Toalet─â public─â ├«n cetatea lui ┼×tefan cel Mare jpeg

Toalet─â public─â ├«n cetatea lui ┼×tefan cel Mare

­čôü Curiozit─â┼úile ┼či culisele istoriei
Autor: Eugenia Pogor, Ion Prea┼čca

Faimoasa fort─ârea┼ú─â a lui Alexandru cel Bun ┼či ┼×tefan cel Mare, de la Marea Neagr─â, este ├«n pericol. Sub zidurile medievale se construie┼čte un WC public ┼či un bloc administrativ

Oameni de ┼čtiin┼ú─â din Ucraina, Moldova, Rom├ónia, Rusia ┼či Turcia sunt alarma┼úi de lucr─ârile ini┼úiate recent de ├«ntreprinderea comunal─â Forte┼úia (Fort─ârea┼úa) din regiunea Odesa (Ucraina), ├«n gestiunea c─âreia se afl─â Cetatea Alb─â. Pe teritoriul fort─âre┼úei, chiar la intrare, a ├«nceput construc┼úia unui WC public cu o suprafa┼ú─â de circa 50 de metri p─âtra┼úi, iar la zece metri de poarta central─â a fost turnat─â funda┼úia din beton pentru viitorul bloc administrativ.

image

FOTO:Fundaţia de beton a viitoarei clădiri a fost turnată în zona istorică protejată a Cetăţii Albe

ÔÇ×Cum po┼úi s─â lipe┼čti o cl─âdire modern─â din beton de Poarta Chilia, ├«n─âl┼úat─â ├«n 1476 de marele domnitor al Moldovei ┼×tefan cel Mare? Pe vremea voievodului, intr├ónd ├«n cetate d─âdeai cu ochii de o biseric─â. Acum, turi┼čtilor li se propune s─â admire un closet", este revoltat Andrei Krasnojon, doctor ├«n istorie ┼či profesor la Universitatea Pedagogic─â din Odesa.

Istoricul a descoperit c─â noile construc┼úii se fac f─âr─â o cercetare arheologic─â serioas─â. El a scos la iveal─â documente care demonstreaz─â c─â proiectul a fost aprobat de Ministerul Culturii din Ucraina cu jum─âtate de an ├«nainte de a trimite aici o expedi┼úie arheologic─â, iar s─âp─âturile au fost f─âcute ├«n grab─â ┼či superficial.

image

FOTO: Perimetrul investiga┼úiilor arheologice (marcat cu mov) nu coincide cu locul ├«n care a fost s─âpat veceul public (cu ro┼ču)

ÔÇ×TOALETA PUBLIC─é - O NECESITATE VITAL─é"

Pe de alt─â parte, arheologul Tatiana Samoilova de la Academia de ┼×tiin┼úe a Ucrainei, cea care a condus expedi┼úia, sus┼úine c─â pe locurile alese nu se afl─â vestigii importante din antichitate. ÔÇ×Straturile culturale s-au amestecat. La 1, 20 metri ad├óncime am descoperit, printre materiale din epoca otoman─â, obiecte din secolul XX", a explicat cercet─âtoarea.

Cele dou─â edificii ar fi fost gata deja, dac─â primarul ora┼čului Belgorod-Dnestrovsk nu ar fi stopat lucr─ârile. ÔÇ×Construc┼úia unor obiective noi ├«n zona de protec┼úie a Cet─â┼úii Akkerman este o interven┼úie grosolan─â ┼či neprofesionist─â, care ar putea duce la pierderea autenticit─â┼úii ansamblului arhitectural", a declarat Igor Nanovski.

image

FOTO:Toaleta public─â este construit─â chiar sub zidurile medievale

Scandaliza┼úi, c├ó┼úiva or─â┼čeni au ini┼úiat ac┼úiunea de protest ÔÇ×Ne-au furat cetatea, s─â le d─âm peste m├óini!" ┼či au dormit ├«n corturi chiar sub zidurile fort─âre┼úei. Responsabilii de la ├«ntreprinderea comunal─â spun ├«ns─â c─â un WC nou, conectat la apeduct ┼či canalizare, este ÔÇ×o necesitate vital─â" pentru obiectivul vizitat anual de zeci de mii de turi┼čti. Mai mult, ei se pl├óng c─â au contractat un credit mare pentru a ridica edificiile utilitare ┼či vor avea acum pierderi considerabile.

POATE AJUNGE ÎN LISTA UNESCO

├Ängrijora┼úi, mai mul┼úi speciali┼čti din Republica Moldova au trimis scrisori conducerii Ucrainei, cer├óndu-i s─â opreasc─â distrugerea monumentului de importan┼ú─â interna┼úional─â. ÔÇ×Autorit─â┼úile din Odesa trebuie s─â ├«n┼úeleag─â c─â, de┼či se afl─â pe teritoriul lor, cetatea nu le apar┼úine doar lor. Este mo┼čtenirea cultural─â ┼či istoric─â a mai multor popoare, de aceea ar trebuie s─â fie consulta┼úi exper┼úi interna┼úionali", afirm─â Mihai ┼×eremet, pre┼čedintele Asocia┼úiei Arhitec┼úilor din Moldova.Semnatarii mai atrag aten┼úia c─â obiectivul merit─â s─â ajung─â ├«n lista Patrimoniului Mondial UNESCO, dar acest lucru poate deveni imposibil ├«n urma actelor de vandalism.

ÔÇ×Timp de dou─â secole aici nu s-a construit nimic, ├«ns─â, dac─â vom continua ├«n acela┼či ritm, risc─âm ├«n doar c├ó┼úiva ani s─â pierdem una dintre cele mai frumoase fort─âre┼úe din Europa de Sud-Est. O vom cunoa┼čte doar din desene tehnice sau gravuri de epoc─â", reclam─â Mariana ┼×lapac, vicepre┼čedintele Academiei de ┼×tiin┼úe a Moldovei, care a realizat dou─â monografii despre Cetatea Alb─â. ÔÇ×Ultima dat─â c├ónd am vizitat-o, ├«n aceast─â var─â, cetatea ar─âta dezastruos:iarb─â necosit─â, tufi┼čuri ┼či copaci ne├«ngriji┼úi, dughene cu bere ┼či ├«nghe┼úat─â la tot pasul, corturi pentru tragerea cu arcul. Se vrea profit, dar nimeni nu se g├ónde┼čte la cetate", constat─â cu regret savanta.

image

2.500 DE ANI DE ISTORIE

Istoria cet─â┼úii ├«ncepe acum 2.500 de ani, c├ónd grecii au ├«ntemeiat aici colonia Tyras. De-a lungul secolelor, a fost sub st─âp├ónire roman─â, genovez─â, moldoveneasc─â, otoman─â, ruseasc─â ┼či rom├óneasc─â, iar acum apar┼úine Ucrainei. Cunoa┼čte o perioad─â de glorie sub domnia lui ┼×tefan cel Mare, c├ónd este extins─â la m─ârimea actual─â. Perimetrul zidurilor este de 2, 5 kilometri, grosimea ajunge la cinci metri, iar ├«n─âl┼úimea turnurilor - la 15 metri. Este considerat─â una dintre cele mai importante fortifica┼úii medievale din regiune. Anul trecut, a fost declarat─â una din cele ┼čapte minuni ale Ucrainei.

image