Top 5 cele mai sângeroase bătălii din Antichitate  jpeg

Top 5 cele mai sângeroase bătălii din Antichitate

­čôü Antichitate
Autor: Redac╚Ťia

Un clasament precis al celor mai s├óngeroase b─ât─âlii din Antichitate este greu de realizat. Izvoarele antice au tendin╚Ťa de a exagera num─ârul mor╚Ťilor. Vezi mai jos un top alc─âtuit ├«n func╚Ťie de cifrele acceptate de cei mai mul╚Ťi istorici contemporani. 

5. B─ât─âlia de la Cannae (216 ├«. Hr.): ├«ntre 45.000 ╚Öi 90.000 de mor╚Ťi

Battle cannae destruction jpg jpeg

Bătălia de la Cannae a fost cea mai gravă înfrângere militară romană. Conform surselor antice, între 45.000 și 90.000 de oameni au murit în confruntarea dintre trupele cartagineze conduse de Hannibal și armata romană condusă de consulii Lucius Aemilius Paullus și Gaius Terentius Varro. Dispunerea trupelor punice în formă de semilună a constituit o capcană pentru romani. Pedestrimea cartagineză a cedat mijlocul pentru atragerea adversarului, convins de un succes facil. Victoria cartagineză a fost deplină. Armata romană a fost distrusă aproape în întregime. Roma a fost salvată numai de indecizia lui Hannibal, care a ales să nu se îndrepte spre Cetatea Eternă.

4. B─ât─âlia de la Thymbra (547 ├«. Hr.): circa 100.000 de mor╚Ťi

Thymbra jpg jpeg

B─ât─âlia de Thymbra a fost lupta decisiv─â ├«n r─âzboiul dintre Lydia ╚Öi Imperiul Ahemenid. Circa 100.000 de oameni au murit ├«n lupta dintre armatele lydiene conduse de Cresus ╚Öi armata persan─â condus─â de Cyrus cel Mare. B─ât─âlia a avut loc pe o c├ómpie la nord de capitala lydian─â Sardes ╚Öi s-a ├«ncheiat cu victoria per╚Öilor, ├«mpotriva unui adversar de dou─â ori mai numeros. ├Än anul urm─âtor, per╚Öii au ocupat ora╚Öul Sardes, dup─â un asediu de 14 zile. ├Än urma victoriei asupra lui Cresus, per╚Öii au ocupat Asia Mic─â, inclusiv ora╚Öele grece╚Öti de pe ╚Ť─ârmul M─ârii Egee.

3. B─ât─âlia de la Chibi (208 d. Hr.): peste 100.000 de mor╚Ťi

Stancile rosii jpg jpeg

Cea mai s├óngeroas─â b─ât─âlie de la sf├ór╚Öitul dinastiei Han a avut loc ├«n anul 208 d. Hr., pe Fluviul Albastru (Yangtze), ├«n locul cunoscut sub numele de Chibi (St├óncile Ro╚Öii). Peste 100.000 de oameni ╚Öi-au pierdut via╚Ťa ├«n aceast─â b─ât─âlie. ├Än urma luptelor de la sf├ór╚Öitul dinastiei Han, trei comandan╚Ťi militari ╚Öi-au impus autoritatea asupra Chinei, Cao Cao, la nord de Yangtze, Liu Bei ╚Öi Sun Quan, la sud de marele fluviu.

B─ât─âlia de la St├óncile Ro╚Öii a fost probabil cea mai mare lupt─â naval─â din istorie, din punct de vedere al num─ârului de combatan╚Ťi. Trupele aliate conduse de Liu Bei ╚Öi Sun Quan (circa 50.000 de solda╚Ťi) au reu╚Öit s─â ob╚Ťin─â o victorie nea╚Öteptat─â ├«mpotriva armatei mult mai numeroase a lui Cao Cao. Acesta din urm─â pretindea c─â armata sa num─âra 800.000 de oameni, ├«ns─â conform estim─ârilor lui Zhou Yu, un general din armata lui Sun Quan, Cao Cao conducea circa 220.000 ÔÇô 240.000 de solda╚Ťi.

2. B─ât─âlia de la Kalinga (262 ├«. Hr.): circa 200.000 de mor╚Ťi

Kalinga jpg jpeg

B─ât─âlia de la Kalinga a marcat apogeului imperiului Maurya (321-185 ├«.Hr.), care a unificat pentru prima dat─â ├«n istorie toat─â India, sub conducerea lui A┼čoka cel Mare. Legenda spune c─â A┼čoka a renun╚Ťat la violen┼ú─â ┼či a ├«mbr─â┼úi┼čat modul de via┼ú─â pa┼čnic al budismului ├«n urma b─ât─âliei de la Kalinga, chinuit de remu╚Öc─âri din cauza distrugerilor ┼či v─ârs─ârii de s├ónge. Conform estim─ârilor oferite chiar de A┼čoka cel Mare, peste 200.000 de oameni au fost uci╚Öi ├«n urma campaniei din regatul Kalinga, situat pe coasta de est a Indiei.

1. B─ât─âlia de la Changping (260 ├«. Hr.): peste 500.000 de mor╚Ťi

Cel mai mare m─âcel din lumea antic─â avut loc ├«n anul 260 ├«. Hr., ├«n ÔÇ×Perioada Statelor CombatanteÔÇŁ, c├ónd ╚Öapte regate s-au ├«nfruntat pentru suprema╚Ťie ├«n China. Conform surselor antice, peste 500.000 de oameni ╚Öi-au pierdut via╚Ťa ├«n lupta dintre armatele statelor Zhao ╚Öi Qin. B─ât─âlia de la Changping s-a ├«ncheiat cu victoria regatului Qin, care ulterior va unifica China (221 ├«. Hr.).

├Än anul 260 ├«. Hr., armata statului Zhao, condus─â de Zhao Kuo, a lansat o ofensiv─â de mare amploare ├«mpotriva regatului Qin. Dup─â primele confrunt─âri, unit─â╚Ťile armatei Qin au ├«nceput s─â se retrag─â, p─âc─âlind inamicul c─â nu ├«i puteau ╚Ťine piept. Zhao Kuo nu a sesizat c─â armata sa este atras─â ├«ntr-o capcan─â ╚Öi a ordonat urm─ârirea ╚Öi atacarea inamicului. ├Än zona Changping, armata statului Zhao a fost ├«ncercuit─â de trupele statului Qin. Zhao Kuo a ├«ncercat s─â se retrag─â, dar era prea t├órziu. Armata Qin a trecut imediat la ofensiv─â, bloc├ónd drumul ╚Öi ├«ncercuind for╚Ťele inamice. Zhao Kuo a ├«ncercat s─â ias─â din ├«ncercuire cu for┼úa, ├«ns─â a fost ucis de arca┼čii inamici.

Changping jpg jpeg

Supravie╚Ťuitorii armatei Zhao, r─âma╚Öi f─âr─â comandant, au depus armele. Comandantul armatei Qin, generalul Bai Qi a ordonat ca cei 400.000 de prizonieri Zhao s─â fie ├«ngropa╚Ťi de vii.