Th  Wolton: ÔÇ×Ceau╚Öescu a profitat de fastul cu care a fost primit ├«n Occident  Dar rolul s─âu a fost de cal troian al URSSÔÇŁ | INTERVIU jpeg

Th. Wolton: ÔÇ×Ceau╚Öescu a profitat de fastul cu care a fost primit ├«n Occident. Dar rolul s─âu a fost de cal troian al URSSÔÇŁ | INTERVIU

Thierry Wolton (n. 1951) este jurnalist, scriitor ╚Öi istoric, profesor la ├ëcole Sup├ęrieure de Commerce din Paris. A scris numeroase c─âr╚Ťi despre istoria regimurilor comuniste. Trilogia ÔÇ×O istorie mondial─â a comunismului: ├Äncercare de investiga╚Ťie istoric─âÔÇŁ (peste 3.300 de pagini) explic─â sistemul comunist din perspectiva celor trei mari actori ai s─âi: c─âl─âii (vol. 1; trad. rom. Cu pumnul de fier: C─âl─âii, Humanitas, 2018), victimele (vol. 2; trad. rom. C├ónd moare corul: Victimele, Humanitas, 2019) ╚Öi complicii (vol. 3; trad. rom. Un adev─âr mai r─âu dec├ót orice minciun─â: Complicii, Humanitas, 2020).

Domnule Thierry Wolton, ├«ncheia╚Ťi trilogia O istorie mondial─â a comunismului cu volumul Complicii, dup─â C─âl─âii ╚Öi Victimele. Volumul este acum tradus ├«n limba rom├ón─â. Cine sunt ace╚Öti ÔÇ×compliciÔÇŁ? 

├Än primul r├ónd, s─â nu uit─âm un lucru: comunismul s-a dorit un sistem mondial. Deci primii complici ai socialismului real, a╚Öa cum a existat el ├«n 27 de ╚Ť─âri ale lumii ├«n secolul XX, sunt partidele comuniste cu numero╚Öii lor membri ╚Öi activi╚Öti. Ei au fost primii ╚Öi cei mai importan╚Ťi sprijinitori ai acestor regimuri. Apoi, f─âr─â s─â fi fost membri ai unui partid comunist, dar crez├ónd totu╚Öi ├«n ideologia lui, ceilal╚Ťi complici au fost fie tovar─â╚Öi de drum ÔÇô ├«n general intelectuali care au pream─ârit regimurile comuniste ÔÇô, fie ÔÇ×idio╚Ťi utiliÔÇŁ (cum i-a numit Lenin), care s-au pus ├«n slujba acestor regimuri din orbire, din interes, din vanitate etc. Printre ace╚Öti idio╚Ťi utili se num─âr─â mul╚Ťi capitali╚Öti care au sus╚Ťinut comunismul din l─âcomie. Mai sunt ╚Öi oamenii politici din Occident care au ├«nchis ochii ├«n privin╚Ťa aspectelor reale ale comunismului, ca s─â nu aib─â a-╚Öi face probleme morale fiindc─â pactizau cu respectivele regimuri. Ra╚Ťiunea de stat, interesele geopolitice, echilibrul for╚Ťelor etc. au servit adesea ╚Ť─ârilor democratice ╚Öi liderilor lor drept pretext pentru a nu lua nicio m─âsur─â ├«mpotriva ÔÇ×lag─ârului socialistÔÇŁ, l─âs├ónd popula╚Ťia prad─â supliciului la care era supus─â. Cazul Europei Centrale ╚Öi Orientale, ocupat─â militar de URSS dup─â r─âzboi, f─âr─â un protest adev─ârat din partea puterilor occidentale, ├«n frunte cu Statele Unite ╚Öi Marea Britanie, este exemplul cel mai cunoscut al acestei ÔÇ×realpolitikÔÇŁ complice.

Thierry Wolton: Partidele comuniste și activiștii lor s-au lăudat cu realizări mincinoase, lăsând impresia că aduc raiul pe pământ, când, de fapt, pentru cei care trăiau acolo, era vorba de un infern.

1  wolton2┬ę JF PAGA jpg jpeg

Victimele sunt victime, călăii, călăi. Ce rol au avut complicii în istoria comunismului?

F─âr─â aceste complicit─â╚Ťi, regimurile comuniste n-ar fi d─âinuit at├ót: partidele comuniste ╚Öi activi╚Ötii lor s-au l─âudat cu realiz─âri mincinoase, l─âs├ónd impresia c─â aduc raiul pe p─âm├ónt, c├ónd, de fapt, pentru cei care tr─âiau acolo, era vorba de un infern; intelectualii orbi╚Ťi au trecut voit sub t─âcere realit─â╚Ťile din aceste ╚Ť─âri, pe care nu se poate s─â nu le fi cunoscut; oamenii de afaceri au sus╚Ťinut financiar, tehnologic sau prin competen╚Ťele lor, economii planificate care altminteri ar fi fost incapabile s─â creasc─â; oamenii politici au renun╚Ťat la orice considerente morale. Complicitatea a fost mondial─â, ceea ce face ca ╚Öi vinov─â╚Ťia s─â fie mondial─â ├«n zilele noastre, c├ónd regimurile comuniste ╚Öi iluziile lor nu mai exist─â, cel pu╚Ťin ├«n Europa.

De ce au acceptat personalit─â╚Ťi intelectuale de marc─â din Occident s─â fie complici?

Comunismul este o ideologie creat─â de ╚Öi pentru intelectuali, ├«nc─â de c├ónd Lenin a scris ├«n 1902, ├«n Ce-i de f─âcut?, c─â e nevoie numai de o m├ón─â de revolu╚Ťionari de profesie pentru a cuceri puterea ╚Öi a instaura o ÔÇ×dictatur─â a proletariatuluiÔÇŁ. N-a existat nici o revolu╚Ťie popular─â comunist─â, puterea a fost luat─â ├«ntotdeauna de intelectuali mic-burghezi ├«n numele proletariatului. Intelectualii au visat mereu s─â guverneze, fiindc─â se cred cei mai cultiva╚Ťi, ╚Öi deci cei mai ├«n╚Ťelep╚Ťi. Ei s-au reg─âsit ├«n acest tip de politic─â, ├«n care credeau c─â pot juca rolul de lumin─âtori ai omenirii. Au mai sprijinit ├«n num─âr mare comunismul ╚Öi din cauza urii de sine. Dictatura proletariatului impus─â de partidul-stat pretinde c─â va aduce fericire poporului lichid├ónd lumea veche (burghezia, cultura etc.), ceea ce nu ├«nsemna dec├ót a ataca r─âd─âcinile care au permis tocmai ├«nflorirea intelectual─â. Sprijinind aceast─â politic─â, ader├ónd la ea, slujind-o, intelectualii se autodistrug, se opun ├«ntr-un fel propriei lor tabere, din ru╚Öine pentru privilegiile ╚Öi pentru originea lor. Pun├óndu-se ├«n slujba proletariatului, sau mai cur├ónd a celor care pretind c─â ac╚Ťioneaz─â ├«n numele lui, fac un act de c─âin╚Ť─â ce pare s─â-i izb─âveasc─â de p─âcatul originar.

Nu au cunoscut realitatea sau nu au avut nicio empatie cu milioanele de victime?

Un aforism spune c─â mai orb dec├ót cine nu vrea s─â vad─â nu e nimeni. Ideologia, credin╚Ťa au fost piedici ├«n calea cunoa╚Öterii realit─â╚Ťii. ├Änc─â din 1918 se putea afla ce se petrece ├«n Rusia bol╚Öevic─â, unde represiunea ├«n mas─â ├«ncepuse deja. Complicitatea intelectualilor este cu at├ót mai de neiertat, cu c├ót e imposibil s─â nu fi ╚Ötiut de angajamentul acestei ideologii totalitare de a lichida tot ce st─âtea ├«n calea traducerii sale ├«n fapt. Milioanele de victime ale comunismului figurau ├«n programul ideologic, care preconiza lupta necurmat─â pentru asigurarea mersului neab─âtut spre socialism. N-au existat intelectuali inocen╚Ťi, dup─â cum n-au existat nici comuni╚Öti inocen╚Ťi: crimele au fost acoperite ├«n deplin─â cuno╚Ötin╚Ť─â de cauz─â.

Cine sunt în cartea dumneavoastră cei mai odioși complici?

Este greu de numit pe cineva, fiindc─â, ├«nc─â o dat─â, complicitatea a fost multipl─â. ├Än Fran╚Ťa, Louis Aragon, membru al Partidului Comunist Francez, figureaz─â ├«n fruntea intelectualilor complici: a acoperit crimele comuniste, i-a insultat pe necomuni╚Öti, a scris poeme ├«n care ridica osanale poli╚Ťiei politice sovietice. ├Än politic─â, pre╚Öedintele american Roosevelt, care n-a ├«n╚Ťeles deloc ce fel de om era Stalin, ╚Öi ├«nc─â mai pu╚Ťin ce este comunismul, a fost un idiot util perfect c├ónd a cedat ├«n fa╚Ťa preten╚Ťiilor dictatorului sovietic la Teheran ╚Öi apoi la Yalta, ├«n timpul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial. Credea cu naivitate c─â-╚Öi va putea aduce interlocutorul la sentimente mai bune! Printre capitali╚Ötii complici, un loc de cinste i se cuvine lui Henry Ford, care a ├«nfiin╚Ťat primele fabrici de automobile ├«n URSS, ├«n anii ÔÇÖ20. Gra╚Ťie liniilor sale de montaj, tractoarele necesare exploat─ârii p─âm├ónturilor colectivizate au putut fi fabricate ├«n num─âr mare. Aceast─â colectivizare a dus ├«ns─â la deportarea (╚Öi moartea) a milioane de ╚Ť─ârani. Pomenesc ├«n volumul al treilea nenum─ârate exemple ale acestei colabor─âri capitaliste, cel mai pu╚Ťin cunoscut─â, dar f─âr─â ├«ndoial─â cea mai util─â pentru regimurile comuniste.

Mul╚Ťi politicieni viseaz─â la modul autoritar de a guverna

De ce unii dintre politicienii occidentali au fost complici, chiar ├«n timpul R─âzboiului Rece? 

Aici e vorba de mai mul╚Ťi factori. Mai ├«nt├ói, o profund─â necunoa╚Ötere a tot ce ├«nsemna comunism, a realit─â╚Ťilor sale ╚Öi a urm─ârilor sale pentru popula╚Ťiile asupra c─ârora st─âp├ónea. Pentru mul╚Ťi lideri occidentali, aceste regimuri erau autoritare, fire╚Öte, dar func╚Ťionau. Cred c─â exista ╚Öi o anumit─â fascina╚Ťie pentru acest mod de a guverna care reu╚Öea s─â ├«nregimenteze oamenii, lucru la care viseaz─â, ├«n fond, mul╚Ťi politicieni. Fascina╚Ťia exercitat─â ├«n zilele noastre de China asupra ├«ntregii lumi ilustreaz─â azi aceast─â dorin╚Ť─â. Puterea este o voluptate, iar puterea absolut─â este o voluptate absolut─â ÔÇô exist─â aici o ├«nclina╚Ťie fatal─â, c─âreia e greu s─â i te opui atunci c├ónd vrei s─â-i guvernezi pe ceilal╚Ťi. Pe de alt─â parte, mul╚Ťi oameni politici occidentali au g├óndit, cum spuneam, ├«n termeni de realpolitik, de echilibru al for╚Ťelor, de interes na╚Ťional, un fel de a privi ├«n care oamenii, popoarele nu sunt luate defel ├«n calcul. Ra╚Ťiunea de stat n-are ce face cu oamenii concre╚Ťi. ├Än numele ei, au fost trecute cu vederea nenum─ârate suferin╚Ťe. Statele sunt mon╚Ötri cu inimi de ghea╚Ť─â, cei care le conduc n-au nevoie de sentimente.

Nicolae Ceau╚Öescu ┼či Charles de Gaulle, aflat ├«n vizit─â ├«n Rom├ónia, sunt saluta┼úi de locuitorii ora╚Öului Slatina (17 mai 1968)

DE Gaulle jpg jpeg

Cine au fost complicii lui Ceaușescu din Occident?

ÔÇ×Conduc─âtorulÔÇŁ dumneavoastr─â a reu╚Öit s─â-i fac─â s─â cread─â pe liderii occidentali c─â duce o politic─â independent─â fa╚Ť─â de Moscova. Lucru fals, bine├«n╚Ťeles, fiindc─â altminteri n-ar fi r─âmas at├óta vreme la putere. El era util pentru URSS ├«n calitate de cal troian, pentru a ob╚Ťine bun─âvoin╚Ťa ╚Öi mai ales contractele de care Marele frate de la R─âs─ârit putea profita apoi. Ceau╚Öescu, lider m─ârunt (deopotriv─â ├«n sens fizic ╚Öi politic), plin de vanitate, a profitat de fastul cu care a fost primit ├«n Occident. Vizita sa ├«n Marea Britanie, recep╚Ťia dat─â ├«n onoarea lui de Regin─â ilustreaz─â din plin acest lucru. ╚śi-a luat o revan╚Ö─â str─âlucit─â!

Cum se explic─â atitudinea Generalului De Gaulle ├«n vizit─â la Bucure╚Öti ├«n 1968? Dar a lui Fran├žois Mitterrand, un socialist, dar critic fa╚Ť─â de regimul Ceau╚Öescu din anii ÔÇÖ80?

De Gaulle pretindea c─â duce o politic─â de echilibru ├«ntre Est ╚Öi Vest, pentru ca Fran╚Ťa, putere european─â de nivel mediu, s─â-╚Öi poat─â face auzit glasul ├«n r├óndul marilor puteri. Din perspectiva acestei politici na╚Ťionale orgolioase a v─âzut ├«n Ceau╚Öescu un ╚Öef de stat independent fa╚Ť─â de Pactul de la Var╚Öovia, exact cum voia dictatorul s─â apar─â. Vizita oficial─â de la Bucure╚Öti a fost jalnic─â, mai ales c├ónd de Gaulle a l─âudat regimul din Rom├ónia, ajung├ónd s─â spun─â c─â e un regim bun pentru popula╚Ťie. Dincolo de polite╚Ťea de circumstan╚Ť─â, exista, desigur, ├«n dosul acestor vorbe, ╚Öi admira╚Ťia pentru regimurile de m├ón─â forte, despre care am vorbit ╚Öi pe care le are la inim─â orice om politic. S─â nu uit─âm c─â ├«n perioada aceea Fran╚Ťa era ├«n plin─â revolt─â a studen╚Ťilor ÔÇô un gen de eveniment care nu risca s─â aib─â loc ├«n Rom├ónia. Pesemne c─â, dat fiind haosul pe care-l cuno╚Ötea Parisul atunci, de Gaulle ├«l invidia pe Ceau╚Öescu pentru pacea social─â de care avea parte. ├Än ce-l prive╚Öte pe Mitterrand, s─â nu ne am─âgim. ├Än anii ÔÇÖ80, Ceau╚Öescu ├«╚Öi pierduse toat─â aura de lider ÔÇ×independentÔÇŁ. Extravagan╚Ťele, autoritarismul, orgoliul s─âu ridicol ├«ncepeau s─â fie cunoscute ├«n Occident. Nu se mai putea vorbi despre el ├«n aceia╚Öi termeni. ├Än schimb, Mitterrand a fost unul dintre cei mai entuzia╚Öti sus╚Ťin─âtori ai lui Gorbaciov, care voia nu s─â lichideze comunismul, ci s─â-l reformeze pentru a-l face s─â devin─â mai performant. Dup─â c─âderea Zidului de la Berlin, ├«n noiembrie 1989, Mitterrand s-a dus ├«n RDG ca s─â sus╚Ťin─â regimul ezitant, ├«n vreme ce Helmut Kohl spera ├«ntr-o reunificare. ├Än timpul evenimentelor care au marcat c─âderea comunismului ├«n Europa, pre╚Öedintele francez de atunci nu s-a situat nicio clip─â ├«n sensul istoriei, de partea eliber─ârii popoarelor. Nu e singurul lider occidental care a ratat aceast─â cotitur─â a istoriei. ├Än numele ra╚Ťiunii de stat, ╚Öi fiindc─â oamenii politici se tem de popoare, mul╚Ťi ╚Öefi de stat ╚Öi de guvern din Occident au fr├ónat mai degrab─â procesul de eliberare.

Rom├ónia ├«nc─â sufer─â ├«n urma evenimentelor din anii ÔÇÖ90

├Än opinia dumneavoastr─â, de ce Rom├ónia a avut o evolu╚Ťie mult mai dificil─â dup─â 1989, cu violen╚Ťe, mineriade ╚Öi stagnare fa╚Ť─â de statele din Europa Central─â?

 ├Än Rom├ónia, revolu╚Ťia, cea adev─ârat─â, popular─â ╚Öi anticomunist─â, a fost confiscat─â de ÔÇ×reformatoriiÔÇŁ comuni╚Öti condu╚Öi de Ion Iliescu. De fapt, ├«n ╚Ťara dumneavoastr─â s-a realizat scenariul prev─âzut de Gorbaciov pentru ├«ntregul lag─âr socialist. Liderul sovietic voia s─â-i ├«nlocuiasc─â pe b─âtr├ónii lideri comuni╚Öti cu al╚Ťii mai tineri ╚Öi mai seduc─âtori, ca s─â atrag─â investi╚Ťiile occidentale de care URSS avea at├óta nevoie pentru a-╚Öi salva economia falimentar─â. Ceau╚Öescu apar╚Ťinea lumii vechi, trebuia deci s─â scape de el. Acest program a e╚Öuat pretutindeni ├«n Est, comuni╚Ötii ÔÇ×reformatoriÔÇŁ au fost m─âtura╚Ťi de protestele din strad─â, nu ├«ns─â ╚Öi la dumneavoastr─â.

Care este mo╚Ötenirea regimului comunist ├«n Rom├ónia? Este diferit─â fa╚Ť─â de restul Europei de Est?

Rom├ónia mai sufer─â ├«nc─â urm─ârile evenimentelor din anii ÔÇÖ90: comuni╚Ötii ÔÇ×reformatoriÔÇŁ s-au convertit ├«n sociali╚Öti ÔÇ×reformatoriÔÇŁ, f─âr─â s─â-╚Öi schimbe comportamentul: alegeri trucate, corup╚Ťie, atingeri aduse libert─â╚Ťilor individuale, atotputernicia fostei poli╚Ťii politice etc. Fire╚Öte, lucrurile nu mai sunt la fel de evidente ca ├«n vremea comunismului, dar ├«n linii mari se face acela╚Öi gen de politic─â precum ├«n timpul lui Iliescu. C├ót despre economie, dominat─â de oligarhi care n-au niciun sim╚Ť al oportunit─â╚Ťii, ea are dificult─â╚Ťi s─â-╚Öi ia av├ónt.

Mai 1990: președintele interimar al României, Ion Iliescu, și prim-ministrul Petre Roman participă la un miting electoral

iliescu jpg jpeg

Iat─â ce scrie╚Ťi despre Rom├ónia: ÔÇ×De╚Öi e membr─â ├«n Uniunea European─â din 2007, ╚Ťara are dificult─â╚Ťi ├«n a-╚Öi g─âsi calea democratic─â. Rom├ónia este coda╚Ö─â, captiv─â a unei clase politice corupte, ie╚Öit─â din vechiul regim, fr├ónat─â de o popula╚Ťie f─âr─â o adev─ârat─â cultur─â democratic─â ╚Öi paralizat─â de un trecut care nu mai trece. Un breviar al rat─ârilor postcomunismuluiÔÇŁ. Care sunt cauzele care au dus la acest tablou ├«ntunecat?

Ultimele alegeri confirm─â acest diagnostic. Fo╚Ötii comuni╚Öti, transforma╚Ťi ├«n PSD, au ie╚Öit ├«nving─âtori ├«n alegeri, dar absenteismul electoral dovede╚Öte, din p─âcate, c─â democra╚Ťia are dificult─â╚Ťi s─â se impun─â. Regimul democratic nu se impune c├ót ai bate din palme. Francezilor, care se vor ├«naintemerg─âtori aici, le-a trebuit peste un secol pentru a g─âsi calea de la revolu╚Ťia din 1789 la instaurarea celei de-a Treia Republici ├«n 1870. Europa Occidental─â nu e deci neap─ârat cel mai bun judec─âtor ├«n acest caz, ├«n pofida ner─âbd─ârii ei... Pentru motivele evocate mai sus, dificult─â╚Ťile Rom├óniei sunt de ├«n╚Ťeles. Nu este singura ╚Ťar─â fost─â socialist─â care cunoa╚Öte rateuri: Bulgaria, Bielorusia, Ucraina ╚Öi, mai ales, Rusia sunt ├«n aceea╚Öi situa╚Ťie. Va fi nevoie pesemne de trei genera╚Ťii, adic─â de 60 de ani, pentru ca o cultur─â democratic─â s─â-╚Öi g─âseasc─â f─âga╚Öul. Suntem la mijlocul drumului, ╚Öi se pot constata totu╚Öi c├óteva progrese, la dumneavoastr─â ca ╚Öi ├«n alte p─âr╚Ťi.

Cortina de Fier este ├«nc─â prezent─â ├«n min╚Ťile oamenilor

Spune╚Ťi ├«ntr-un alt paragraf din carte: ÔÇ×De╚Öi Cortina de Fier a c─âzut, ea ├«nc─â r─âm├óne, par╚Ťial, ├«n min╚Ťile celor din Est, ├«n reticen╚Ťa lor fa╚Ť─â de acceptarea obliga╚Ťiilor inerente democra╚Ťiei ÔÇô toleran╚Ť─â, deschidere, diversitate ÔÇô, ├«n timp ce Vestul trece sub uitare Cortina, din cauza frivolit─â╚Ťii, ca s─â nu spunem a indiferen╚Ťei cu care sunt privite aici sechelele totalitarismuluiÔÇŁ. Explic─â acest lucru ascensiunea na╚Ťionalismului, a politicilor iliberale ├«n state foste comuniste care erau privite cu ani ├«n urm─â drept campioane ale trecerii la democra╚Ťie?

Exist─â mult─â ne├«n╚Ťelegere ├«ntre Est ╚Öi Vest. Democra╚Ťiile occidentale, care au ├«nchis at├óta vreme ochii ├«n privin╚Ťa realit─â╚Ťii din ╚Ť─ârile socialiste, care au pactizat cu regimuri ce asupreau popula╚Ťia, nu ╚Öi-au f─âcut niciodat─â autocritica. Ast─âzi, ele ar vrea s─â fac─â uitat acel trecut, pretinz├óndu-i Estului s─â se converteasc─â la democra╚Ťie, f─âr─â s─â ╚Ťin─â cu adev─ârat seama de catastrofa l─âsat─â ├«n urm─â de comunism, pentru a nu se sim╚Ťi vinovate de a nu fi spus ╚Öi a nu fi f─âcut nimic ├«n tot acel timp. E greu s─â construie╚Öti pe ruine. Trebuie mai ├«nt├ói cur─â╚Ťat terenul. Dac─â efortul de memorie nu e dus p├ón─â la cap─ât, viitorul e compromis. ├Än Est, stigmatele comunismului vor persista at├óta vreme c├ót vor exista oamenii care au tr─âit sub acel regim. D─âinuie reflexe, comportamente politice, sociale, economice, care fr├óneaz─â democratizarea. Cortina de Fier e ├«n continuare prezent─â, ├«n min╚Ťile oamenilor. ├Än acest context, popula╚Ťiile din Est sunt ispitite de otrava na╚Ťionalist─â, alimentat─â ├«n parte de resentiment ÔÇô pentru c─â au fost abandonate ├«n perioada comunist─â, pentru c─â trebuie s─â asculte acum de ordinele Comunit─â╚Ťii Europene. ├Änclina╚Ťiile ÔÇ×iliberaleÔÇŁ ale anumitor ╚Ť─âri (Ungaria sau Polonia, de pild─â) sunt o form─â de reac╚Ťie na╚Ťionalist─â fa╚Ť─â de Bruxelles. Nu aprob acest fel de politic─â, dar el trebuie contextualizat pentru a fi ├«n╚Ťeles. Trebuie mai ales ca democra╚Ťiile occidentale s─â ├«nceteze s─â mai joace rolul lui Pilat din Pont: s─â se spele pe m├óini, vr├ónd totodat─â s─â dea lec╚Ťii.

├Än prezent, democra╚Ťia e pus─â sub presiune ╚Öi ├«n Occident, cresc curentele na╚Ťionaliste ╚Öi populiste, de╚Öi ace╚Öti oameni nu au cunoscut comunismul. Din ce cauz─â?

Cauzele sunt multiple, voi scoate ├«n eviden╚Ť─â una care, dup─â mine, este esen╚Ťial─â. Democra╚Ťia reprezentativ─â, modelul cel mai curent, are circa un secol ╚Öi jum─âtate de existen╚Ť─â. E pu╚Ťin, ╚Öi totu╚Öi ea pare deja la cap─âtul puterilor. Absenteismul electoral, mai peste tot pe B─âtr├ónul Continent, este aici un simptom. Gre╚Öeala cade ├«n seama modului de a guverna. Statele, ╚Öi cei care le conduc, ├«ntrupeaz─â din ce ├«n ce mai pu╚Ťin suveranitatea poporului, cum se spune. Distan╚Ťa dintre popor ╚Öi reprezentan╚Ťii lui devine o pr─âpastie. Asta ╚Ťine ├«n primul r├ónd de putere, care este un drog: cei care o de╚Ťin vor s─â aib─â mereu mai mult─â, a╚Öadar, politica devine din ce ├«n ce mai autoritar─â, mai impus─â, iar cet─â╚Ťenii simt asta ca pe un jug. Chiar dac─â iube╚Öte servitutea, fiin╚Ťa uman─â nu se las─â p─âc─âlit─â c├ónd vine vorba de voluptatea celor care o asupresc. ├Äntr-un cuv├ónt, elita politic─â, economic─â, mediatic─â tr─âie╚Öte tot mai mult ├«ntr-o lume proprie, ├«n care poporul nu se reg─âse╚Öte. Ceea ce influen╚Ťeaz─â ne├«ndoielnic apeten╚Ťa pentru democra╚Ťie, care pare s─â ├«ntrupeze tot mai pu╚Ťin ÔÇ×puterea poporuluiÔÇŁ. Efortul de reg─âsire a fundamentelor democra╚Ťiei este un lucru ce urmeaz─â a fi f─âcut, el este esen╚Ťial pentru viitorul acestui sistem, despre care se ╚Ötie c─â, potrivit zicalei lui Churchill, este cel mai prost regim, ├«n afara tuturor celorlalte!

Ce crede╚Ťi c─â se va ├«nt├ómpla cu Europa dup─â noua criz─â, criza pandemic─â din zilele noastre?

Nu sunt deloc optimist. ├Än primul r├ónd, criza sanitar─â permite o extindere a puterilor statului (ale guvern─ârii) ├«n numele securit─â╚Ťii tuturor, ceea ce aduce atingere libert─â╚Ťilor individuale (dreptul de deplasare, de ├«ntrunire, dreptul de a fi ├«mpreun─â pur ╚Öi simplu). Istoria arat─â c─â statele, conduc─âtorii nu cedeaz─â niciodat─â puterile odat─â ce le-au fost ├«ncredin╚Ťate. E a╚Öadar o criz─â care duce la noi servitu╚Ťi. ├Än termeni de geopolitic─â, exist─â, de asemenea, motive de ├«ngrijorare. Criza economic─â ce va urma crizei sanitare va sl─âbi considerabil ╚Ť─ârile capitaliste, ├«n timp ce China, ├«n continuare comunist─â, ├«╚Öi face jocul ├«nainte. Toate astea sunt lucruri foarte ├«ngrijor─âtoare, fiindc─â regimul de la Beijing are inten╚Ťia s─â-╚Öi impun─â propria lege restului lumii. M─â ├«ndoiesc c─â va reu╚Öi p├ón─â la urm─â, dar asta nu ├«nseamn─â c─â ├«ntre timp nu se va l─âsa cu zguduiri. Anii care vin sunt plini de primejdii.

Acest articol a ap─ârut ├«n num─ârul 228 al revistei Historia, disponibil ├«n perioada 15 ianuarie - 14 februarie la toate punctele de distribu╚Ťie a presei (re╚Ťeaua Inmedio, chio╚Öcuri de ziare, benzin─ârii), dar ╚Öi ├«n format digital pe platforma paydemic.com 

Cump─âr─â Acum