârin┼úii s─âi fiind Carol Quintul (suveranul Sf├óntului Imperiu Roman) ┼či Isabela a Portugaliei. ├Än timpul domniei sale, Spania s-a pozi┼úionat printre puterile de prim rang ale Europei Occidentale, ating├ónd apogeul de influen┼ú─â, organiz├ónd expedi┼úii ├«n toat─â lumea ┼či stabilind noi colonii ├«n teritorii diverse.

├Änc─â de la moartea sa a fost prezentat de sus┼úin─âtorii s─âi ca un arhetip plin de evlavie ┼či virtu┼úi cre┼čtine, ├«n timp ce imaginea construit─â de oponen┼úii s─âi contura un monstru despotic. Aceste opinii au condus la apari┼úia unor legende dihotomice, Legenda Neagr─â ┼či Legenda Alb─â, favorizate de ├«nsu┼či Filip Prudentul. Acesta a refuzat de-a lungul vie┼úii s─â fie publicate biografii ale sale, ordon├ónd, de asemenea, distrugerea complet─â a coresponden┼úei personale. Aceste lacune de informa┼úie au determinat dezvoltarea opiniilor contradictorii ┼či a specula┼úiilor asupra personalit─â┼úii monarhului spaniol.

Chiar ┼či ast─âzi exist─â anumite direc┼úii ale istoriografiei anglo-saxone care ├«l prezint─â pe Filip ca pe un criminal despotic ┼či imperialist, minimiz├ónd p├ón─â la banalitate victoriile sale, concomitent cu exagerarea inten┼úionat─â a e┼čecurilor ┼či ├«nfr├óngerilor. De exemplu, pierderea unei p─âr┼úi din Invincibila Armada ├«n confruntarea cu Anglia, cauzat─â de factori climatici extremi, este prezentat─â ca o victorie englez─â.

Un exemplu al imaginii lui Filip al II-lea ├«n cultura popular─â englez─â se reg─âse┼čte ├«n drama istoric─â din 1937-ÔÇťFoc asupra AnglieiÔÇŁ. Portretul fostului co-monarh englez nu este ├«n ├«ntregime ostil. Tradi┼úia artistic─â britanic─â ├«l descrie ca pe o persoan─â inteligent─â, foarte muncitoare ┼či religioas─â, ├«ntr-un fel un conduc─âtor paranoic al c─ârui interes principal era propria ┼úar─â.

posesiunile lui Filip II jpg jpeg

Posesiunile europene și nord-africane ale lui Filip al II-lea

Din punct de vedere religios, Filip al II-lea a fost devotat catolicismului, urm├ónd principiul impus de tat─âl s─âu ÔÇťcuius regio, eius religioÔÇŁ. Totodat─â, s-a ├«ncadrat ├«n tipicul secolului al XVI-lea, exprim├ónd un dispre┼ú evident fa┼ú─â de existen┼úa mai multor religii. ├Än lupta sa pentru consolidarea catolicismului, Filip a ├«ntreprins ┼či m─âsuri de intensificare a Inchizi┼úiei.

Ap─ârarea Bisericii Catolice ┼či ├«nfr├óngerea Protestantismului au format unul din obiectivele sale majore. Chiar dac─â acesta a fost doar par┼úial ├«ndeplinit, Filip a ├«mpiedicat r─âsp├óndirea accentuat─â a protestantismului ├«n Spania, Portugalia ┼či coloniile din Lumea Nou─â, precum ┼či o faz─â expansionist─â a Imperiului Otoman.

Din punct de vedere psihologic, regele Filip era rezervat, masc├óndu-┼či timiditatea ┼či nesiguran┼úa ├«n spatele seriozit─â┼úii. Acest fapt i-a asigurat o imagine de insensibilitate ┼či indiferen┼ú─â. S-a ├«nconjurat de foarte pu┼úini prieteni, ├«ns─â nu s-au bucurat de ├«ncrederea sa necondi┼úionat─â. Cu toate acestea, el nu a fost acel personaj sumbru ┼či ├«nver┼čunat, al c─ârui mit s-a transmis de-a lungul istoriei.

A fost considerat un om cult ┼či educat, pasionat de c─âr┼úi ┼či pictur─â, de colec┼úionarea obiectelor de art─â, ceasuri, arme, rarit─â┼úi, dar mai ales mare amator de arhitectur─â. ├Än plus, ├«i f─âceau o deosebit─â pl─âcere activit─â┼úi ca v├ón─âtoarea ┼či pescuitul.

Ca om de stat Filip a ac┼úionat cu sobrietate ┼či inteligen┼ú─â, administr├óndu-┼či cu aten┼úie vastul imperiu.

Domnia lui Filip al II-lea nu poate fi caracterizat─â doar ├«n func┼úie de e┼čecurile sale, deoarece a ├«ntreprins cu success numeroase alte ac┼úiuni. Astfel, Filip a stopat ambi┼úiile franceze ├«n Italia ┼či a determinat ascensiunea Habsburgilor pe continent. El a ├«nceput a┼čezarea ├«n Filipine (ini┼úial, Arhipelagul Sf├óntului Lazarus, redenumit Insulele Filipine ├«n onoarea lui Filip al II-lea) ┼či a stabilit prima rut─â comercial─â trans-pacific─â dintre America ┼či Asia.

A securizat regatul ┼či imperiul portughez ┼či a gestionat cu success criza ce amenin┼úa s─â conduc─â la secesiunea Aragonului. Nu ├«n ultimul r├ónd, eforturile sale substan┼úiale au determinat succesul pe termen lung al contrareformei catolice.

La patru sute de ani de la moartea suveranului, istoricul britanic Henry Kamen a publicat prima biografie complet─â a acestuia. Kamen ├«l descoper─â pe Filip ca pe un prin┼ú cosmopolit, a c─ârui experien┼ú─â bogat─â ├«n nordul Europei i-a l─ârgit gusturile ┼či orizonturile culturale ┼či ale c─ârui idei conservatoare nu erau deloc fanatice. Cartea apar┼úine paradoxal culturii britanice at├ót de ostile ├«n privin┼úa suveranului spaniol. Totu┼či ea prezint─â o nou─â abordare a imaginii domniei ┼či caracterului lui Filip al II-lea, plas├óndu-l pe acesta ├«n contextul social, cultural, regional ┼či religios al timpului s─âu.

Bibliografie:

http://yalepress.yale.edu

http://www.descopera.ro

http://es.wikipedia.org

http://www.muyinteresante.es