Topul celor mai importante piramide mesoamericane jpeg

Topul celor mai importante piramide mesoamericane

Majoritatea fiind piramide ├«n trepte, aceste construc┼úii se asem─ân─â mai mult cu ziguratele din Mesopotamia dec├ót cu clasicele piramide din Egiptul antic. De diferite forme ┼či m─ârimi, piramidele mesoamericane au ├«ndeplinit numeroase func┼úii, de la observatoare astrologice p├ón─â la spa┼úii de venerare a divinit─â┼úii ┼či sacrificii.

Subiect de discu┼úie ├«n cercurile adep┼úilor teoriei conspira┼úiei, problema unei conexiuni a acestor temple cu extratere┼čtrii este comb─âtut─â de speciali┼čtii culturii maia┼če. ├Än continuare vom prezente doar 10 dintre celebrele piramide:

10. Altun Ha

10 Altun Ha jpg jpeg

Piramida-templu din situl de la Altun Ha apar╚Ťine culturii maia╚Öe din Belize, fiind situat la 50 km nord de capitala ╚Ť─ârii. Ocupat de civiliza╚Ťia maia╚Ö─â ├«ntre 200 ├«.e.n. ╚Öi 900 e.n., pentru ca dup─â declinul acestora ora╚Öul s─â fie abandonat ├«n dcurs de un secol, timp ├«n care templul nu a mai fost folosit. Piramida cunoscut─â sub denumirea ÔÇ×Temple of the Masonry AltarsÔÇŁ are o ├«n─âl╚Ťime  de 16 m. Cercet─ârile arheologice au scos la iveal─â existen╚Ťa celui mai mare obiect prelucrat din jad ÔÇô capul zeului Soare, Kinich Ahau.

9. El Caracol

9 caracol jpg jpeg

El Caracol (ÔÇ×MelculÔÇŁ) este denumirea modern─â a piramidei dat─â de exploratorii britanici surprin┼či de existen┼úa num─ârului mare de melci din zon─â. Piramida este situat─â ├«n districtul Cayo din Belize, fiind construit─â la 460 m deasupra nivelului m─ârii, la poalele Mun╚Ťilor Maia╚Öi. ├Än preajma piramidei ├«nalte de 42 m a fost descoperit un monument ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â victoria asupra ora╚Öului Tikal din 562 ÔÇô Lordul Apei din Caracol ├«n timp ce captureaz─â simbolul ora╚Öului oponent. 

8.Piramidele din Lamanai

8 LAMANAI Temple of the jaguar jpg jpeg

Lamanai (ÔÇ×Crocodil scufundatÔÇŁ), unul dintre cele mai mari centre ceremoniale din Belize, localizat ├«n districtul Orange Walk, con╚Ťine cele mai exotice structuri arhitecturale ale civiliza╚Ťiei maia╚Öe. Ridicate ├«n perioada clasic─â t├órzie (600-900), cele trei piramide-templu importante (Templul M─â╚Ötii, Templul Jaguarului ╚Öi Marele Templu) au func╚Ťionat p├ón─â ├«n 1675 c├ónd ora╚Öul a fost abandonat de locuitori sub presiunea spaniolilor. Cel mai impozant dintre cele 3 temple este cel al Jaguarului.

7. Piramida din Uxmal

7 UXMAL  jpg jpeg

Legenda spune c─â piramida a fost construit─â ├«ntr-o noapte de un pitic ajutat de mama sa, o vr─âjitoare. ├Än realitate a fost construit─â ├«ntre secolele 7 ┼či 10 ├«n vechiul ora┼č maia┼č Uxmal, ├«n regiunea El Adivino, situat ├«n peninsula Yucatan, cercet─ârile arheologice dovedind c─â piramida este compus─â din cinci structuri suprapuse. Situat─â ├«n centrul sitului argheologic, piramida are o scar─â de acces ├«n 90 de trepte, gradul de ├«nclina┼úie fiind de 60┬░, iar ├«n─âl┼úimea de 38 m. Dedicat─â zeului Itzamna templul mai este cunoscut sub denumirea de Piramida Magicianului. Pe 27 februarie 1975, Regina Elisabeta a II-a  a Marii Britanii a vizitat situl dup─â recondi╚Ťionarea monumentelor.

6.Templul-piramid─â IV din Tikal

6 TIKAL  jpg jpeg

Cel mai mare ora┼č al civiliza┼úiei maia┼če este localizat ├«n departamentul El Peten din Guatemala ┼či con┼úine 6 piramide ├«n trepte  construite la apogeul civiliza┼úiei, ├«ntre secolele 7 ┼či 9. Cel mai mare dintre acestea, Templul-piramid─â IV are o ├«n─âl┼úime de 72 m, incluz├ónd templul. Piramida propriu-zis─â are o structur─â ├«n ┼čapte trepte ┼či are o ├«n─âl┼úime de 64, 4 m, laturile primului nivel fiind de 88/65 m. Construit din ordinul conduc─âtorului local Yax Kin, la ridicarea piramidei au participat peste 60.000 de oameni din regiune.

5. Calakmul ÔÇô Structura 2

5 calakmul 2 jpg jpeg

Unul dintre cele mai puternice ora┼če maia┼če din Peninsula Yucatan, Calakmul poate fi comparat cu ora┼čul Tikal din mai multe puncte de vedere.  Din cele peste 1000 de structuri r─âmase, Structura 2 reprezint─â un templu-piramid─â orientat spre nord, ├«nalt de 45 m ┼či cu laturile de 120 m fiecare ce dateaz─â din perioada preclasic─â t├órzie. ├Änceputul perioadei clasice aduce piramidei o extensie pe fa┼úada nordic─â, pe care sunt construite 3 altare, fiecare cu acces separat. La sf├ór┼čitul perioadei clasice, deasupra piramidei a fost construit un palat cu 9 ├«nc─âperi, ce i-au ad─âugat piramidei ├«nc─â 12 m ├«n ├«n─âl┼úime.

4. Piramida Lunii

Piramida Lunii este a doua construc┼úie ca m─ârime a ora┼čului Teotihuacan (ÔÇ×Locul unde omul devine zeuÔÇŁ). Ridicat─â ├«ntre 200 ┼či 450 deasupra unei structuri foarte vechi, partea frontal─â are o ├«nclina┼úie mai mare dec├ót celelalte laturi, facilit├ónd astfel accesul dinspre Calea Mor┼úilor c─âtre templul zei┼úei Chalchiuhtlicue situat ├«n v├órful piramidei. Construc┼úia a fost modificat─â de 6 ori ├«n decurs de un secol, locuitorii vechiului ora┼č  Teotihuacan ├«mbun─ât─â┼úindu-i aspectul ┼či  m─ârindu-i volumul de fiecare dat─â.

4 piramida lunii jpg jpeg

3.El Castillo ÔÇô Templul lui Kukulkan

3 El castillo jpg jpeg

Construc┼úie dedicat─â zeului Kukulkan (ÔÇ×┼×arpele cu peneÔÇŁ) este situat─â ├«n nordul Peninsulei Yucatan, ├«n Mexic. El Castillo ocup─â zona central─â a complexului arheologic pre-columbian Chichen Itza apar┼úin├ónd civiliza┼úiei Maia┼če. Ridicat─â ├«n jurul anului 800, piramida ├«n nou─â trepte  are o ├«n─âl┼úime de 24 m la nivelul platformei, templul ad─âug├óndu-i ├«nc─â 6 m. Piramida ├«n nou─â trepte are o ├«nclina┼úie de 53, 3┬░, ├«n timp ce sc─ârile de acces spre templu sunt ├«nclinate la 45┬░. Arhitectura piramidei se afl─â ├«n str├óns─â leg─âtur─â cu calendarul maia┼č, astfel ├«nc├ót fiecare parte a structurii are ├«ncorporat─â o scar─â ├«n 91 de trepte. Luat─â ├«n calcul ┼či platforma, piramida con┼úine un num─âr total de 365 de trepte, c├óte una pentru fiecare zi a anului, fiind astfel cea mai complex─â construc┼úie maia┼č─â.

2. Marea Piramid─â din Cholula

2 Cholula jpg jpeg

Situl arheologic din vechiul ora┼č mesoamerican Cholula, situat la vest de ora┼čul Puebla din Mexic ad─âposte┼čte cea mai mare piramid─â din lume dup─â volum (4, 45 milioane m3), dep─â┼čind cu u┼čurin┼ú─â Marea Piramid─â de la Giza (2, 5 milioane m3). Laturile au o l─â┼úime de 450 m ├«n timp ce ├«n─âl┼úimea acesteia este de doar 66 m. A fost construit─â ├«n 4 etape ├«ntre secolele 3 ├«.e.n. ┼či 9 e.n. ┼či dedicat─â zeului Quetzalcoatl, aztecii atribuindu-i zeului Xelhua responsabilitatea pentru ridicarea acestei piramide. Mai este cunoscut─â ┼či sub denumirea ÔÇťTlachihualtepetlÔÇŁ ÔÇô Munte artificial. A c─âp─âtat aceast─â denumire doarece din dep─ârtare seam─ân─â cu un deal pe care coloni┼čtii spanioli au ridicat o biseric─â catolic─â ├«n 1594, ├«ns─â ├«n realitate este o construc┼úie masiv─â ce nu a fost explorat─â ├«n totalitate.

1. Piramida Soarelui

Teotihuacan, Pyramid of the Sun (20498681808) jpg jpeg

Piramida Soarelui se afl─â ├«n mijlocul ora┼čului Teotihuacan, la 45 km nord-est de capitala Mexicului. Construit─â ├«n dou─â etape de vechii locuitori ai ora┼čului, piramida ├«n cinci trepte imense are o ├«n─âl┼úime de 71 m, laturile de 223 m ┼či o ├«nclina┼úie de 32, 5┬░, fiind una dintre cele mai mari piramide din Mesoamerica cu un volum de 1.275.000 m3. Din pricina deterior─ârii este dificil de precizat c─ârui zeu ├«i era dedicat templul de pe platforma piramidei, majoritatea opiniilor ├«nclin├ónd c─â ar fi vorba de Marea Zei┼ú─â. Abandonat undeva ├«ntre secolele 7 ┼či 8, ora┼čul a fost utilizat de azteci ca ┼či centru spiritual, fiind responsabili de actuala denumire a construc┼úiei.  

Surse:

http://www.crystalinks.com/pyramidmesoamerica.html

http://www.tikalpark.com/temple.htm

http://www.hanksville.org/yucatan/El_Advino.html