Carol I  Portret politic jpeg

Carol I. Portret politic

Venit ├«n ┼úar─â la cererea cercurilor politice rom├óne┼čti, cu sprijinul Marilor Puteri, domnia lui Carol a reprezentat o etap─â important─â ├«n istoria Rom├óniei.

Reprezentant al unei dinastii nobile europene, prin┼úul prusac a preluat tronul unei ┼ú─âri aflate ├«n criz─â:amenin┼úat─â din exterior cu desfacerea unirii, afectat─â ├«n interior de ne├«n┼úelegerile ┼či diferen┼úele de opinii dintre oamenii politici. A f─âcut cu greu fa┼ú─â scandalurilor politice ┼či comportamentului ÔÇťorientalÔÇŁ al elitei politice rom├óne┼čti. A fost pe cale s─â abdice, dar nu a f─âcut-o. A r─âmas s─â realizeze ÔÇťaspira┼úiunile rom├ónilorÔÇŁ, a┼ča cum declara la venirea pe p─âm├ónt rom├ónesc, consacr├óndu-┼či via┼úa fericirii ┼či prosperit─â┼úii lor.

De┼či de na┼úionalitate german─â, Carol a devenit rom├ón ├«n momentul accept─ârii tronului. A ap─ârat Constitu┼úia (ce fusese promulgat─â la ├«nceputul domniei sale) ┼či a respectat legile ┼či tradi┼úia ┼ú─ârii, chiar ┼či atunci c├ónd situa┼úia ├«n care s-a aflat a fost una dificil─â. A respectat decizia luat─â ├«n cadrul Consiliului de Coroan─â ┼či a acceptat s─â r─âm├ón─â neutru ├«n Primul R─âzboi Mondial, neparticip├ónd al─âturi de Germania, ┼úara natal─â ┼či una dintre partenerele de tratat ale Rom├óniei.

┼×i-a pus deseori ├«ntrebarea:ÔÇťA cui e vina? A mea care n-am cunoscut firea acestui popor, sau chiar a acestui popor care nu vrea s─â se lase s─â fie condus ┼či nu ┼čtie s─â se c─âl─âuzeasc─â el ├«nsu┼či?

site   CAROL I jpg jpeg

├Än cei 48 de ani de domnie a reu┼čit s─â schimbe fa┼úa Rom├óniei. A scos ┼úara din ÔÇťap─âs─âtoarea ┼či ├«njositoarea suzeranitate turceasc─âÔÇŁ ┼či a transformat-o ├«ntr-un stat de prim rang ├«n estul Europei. Perioada 1866-1914 a ├«nsemnat o etap─â de mari progrese pentru Rom├ónia, at├ót ├«n plan politic, economic ┼či social, c├ót ┼či ├«n plan demografic ┼či cultural. Rom├ónia a intrat ├«ntr-un amplu proces de modernizare:industria na┼úional─â s-a dezvoltat, au fost construite c─âi ferate, g─âri, porturi, a fost realizat un sistem na┼úional de ap─ârare, armata a fost modernizat─â, economia a cunoscut o important─â dezvoltare, au fost construite cl─âdiri noi, impozante ÔÇô Banca Na┼úional─â a Rom├óniei, ├«nfiin┼úat─â ├«n 1880, Ateneul Rom├ón.

├Än ceea ce prive┼čte politica extern─â, Carol a dus o neutralitate activ─â, milit├ónd pentru aplanarea divergen┼úelor ┼či men┼úinerea statu-quo-ului teritorial. Pe plan intern, a decis s─â ac┼úioneze ca un factor moderator, s─â calmeze spiritele ┼či s─â nu ├«ng─âduie r─âfuielile politice. ├Än acest sens a instaurat ÔÇťrotativa guvernamental─âÔÇŁ, menit─â s─â asigure stabilitatea vie┼úii politice.

Progresul s-a datorat ├«n mare parte prin┼úului prusac, care prin calit─â┼úile sale a impus societ─â┼úii rom├óne┼čti rigoarea ┼či disciplina de care aceasta avea nevoie. Persoana regelui inspira respect. Era meticulos ┼či exigent, ordonat, mereu punctual. Avea o mare reticen┼ú─â ├«n rela┼úiile cu oamenii politici rom├óni:la salut, regele ├«ntindea mini┼čtrilor s─âi un singur deget, iar celor ÔÇťprivilegia┼úiÔÇŁ, cel mult dou─â degete.

Carol I, de┼či era de neam german ┼či descendent din marea familie a Hohenzollern-ilor, s-a identificat cu aspira┼úiile na┼úiunii ├«n fruntea c─âreia a fost ales, reu┼čind s─â men┼úin─â ordinea ├«n stat ┼či s─â cultive un climat de rigoare, absolut necesar ├«ntr-un proces de modernizare, fapt ce i-a adus un prestigiu incontestabil ┼či un loc de onoare ├«n istoria Rom├óniei, mul┼úi cet─â┼úeni ai acestei ┼ú─âri situ├óndu-l ├«n r├óndul celor mai mari rom├óni ai tuturor timpurilor.

Scurta cronologie

1839, 8/20 aprilie ÔÇô se na┼čte Carol-Ludovic de Hohenzollern-Sigmaringen, fiul prin┼úului Carol Anton, guvernatorul Rhenaniei, ┼či al prin┼úesei Josephine de Baden;

1857 ÔÇô termin─â ┼×coala de artilerie ┼či geniu din Berlin;

1864 ÔÇô particip─â ca voluntar ├«n r─âzboiul purtat de Prusia ├«mpotriva Danemarcei;

1866, 3/15 mai ÔÇô accept─â propunerea lui Ion C. Br─âtianu de a prelua tronul ┼ú─ârii ┼či pleac─â spre Rom├ónia, c─âl─âtorind cu un pa┼čaport fals (ofi┼úer ├«n armata Prusiei, c─âl─âtoria sa pe teritoriul Austriei ar fi reprezentat un pericol datorit─â r─âzboiului ce era pe cale s─â izbucneasc─â ├«ntre cele dou─â state);

1866, 10 mai ÔÇô Carol ajunge ├«n Bucure┼čti, unde este primit cu mare fast. Depune jur─âm├óntul de credin┼ú─â ├«n fa┼úa Camerei Deputa┼úilor ┼či este proclamat domnitor, sub numele de Carol I;

1866, 1 iulie ÔÇô este promulgat─â o nou─â Constitu┼úie, care instituie principiile monarhiei constitu┼úionale;

1869, 3/15 noiembrie ÔÇô Carol I se c─âs─âtore┼čte cu Elisabeta de Wied, fiica prin┼úului Hermann de Wied;

1877, 10 mai ÔÇô Carol I proclam─â solemn Independen┼úa absolut─â a Rom├óniei;

1877, 16/28 august ÔÇô are loc la cartierul imperial rusesc de la Gorni-Studen ├«nt├ólnirea lui Carol cu ┼úarul Alexandru al II-lea ┼či cu marele duce Nicolae. Carol I preia conducerea reunit─â a trupelor rom├óne ┼či ruse. Dup─â lupte grele, turcii cer armisti┼úiu;

1881, 10 mai ÔÇô Rom├ónia este proclamat─â Regat ┼či astfel Carol I devine primul rege al Rom├óniei;

1883, 18/30 octombrie ÔÇô Rom├ónia ader─â la Puterile Centrale;

1906 ÔÇô se s─ârb─âtoresc, cu mare fast, 40 de ani de domnie ai regelui Carol;

1914, 21 iulie ÔÇô Consiliul de Coroan─â proclam─â neutralitatea Rom├óniei. Regele Carol, de┼či fidel ├«n┼úelegerilor avute cu Puterile Centrale, se supune ├«n cele din urm─â hot─âr├órii Consiliului;

1914, 27 septembrie/10 octombrie ÔÇô regele Carol se stinge din via┼ú─â la castelul Pele┼č din Sinaia, la 75 de ani, dup─â 48 de ani de domnie. Va fi ├«nmorm├óntat ├«n Biserica Curtea de Arge┼č, ctitorit─â de Neagoe Basarab ┼či ref─âcut─â ├«n timpul domniei sale.

Bibliografie:

Ioan Scurtu, Carol I, Editura Enciclopedic─â, Bucure┼čti, 2004.