Un bal mascat la Casa Aman. Viața mondenă în Bucureștiul de altădată

Theodor Aman era un monden, frecventa reuniunile elitei bucureştene, după cum în propria casă organiza serate, baluri, concerte, încântând asistenţa cu muzica violoncelului său, iar fiica sa adoptivă, Zina de Nory, celebră cântăreaţă de operă, delecta societatea high-life-ului bucureştean cu vocea ei subtilă de soprană.

Cadrul de desfășurare era atelierul cel mare al pictorului, un ambient elegant foarte apreciat de către oaspeți. Evenimentele erau plastic și savuros comentate de gazetarii vremii, care descriau cu lux de amănunte, spre satisfacția cititorilor, ținutele invitaților, meniul, muzica, dansul, atmosfera generală, scrie Muzeul Theodor Aman, pe pagina de Facebook a instituției.

Un extras din articolul celebrului Claymoor, publicat în ziarul „Romanulu” din 20 februarie 1885, ne transpune/întoarce în timp și ne oferă ocazia de a participa imaginativ la unul din balurile mascate din Casa Aman, unde pictorul și soția sa erau gazde desăvârșite pentru invitații de seamă.

Expoziția „Omul Aman. Înscrisuri, marafeturi și alte fasoane”, la Muzeul Theodor Aman

„Sâmbătă séra d. și d-na Theodor Aman aŭ dat uă serbare splendidă care a avut un prolog, uă nópte venețiană. Tóte dómnele trebuiaŭ sě vină în domine și mascate. La 12 ore incognitul se sfârși prin căderea măscelor.

Ospelul pompeian al marelui artist pare a fi făcut pentru serbări. Conceput, făcut și decorat chiar de el, acest cuib conține tótă viéța și tot talentul pictorului care e uă fală a țérei nóstre. (...)

Atelierul frumos decorat fusese transformat în sală de dans. Era ca un tabloŭ imens și strělucitor, unde invitații păreaŭ a fi uă continuație a chipurilor după zid. Musica cânta și măscile au năvălit în salon.”

În spatele măștilor se ascund, doamne și domnișoare din mari familii bucureștene și însoțitorii lor. Ferechide, Rioșanu, Marghiloman, Stolojan, Lupescu, Misir, Protopopescu, Periețeanu-Buzău, Butculescu, Niculescu, Telemac, Miclescu sunt doar câteva dintre numele invitaților prezenți.

„Cadrilurile, polcile, valsurile se urméză fâră un minut de repaus. Dănțuitorii iaŭ întrʼuna forțe la un splendid bufet înființat lângă salon. Prăjiturile și pateurile dispar necontenit, și vinurile cele mai generóse curg mereŭ.

La trei ore începe cotilionul care e condus cu mare măestrie de d. M. Marghiloman cu d-na Zoe Crisenghi. Cinciḑeci de perechi iaŭ parte la luptă. Tóte figurile sunt frumóse și animate. Aurora indiscretă sʼa arětat pe la ferestre, danțul merge înainte. Lumănările se stâng, e ḑi mare afară, dér conducětorul strigă înainte. Un cadril imens se forméză și, lucru rar, nimeni nʼa dezertat. In fine ultima figură aduce pe dănțuitori înaintea unui supeŭ, a cărui vedere e lung aclamată. Aici se aude uă mare simfonie de furculițe. Bărbații aŭ apetituri omerice, și damele, care pretind câ se hrănesc cu aer, fac mare onóre cinei, care e escelinte. Intrʼuă clipă mésa e deșartă sěmănând unui câmp de locuste.

Din salon se aude glasul unei privighetori, toți se scólă de la mésă și vin sě asculte pe d-na Zoe Crisenghi care încântă plecarea cu vocea sea armoniósă. D-na Aman grațiósa stăpână a casei împreună cu d. Aman, care tótă nóptea a stat în picióre ocupându-se de toți învitații, făceau onorurile serbărei cu uă amabilitate nespusă. D-na Aman purta o frumósă rochie de satin liliachie acoperită cu flori, dantele și brilianturi”.

Aceată latură a personalității artistului - omul de lume - este pusă în evidență în actuala expoziție tematică „Omul Aman. Înscrisuri, marafeturi și alte fasoane”, deschisă la Muzeul „Theodor Aman”, prin câteva obiecte care pot fi admirate într-una dintre vitrinele amplasate în holul central până la data de 30 mai 2025.

Theodor Aman (1831-1891) a fost pictor, grafician, sculptor, pedagog și academician român, întemeietorul primelor școli românești de arte frumoase de la București și Iași. Tot el a fost inițiatorul primelor saloane de artă din România. Este considerat primul artist modern în adevăratul sens al cuvântului din istoria plasticii românești.

_{Foto sus: Petrecere cu lăutari, pictură de Theodor Aman (© Muzeul Național de Artă al României)}