Vr─âjitoare, m─âturi ┼či droguri medievale jpeg

Vr─âjitoare, m─âturi ┼či droguri medievale

De ce imaginea vr─âjitoarelor este at├ót de des asociat─â cu zborul pe m─âtur─â? Ei bine, explica┼úia poate c─â vi se va p─ârea ┼čocant─â. Totul a ├«nceput de la p├óinea care se producea ├«n evul mediu european ┼či ├«n rena┼čtere, care de cele mai multe ori con┼úinea secar─â.

Ei bine, secara ┼či alte cereale similare pot deveni un mediu propice dezvolt─ârii unor specii de ciuperci care, consumate ├«n doze mari, sunt letale. Dar ├«n doze mai mici au efectul unui puternic halucinogen.

Documente din secolele 14-17 pomenesc de oameni care sufer─â de mania dansului, referindu-se la grupuri mari care se manifest─â pe strad─â dans├ónd ┼či rostind vorbe f─âr─â sens, uneori cu spume la gur─â. ┼×i dansau p├ón─â c─âdeau jos din cauza epuiz─ârii. Cei care tr─âiau o astfel de experient─â ├«┼či descriau apoi tulbur─âtoarele viziuni. ├Än secolul al 20-lea, Albert Hofmann a realizat studii asupra secarei, demonstr├ónd efectele psihedelice ale LSD-ului con┼úinut de fungii din ea.

Oamenii medievali ┼či-au dat seama ┼či ei de aceste efecte ┼či au c─âutat s─â ÔÇť├«mbl├ónzeasc─âÔÇŁ secara pentru a se droga. De asemenea, mai experimentau ┼či cu alte plante care con┼úin substan┼úe halucinogene:Atropa belladona (iarba corbului), Hyoscyamus niger (m─âselari┼úa), Mandragora officinarum (m─âtr─âguna) sau Datura stramonium (cium─âfai). Andres de Laguna scrie ├«n secolul al 16-lea despre cum a confiscat un vas plin cu o pomad─â verde f─âcut─â din felurite ierburi pecum c├ónepa, iarba corbului, m─âtr─âgun─â ┼či m─âselari┼ú─â din casa unui cuplu acuzat de vr─âjitorie.

image

Dar ce leg─âtur─â au m─âturile cu toate aceste lucruri? Pentru a ajunge ├«n starea halucinatorie, consumatorii medievali aveau nevoie de o metod─â de asimilare a drogurilor ceva mai eficient─â, dr ┼či mai complicat─â dec├ót simpla ingerare. Asta pentru c─â halucinogenele ÔÇťde mod─â vecheÔÇŁ puteau cauza multiple efecte secundare, printre care gre┼úuri, st─âri de vom─â sau irita┼úii. ┼×i totu┼či, oamenii au observat c─â absorb┼úia prin piele a drogurilor provoca tr─âirile dorite f─âr─â efectele secundare ale simplei inger─âri. Ba mai mult, zonele cele mai potrivite ale corpului care asigurau o absorb┼úie eficient─â se pare c─â erau glandele subdoripare ┼čiÔÇŽmucoasele organelor genitale.

A┼ča c─â oamenii s-au folosit de cuno┼čtin┼úele incipiente de farmacologie pentru a produce alifii pline de substan┼úe periculoase, iar pentru a le distribui la eficien┼ú─â maxim─â au ├«mprumutat o ÔÇťtehnologieÔÇŁ casnic─â, ┼či anume m─âtura, sau mai precis m├ónerul ei. ┼×i apoiÔÇŽv─â da┼úi seama.

Potrivit unei investiga┼úii din 1324, ├«n dulapul doamnei acuzate de vr─âjitorie s-a descoperit o crem─â cu care ungea un b─â┼ú de m─âtur─â pe care se a┼čeza ┼či se mi┼čca u┼čor. Jordanes de Bergamo scrie ├«n secolul al 15-lea c─â vr─âjitoarele ├«nsele au m─ârturisit c─â ├«n anumite zile sau nop┼úi obi┼čnuiesc s─â ung─â b─â┼úul ┼či s─â-l foloseasc─â pentru a aplica pomada ├«n diverse locuriÔÇŽIar informa┼úii de acest gen abund─â ├«n epoc─â. Astfel se explic─â uzan┼úa m─âturii.

Iar imaginea zborului se poate asocia cu simbolismul m─âturii ├«n ritualuriel p─âg├óne. M─âtura era un fel de punte de leg─âtur─â dintre principiul masculin, reprezentat de coada falic─â, ┼či principiul feminin, reprezentat de ┼úepii din coad─â, ceea ce explic─â ├«ntrebuintarea sa ├«n ceremoniile nup┼úiale. Dar o conexiune mai pragmatic─â ne duce cu g├óndul la folosirea alifiilor de c─âtre oamenii medievali, prin intermediul acestui obiect care facilita asimilarea substantelor, ┼či deci provocarea tr─âirilor extreme, deta┼čarea de mediul cotidian ┼či p─âtrunderea ├«n zona dintre realitate ┼či vis. Cu alte cuvinte, m─âturile ├«i ajutau ├«ntr-un anume sens, s─â zboare.

A┼čadar, iat─â cum s-a ajuns de la secar─â la m─âturi zbur─âtoare. Dar pentru a fi acuzat de vr─âjitorie, un om nu trebuia neap─ârat s─â aib─â asupra sa pomade halucinogene. Adesea oamenii se purtau ciudat pentru ca se intoxicau pur ┼či simplu cu fungii din p├óinea de secar─â. Ceea ce este posibil s─â se fi ├«nt├ómplar chiar la Salem, ├«n 1692.

sursa:The Atlantic