Tragicul destin al regelui viking Olav jpeg

Tragicul destin al regelui viking Olav

Cea mai cunoscut─â poveste despre b─ât─âlia de la Svolder, sau mai cur├ónd Svold, dup─â cum apare ├«n c─âr╚Ťile de istorie mai vechi, se bazeaz─â pe material documentar din partea vestic─â a Scandinaviei, ├«n bun─â parte pe vasta oper─â Heimskringla a lui Snorri Sturlusson. Aici vedem evenimentele din perspectiva norvegiano-islandez─â ÔÇô ╚Öi nu este vorba despre o victorie, ci despre o ├«nfr├óngere.

Eroul ├«n aceast─â tradi╚Ťie este regele norvegian Olav Tryggvason. Dup─â ce a r─âv─â╚Öit Europa ├«n lung ╚Öi-n lat, a devenit rege al Norvegiei ╚Öi a ├«nceput s─â cre╚Ötineze popula╚Ťia, Olav a s─âv├ór╚Öit o gre╚Öeal─â serioas─â. A insultat-o pe regina-mam─â din Suedia, Sigrid Storr├ąda (cea trufas─â), care spre necazul lui Olav nu voia s─â se dezic─â de p─âg├ónism. Olav ar fi numit-o din aceast─â pricin─â ÔÇśc├óine necredincioÔÇÖ ╚Öi ar fi ╚Öi p─âlmuit-o. Sigrid ├«ncepe imediat s─â-╚Öi pl─ânuiasc─â r─âzbunarea. I-a atras ├«n joc ╚Öi ep so╚Ťul ei, regele danez Sven Tvesk├Ągg, fiul ei, Olof Sk├Âtkonung, dar ╚Öi pe nobilul norvegian Erik, fiul ultimului st─âp├ónitor al domeniului Tr├Ândelag, contele Hakon din Lade.

B─ât─âlia are loc la Svolder, un teritoriu situat ├«n sud-estul M─ârii Baltice, dup─â ce Olav le f─âcuse o vizit─â wenzilor (slavilor de vest) ╚Öi se ├«ntorcea acum acas─â ├«n corabia sa m─ârea╚Ť─â, Ormen L├ąnge (ÔÇślung─â ca ╚ÖarpeleÔÇÖ). De ce a c─âl─âtorit Olav ├«n ╚Ťara wenzilor, probabil ├«n ceea ce este azi nordul Poloniei, ne explic─â Snorri. So╚Ťia lui, Tyra, sora lui Sven Tvesk├Ągg, mai fusese m─âritat─â cu un rege slav pe nume Burisleiv. Aceasta ├«l p─âr─âsise, dar wenzii au p─âstrat zestrea pe care ea o adusese la ei. Olav, s─âtul de bocetele ╚Öi cic─âlelile ne├«ncetate ale so╚Ťiei, Olav se decide s─â mearg─â ├«ntr-acolo ╚Öi s─â ia inapoi comorile. Ac╚Ťiunea a fost ├«ncununat─â de succes, numai c─â la ├«ntoarcere pe Olav ├«l a╚Öteptau du╚Ömanii.

B─ât─âlia de pe mare a fost impresionant─â ╚Öi de╚Öi norvegienii erau cu mult dep─â╚Öi╚Ťi numeric, au rezistat timp ├«ndelungat. Iscusitul arca╚Ö Einar Tambarskjelve, care a luptat cot la cot cu Olav, ar fi rostit ni╚Öte vorbe memorabile atunci c├ónd i s-a stricat arcul. ├Äntreb├óndu-l ce anume s-a stricat, s-a pierdut, regele Olav prime╚Öte urm─âtorul r─âspuns:ÔÇśNorvegia s-a pierdut din m├óinile taleÔÇÖ. C├ónd Olav ├«╚Öi d─â seama c─â nu mai e nicio speranta, se arunc─â ├«n valuri ╚Öi dispare. Unii erau de p─ârere c─â a reu╚Öit s─â ajung─â la ╚Ťarm ╚Öi ar fi tr─âit apoi prin str─âin─âtate, dar Snorri se ├«ncrede ├«n versurile scaldice care vorbeau despre ├«necul s─âu. Alia╚Ťii au preluat puterea asupra Norvegiei, iar contele Erik H├ąkansson, adev─âratul ├«nving─âtor, devine omul de leg─âtur─â.

Peter Nicolai Arbo Olav Tryggvason jpg jpeg

Povestea lui Snorri este scris─â bine, are un imaginar bogat ╚Öi abund─â ├«n detalii. Dar din p─âcate el scrie pe la 1200, la dou─â secole dup─â eveniment, mult prea t├órziu ca s─â ├«i consider─âm relatarea foarte credibil─â. Un s├ómbure de adev─âr exist─â:Olav chiar a murit atunci, iar moartea sa ├«n lupta cu Sven este pomenit─â ╚Öi de Adam din Bremen, care scrie pe la 1070. Adam se afla ├«n Danemarca ╚Öi primea informa╚Ťii de pild─â de la regele Sven Estridsson. Producerea unor conflicte ├«ntre liderii nordului este documentat─â ╚Öi pe pietrele runice, precum piatra din Aarhus, unde se mentioneaz─â un om poreclit ÔÇśur├ótulÔÇÖ care ar fi pierit ├«n mare, ├«n urma b─ât─âliei regilorÔÇŽ

Dar ce se întâmplase de fapt? Ce ne rămâne dacă dăm la o parte toate romantismele, exagerările poetice și adăugirile lui Snorri despre tragicul destin al norvegianului?

Mai ├«nt├ói, trebuie s─â ne scoatem din minte termenii de Suedia, Danemarca ╚Öi Norvegia. ├Än acea perioad─â, nordul era dominat de fermieri, de capetenii, de diver╚Öi regi╚Öori sau de familii puternice care ├«ncercau s─â-╚Öi stabileasc─â suprema╚Ťia. O linie nobiliar─â tipic─â era cea a con╚Ťilor de Lade din Tr├Ândelag, neam care fusese exilat ├«n 995 ╚Öi care ar fi avut numai de c├ó╚Ötigat de pe urma sl─âbirii puterii regilor. Olav Tryggvason era la r├óndu-i un cuceritor de succes cu multe aspira╚Ťii expansioniste, care nu erau pe placul regilor danezi. Sfera de influen╚Ť─â a acestora includea sudul Norvegiei, dup─â cum se vede ╚Öi de pe pietrele runice.

├Än acea vreme exista se pare o alian╚Ť─â flexibil─â intre cea mai important─â cas─â domnitoare din Danemarca (linia lui Sven Tvesk├Ągg) ╚Öi cea mai important─â din Suedia (linia lui Olof Sk├Âtkonung). Adam scrie c─â tat─âl lui Olof, Erik Segers├Ąll, l-a ├«nvins pe Sven ╚Öi a stabilit un fel de imperiu pe acolo, undeva prin anii 980-990. Cum Sven s-a ├«nsurat cu v─âduva lui Erik, Olof i-a permis apoi s─â-╚Öi recapete vechea st─âp├ónire. Desi n-am putea afla niciodat─â cine a dominat pe cine, cert este c─â un soi de aliant─â exista ├«ntre cele dou─â familii. ╚śi oarecare similituni intre ce se petrece ├«n cele dou─â zone pledeaz─â pentru existen╚Ťa unor leg─âturi:un cre╚Ötinism incipient, construc╚Ťia de centre urbane, interesul pentru monedele de tip anglo-saxon. In plus, ambele familii ar fi avut conexiuni dinastice cu slavii vestici. Olof s-ar fi c─âs─âtorit cu o prin╚Ťesa pe nume Estrid, Erik Segers├Ąll (cel victorios) ia ╚Öi el o nobil─â wend─â, iar chiar ╚Öi Svein, cel ├«nsurat cu Sigrid, v─âduva lui Erik, avea ╚Öi el rela╚Ťiile lui.

svolder 0 jpg jpeg

Deci avem un scenariu ├«n care famiile domnitoare din spa╚Ťiul nordic, incluz├ódu-i pe unii nobili norvegieni mai maleabili, ╚Öi cele din spa╚Ťiul slavilor, ├«n continu─â dezvoltare spre ceea ce va fi regatul polonez, sunt legate intre ele, ceea ce Olav Tryggvason nu ar privit cu ochi buni. Avem o supozi╚Ťie, dac─â nu confirmat─â, m─âcar probabil─â. S─â presupunem c─â Olav ar fi ├«ncercat s─â sl─âbeasc─â coali╚Ťia prin ├«nt─ârirea propriilor rela╚Ťii cu wenzii, poate printr-o alian╚Ť─â cu ducele Boleslav sau vreunul din rivalii s─âi. Problema este c─â epopeile islandeze ne povestesc ╚Öi despre ni╚Öte nordici care ar fi ac╚Ťionat pe cont propriu in sudul M─ârii Baltice, numi╚Ťi Jomsvikingar, sub conducerea ducelui Sigvalde, care la r├óndul lor ar fi putut fi recruta╚Ťi pentru cauza lui Olav. Ace╚Öti vikingi ╚Öi fort─ârea╚Ťa lor semi-istoric─â de la Jomsburg s-ar fi situat (nu este cert) prin zona ora╚Öului-t├órg slav Wolin, pe insula cu acela╚Öi nume. Olav era un viking renumit care sigur era cunoscut in astfel de cercuri. Dac─â i-ar fi putut cauza probleme lui Sven acas─â printr-o misiune diplomatic─â reu╚Öit─â, mai ├«n siguran╚Ť─â s-ar fi sim╚Ťit ├«n NorvegiaÔÇŽ

Asta ar explica de ce Olav a avut totuși curaj să se ducă până în zona wenzilor în mijlocul unei situatii politice destul de sensibile. Intr-un anumit punct al călătoriei a fost atacat, posibil trădat și înecat în Marea Baltică după ce flota sa a fost învinsă.

Tradi╚Ťia nord-vestic─â ├«i atribuie cea mai mare onoare lui Erik H├ąkonsson ├«n b─ât─âlia de la Svolder ╚Öi nu este deloc surprinz─âtor, din moment ce tradi╚Ťia se refer─â la Norvegia ╚Öi Islanda, unde era mai aproape ╚Öi mai potrivit s─â se acorde laude unui lider din Tr├Ândelag mai degrab─â dec├ót unor lideri din Suedia sau Danemarca. Ne apropiem cel mai mult de tradi╚Ťiile de aici prin intermediul relat─ârilor lui Adam din Bremen. Potrivit acestuia, norvegienii au fost ataca╚Ťi de flota inamic─â c├ónd Olav naviga pentru a-l ├«nt├ólni ├«n lupt─â pe Sven, ├«ndemnat ╚Öi de Tyra. Au fost pu╚Öi pe fug─â de danezi, iar Olav ╚Öi-a pierdut via╚Ťa arunc├óndu-se ├«n mare.

Chiar dacă acceptăm această conjunctură, mai rămâne o întrebare:unde anume este Svolder?

Toponimul se las─â greu de identificat. Apar╚Ťine unei tradi╚Ťii vest-nordice ╚Öi nu are corespondente ├«n istoriografia suedez─â sau danez─â. Adam pretinde c─â b─ât─âlia s-a purtat ├«n ├ľresund, ÔÇśintre Sk├ąne ╚Öi Sj├Ąlland, acolo unde au plecat regii ca s─â se ├«ntreac─â la lupta pe mareÔÇÖ. Dup─â autorii de secol XIII, adic─â Snorri ╚Öi Saxo, mai degrab─â ar fi avut loc ├«n apele din jurul R├╝gen-ului. Ambele posibilit─â╚Ťi sunt viabile. ╚śi la R├╝gen ╚Öi la ├ľresund flotele vikinge se puteau ascunde ╚Öi ataca brusc cu s─âge╚Ťi, s─âbii ╚Öi strig─âte de lupt─â. ╚śi trebuia s─â te scufunzi rapid ╚Öi s─â ├«no╚Ťi ╚Öi mai rapid, dac─â aveai nenorocul s─â fii regele Norvegiei.

sursa: Popul├Ąr Historia