Tezele din Iulie, punctul de cotitură al regimului Ceaușescu jpeg

Tezele din Iulie, punctul de cotitură al regimului Ceaușescu

­čôü Comunismul in Rom├ónia
Autor: Andreea Lup┼čor

├Än 1965, c├ónd Ceau╚Öescu vine la conducerea Partidului Muncitoresc Rom├ón[1], se observau deja semnele unor schimb─âri ├«n direc╚Ťia pe care o lua comunismul rom├ónesc. Poate cele mai cunoscute dou─â evenimente care atest─â ÔÇ×noul valÔÇŁ sunt cele care marcheaz─â anul 1964: 1) a╚Öa-zisa declara╚Ťie de independen╚Ť─â din aprilie 1964, care urmeaz─â complic─ârii rela╚Ťiilor Rom├óniei cu comunitatea CAER; ╚Öi 2) eliberarea de╚Ťinu╚Ťilor politici, semn c─â regimul se sim╚Ťea suficient de ├«ncrez─âtor ├«nc├ót s─â permit─â eliberarea din ├«nchisoare (dar nu ╚Öi ├«ncetarea urm─âririi) vechilor opozan╚Ťi considera╚Ťi periculo╚Öi.

Dup─â toate m─ârturiile, ├«n primii ani Ceau╚Öescu d─âdea semne c─â va urma linia de deschidere ├«nceput─â de predecesorul s─âu ╚Öi c─â era dispus s─â accepte o modernizare/democratizare (├«n limite socialiste) a regimului. ├Än acest context se plaseaz─â accentul pus pe conducerea colectiv─â, ÔÇ×democratic─âÔÇŁ, din primii ani. Astfel, ├«n perioada august 1965 ÔÇô decembrie 1967, conducerea partidului este asigurat─â de un trio:Secretarul General (Ceau╚Öescu), Pre╚Öedintele Consiliului de Stat (Chivu Stoica) ╚Öi Premierul (Ion Gheorghe Maurer)[2]. Aceast─â fa╚Ťad─â a conducerii colective nu a fost ├«ns─â dec├ót at├ót:o fa╚Ťad─â temporar─â care i-a oferit lui Ceau╚Öescu timpul necesar pentru a instrumenta viitoarea ├«ndep─ârtare din func╚Ťii a vechilor tovar─â╚Öi ╚Öi concentrarea puterii ├«n m├óinile sale.

Aceast─â perioad─â coincide cu ceea ce istoricul Vlad Georgescu a numit anii ÔÇ×relax─ârii ideologiceÔÇŁ, ├«n care a existat o ÔÇ×politic─â de relativ─â liberalizare, descentralizare ╚Öi destindere intern─âÔÇŁ[3]. Tocmai din aceast─â perspectiv─â, a anilor a╚Öa-zi╚Öi liberi, perioada care urmeaz─â va fi perceput─â drept o ├«ntoarcere brusc─â la stalinism, la dogmatismul tipic anilor '50 ╚Öi, ├«n plan politic, la conducerea autoritar─â. ├Än ce m─âsur─â ├«ns─â putem vorbi de o adev─ârat─â liberalizare? A existat ea cu adev─ârat? A fost at├ót de nea╚Öteptat─â schimbarea din 1971? Sau existau ├«nc─â din anii 1965-1970 semne care ar─âtau c─â Nicolae Ceau╚Öescu, noul lider comunist ├«n care multe persoane (inclusiv de orientare anticomunist─â) ╚Öi-au pus speran╚Ťa (mai ales ├«n 1968), nu a fost niciodat─â un comunist reformator, adept al liberaliz─ârii, ci doar un simplu succesor al stalinismului?

A╚Öadar, din perspectiva ideologiei ╚Öi a culturii, ├«n anii 1965-1970 a fost perceput─â o liberalizare, o relaxare a fr├óului ideologic, at├ót asupra crea╚Ťiilor artistice, c├ót ╚Öi a celor ╚Ötiin╚Ťifice, ├«n domeniul istoriei. Acela╚Öi Vlad Georgescu atribuie aceast─â relaxare unui anumit dezinteres oficial pentru istorie ╚Öi istoriografie[4], care permite istoricilor, odat─â disp─ârut─â supravegherea foarte atent─â, s─â abordeze teme noi, s─â scrie mai liber, s─â plece ├«n str─âin─âtate la evenimente interna╚Ťionale de profil  etc[5]. Lucian Boia, t├ón─âr istoric la vremea respectiv─â, afirm─â ├«ns─â c─â ╚Öi ├«n domeniul cultural-ideologic, ca ╚Öi ├«n cel politic, liberalizarea a fost doar o iluzie: ÔÇ×lan╚Ťul a devenit ceva mai lung, at├ót de lung ├«nc├ót unii nu l-au mai observat sau nu au mai vrut s─â-l observe, dar el nu a fost rupt.ÔÇŁ[6]

Foto: Aspecte de la alegerea primului pre┼čedinte al R.S.R., Nicolae Ceau┼čescu, secretar general al P.C.R. (29 apr.1974) [Fototeca online a comunismului rom├ónesc, cota 1/1974]

580069d3bb002acd8d7dd095917f9efe4cb jpg jpeg

Originile Tezelor din Iulie

Dup─â 1990, s-a discutat mult pe tema redogmatiz─ârii culturale impuse de Ceau╚Öescu ├«n 1971, cu at├ót mai mult cu c├ót fenomenul a p─ârut ╚Öi mai pronun╚Ťat dup─â a╚Öa-zisa liberalizare a anilor 1965-1971. Una dintre cele mai r─âsp├óndite teorii este cea privind influen╚Ťa semnificativ─â a turului asiatic f─âcut de Ceau╚Öescu ├«n perioada 9-24 iunie 1971: conduc─âtorul Rom├óniei viziteaz─â atunci Republica Popular─â Chinez─â, Republica Popular─â Democrat─â Coreean─â, Republica Democrat─â Vietnam ╚Öi Republica Popular─â Mongolia. Astfel, discursul din 6 iulie vine la doar dou─â s─âpt─âm├óni dup─â ├«ntoarcerea din Asia, unde ÔÇô s-a spus ÔÇô Ceau╚Öescu ar fi r─âmas impresionat de cele v─âzute ├«n China ╚Öi Coreea de Nord.

O a doua teorie, r─âsp├óndit─â chiar de c─âtre oameni din cercul interior al conduc─âtorului, precum Dumitru Popescu sau Paul Niculescu-Mizil, propune c─â Tezele din Iulie au fost o reac╚Ťie la conflictul cu sovieticii. Pentru c─â Ceau╚Öescu continuase linia de dep─ârtare de Moscova ├«nceput─â de Dej ╚Öi dusese lucrurile chiar mai departe, ├«n 1968, reafirmarea controlului ideologic ar fi fost o m─âsur─â de a le ar─âta liderilor de la Moscova c─â, ├«n pofida fa╚Ťadei antisovietice, conducerea de la Bucure╚Öti r─âm├óne fidel─â liniei comuniste ╚Öi c─â nu se va ├«ndep─ârta de socialism.

├Än fine, exist─â ╚Öi o a treia posibilitate, care porne╚Öte de la premisa c─â, de fapt, nu anul 1971 este momentul-cheie ├«n schimbarea ideologic─â. Teza pe care o propunem este c─â redogmatizarea impus─â ├«ncep├ónd cu 1971 a fost o reac╚Ťie la ce s-a ├«nt├ómplat ├«n Cehoslovacia ├«n 1968, adic─â modul prin care Ceau╚Öescu a ac╚Ťionat pentru a preveni o liberalizare periculoas─â a╚Öa cum avusese loc ├«n timpul Prim─âverii de la Praga, liberalizare care, dup─â cum ╚Ötim, s-a soldat cu invazia sovietic─â ╚Öi ├«nlocuirea conducerii cehoslovace reformiste. A╚Öadar, dup─â ce ├«n primii ani de conducere, pe plan cultural fusese permis─â o oarecare liberalizare, Ceau╚Öescu ├«╚Öi d─â seama c─â dac─â acest proces va continua, el se va ├«ntoarce, la un moment dat, ├«mpotriva sa, prin sl─âbirea regimului. Tezele ar fi, a╚Öadar, o m─âsur─â de protec╚Ťie, at├ót pe plan intern (├«mpotriva contest─ârii), c├ót ╚Öi pe plan extern (├«mpotriva amestecului sovietic).

        i.           Vizita ├«n Asia: c├ót de mult l-a influen╚Ťat pe Ceau╚Öescu?

Primii ani de conducere ai lui Ceau╚Öescu au adus o apropiere a rela╚Ťiilor dintre Rom├ónia ╚Öi China, pe fondul direc╚Ťiei antisovietice duse de ambele ╚Ť─âri (China mai mult, Rom├ónia mai pu╚Ťin) ╚Öi a apropierii ambelor state de inamicul comun al URSS, Statele Unite. Se ajunge, a╚Öadar, la contacte politice ╚Öi rela╚Ťii economice mai str├ónse[7]. Un pas important ├«n aceast─â direc╚Ťie a fost vizita planificat─â de liderii comuni╚Öti de la Bucure╚Öti ├«n China pentru vara anului 1971, integrat─â turneului asiatic al lui Ceau╚Öescu. Astfel, vizita ├«n China a fost, de departe, cel mai important moment al turneului ╚Öi, se poate argumenta, cel care a avut cea mai mare influen╚Ť─â asupra lui Ceau╚Öescu. Liderul rom├ón a v─âzut cu ochii s─âi rezultatele Revolu╚Ťiei Culturale chineze, modelul cultului personalit─â╚Ťii ╚Öi tipul de activit─â╚Ťi de mas─â (parade ╚Öi spectacole cu zeci de mii de oameni) organizate de P.C. Chinez, ╚Öi se pare c─â aceste lucruri l-au impresionat.La ├«ntoarcerea din Asia, ├«n cadrul unei ╚Öedin╚Ťe a Comitetului Executiv al CC, el va declara c─â tovar─â╚Öii chinezi ÔÇ×au f─âcut o cotitur─â revolu╚Ťionar─â ╚Öi ├«ntr-adev─âr se poate vorbi de revolu╚Ťie cultural─â. Au dat la o parte ÔÇô poate prea brusc, dar dup─â p─ârerea mea au f─âcut bine ÔÇô toate aceste mentalit─â╚Ťi mic-burgheze ╚Öi au luat-o de la cap─ât. Toat─â activitatea lor cultural─â, de balet, de teatru, a fost pus─â pe baze revolu╚Ťionare. Au spus a╚Öa: aici nu vrem ├«n nici un fel s─â p─âtrund─â concep╚Ťiile burgheze.ÔÇŁ[8] De asemenea, Ceau╚Öescu poveste╚Öte c─â a fost impresionat de rezultatele economice ale Chinei, mai ales de faptul c─â toate realiz─ârile lor au fost f─âcute prin munc─â proprie, f─âr─â importuri ╚Öi f─âr─â contribu╚Ťii str─âine, idee care va ap─ârea ╚Öi ├«n discursurile din 6-9 iulie.

La prima vedere, asem─ânarea dintre cele v─âzute de Ceau╚Öeacu ├«n China ╚Öi Coreea de Nord ╚Öi m─âsurile impuse dup─â iulie 1971 este cople╚Öitoare, astfel ├«nc├ót concluzia cea mai simpl─â ar fi s─â spunem c─â discursurile lui Ceau╚Öescu ╚Öi m─âsurile pe care le cere ├«n materie de ideologie au fost clar inspirate de turneul asiatic. Problema este urm─âtoarea: ÔÇ×minirevolu╚Ťia cultural─âÔÇŁ, a╚Öa cum a fost denumit programul Tezelor din Iulie, reprezint─â o ac╚Ťiune prea complex─â, prea bine g├óndit─â, ├«nc├ót este neverosimil ca ea s─â fi fost pus─â la punct ├«n doar dou─â s─âpt─âm├óni, adic─â ├«ntre momentul ├«ntoarcerii lui Ceau╚Öescu din Asia ╚Öi ziua discursului ├«n fa╚Ťa Comitetului Central. Cel mult, vizita ├«n Asia nu a f─âcut altceva dec├ót s─â-i arate lui Ceau╚Öescu c─â m─âsurile pe care le avea deja pl─ânuite puteau avea rezultate dorite[9], ╚Öi s─â-i hr─âneasc─â apetitul pentru dezvoltarea propriului cult al personalit─â╚Ťii.

Foto: Nicolae Ceau┼čescu ┼či Kim Ir Sen cu prilejul vizitei delega┼úiei de partid ┼či guvernamentale ├«n R.P.D. Coreea. (15 iunie 1971) [Fototeca online a comunismului rom├ónesc, cota 4/1971]

5581bb91f73e9d31ea2830a5e73ce3ed328 jpg jpeg

      ii.           Anul 1968. Manifesta╚Ťia din noaptea de Cr─âciun: studen╚Ťii scandeaz─â ÔÇ×Jos Ceau╚Öescu!ÔÇŁ

Cercet─âtorul polonez Adam Burakowski propune anul 1968 ca izvor de inspira╚Ťie pentru programul ideologic din 1971, dar nu din perspectiva evenimentelor mai cunoscute ale acelui an (Prim─âvara de la Praga), ci al unui moment mai pu╚Ťin mediatizat, ├«ns─â c├ót se poate de relevant: o manifesta╚Ťie spontant─â a studen╚Ťilor bucure╚Öteni, din noaptea de Cr─âciun a anului 1968. Despre ce este vorba? Datele privind manifesta╚Ťia (num─âr de participan╚Ťi, de unde a pornit etc.) nu sunt foarte clare; se pare ├«ns─â printre sloganurile studen╚Ťilor de ÔÇ×liberatate pentru studen╚ŤiÔÇŁ s-ar fi strecurat ╚Öi un ÔÇ×Jos Ceau╚Öescu!ÔÇŁ[10]. Manifesta╚Ťia n-a fost reprimat─â violent, ea s-a dispersat de la sine, iar informa╚Ťiile au ajuns la urechile lui Ceau╚Öescu abia ├«n ziua urm─âtoare, c├ónd s-a discutat despre ea ├«n cadrul unei ╚Öedin╚Ťe a Comitetului Executiv. A╚Öadar, este posibil ca acest eveniment s─â fi reprezentat un semnal de alarm─â pentru conducerea comunist─â, care realizeaz─â c─â, f─âr─â o ├«nt├órire a controlului asupra ideologiei, exist─â riscul apari╚Ťiei unor contest─âri. La aceasta se mai poate ad─âuga cre╚Öterea num─ârului de critici la adresa partidului venite, cu prec─âdere, din partea tineretului: spre exemplu, Dumitru Popescu poveste╚Öte cum, tot ├«n 1968, ├«n cadrul unei ├«nt├ólniri cu un grup de studen╚Ťi, a fost asaltat cu ├«ntreb─âri ╚Öi cereri privind liberalizarea dreptului la exprimare.

    iii.            Gest fa╚Ť─â de Moscova

Ajungem, astfel, la a doua variant─â, aceea a Tezelor din Iulie ca reac╚Ťie la rela╚Ťiile tensionate cu sovieticii. Dumitru Popescu, apropiat al lui Ceau╚Öescu ╚Öi implicat direct ├«n noul program ideologic ├«n calitatea sa de pre╚Öedinte al noului Consiliu al Culturii ╚Öi Educa╚Ťiei Socialiste (╚Öi, mai t├órziu, rector al Academiei de partid ÔÇ×Stefan GheorghiuÔÇŁ), declar─â ├«n memoriile sale c─â nu se poate vorbi de o ÔÇ×mini-revolu╚Ťie cultural─âÔÇŁ din 1971, c─âci ÔÇ×├«nghe╚Ťul ├«ncepuse din 1968ÔÇŁ pe fondul rela╚Ťiilor rom├óno-sovietice[11]. Astfel, Tezele ar fi fost o m─âsur─â de protec╚Ťie a conducerii de la Bucure╚Öti, dup─â ce se v─âzuse clar unde se poate ajunge din cauza unei liberaliz─âri excesive (Prim─âvara de la Praga, ├«n─âbu╚Öit─â din cauz─â c─â sovieticii au perceput mi╚Öcarea drept o amenin╚Ťare la adresa socialismului). Pe aceea╚Öi linie, Valeriu R├ópeanu, critic literar activ ├«n publca╚Ťiile epocii (Sc├ónteia, Luceaf─ârul, Gazeta literar─â), consider─â c─â scopul Tezelor a fost de a le ar─âta sovieticilor c─â ÔÇ×din punct de vedere ideologic, [regimul] nu se abate de la linia socialismuluiÔÇŁ[12]. ╚śi istoricul Florin Constantiniu consider─â c─â Ceau╚Öescu dorea s─â le arate sovieticilor c─â liberalizarea nu va merge mai departe ╚Öi c─â sistemul nu va fi pus ├«n pericol, a╚Öa cum se ├«nt├ómplase, spre exemplu, ├«n Cehoslovacia[13].

Discut├ónd despre Tezele din Iulie, Dumitru Popescu comenteaz─â ╚Öi presupusa influen╚Ť─â a vizitei ├«n Asia. El nu o consider─â ├«ns─â un eveniment-cheie, spun├ónd c─â aceasta nu a schimbat radical perspectiva lui Ceau╚Öescu asupra activit─â╚Ťilor ideologice. Efectul ar fi fost ├«ns─â altul: de a-i reaminti lui Ceau╚Öescu dou─â idei mai vechi: c─â omul este educabil ╚Öi c─â, ÔÇ×├«n condi╚Ťiile penuriei mijloacelor materiale, con╚Ötiin╚Ťa devine factorul motor al progresului social.ÔÇŁ[14] N-ar fi vorba, a╚Öadar, doar de o admira╚Ťie fa╚Ť─â de modelul chinez (cultul personalit─â╚Ťii, politic─â de mas─â), ci de ├«n╚Ťelegerea substratului acestui model: importan╚Ťa educa╚Ťiei socialiste ╚Öi a model─ârii ╚Öi control─ârii con╚Ötiin╚Ťei omului ├«n socialism. Aceea╚Öi teorie o propune ╚Öi cercet─âtoarea francez─â Catherine Durandin, care consider─â c─â vizita ├«n Asia n-a ├«nsemnat o revela╚Ťie pentru Ceau╚Öescu, ea nef─âc├ónd altceva dec├ót s─â ├«i confere lui acestuia ÔÇ×├«ncrederea ├«n ceea ce poate realiza dogma asociat─â cu disciplina ╚Öi autoritateaÔÇŁ[15].

     iv.            Factorii interni

├Äntr-o oarecare m─âsur─â, aceste dou─â elemente ÔÇô rela╚Ťia cu Uniunea Sovietic─â ╚Öi vizita ├«n Asia ÔÇô au avut, fiecare, o influen╚Ť─â asupra cursului ideologic de dup─â 1971, fie c─â vorbim de nevoia de ├«nt├órire a regimului intern ca modalitate de a-╚Öi p─âstra imaginea de regim stabil ├«n fa╚Ťa URSS, fie c─â vorbim de adoptarea modelului manifesta╚Ťiilor publice ├«n stil chinez/nord-coreean. Consider─âm ├«ns─â c─â momentul-cheie ar fi fost anul 1968 ╚Öi Prim─âvara de la Praga, eveniment cu un impact extrem de important asupra politicii de la Bucure╚Öti. ├Än istoria comunismului rom├ónesc, Prim─âvara de la Praga ╚Öi atitudinea conducerii PCR fa╚Ť─â de invazia sovietic─â reprezint─â momentul de glorie al lui Ceau╚Öescu[16], ├«n care acesta ╚Öi-a afirmat clar pozi╚Ťia antisovietic─â, c├ó╚Ötig├óndu-╚Öi astfel o legitimitate real─â ├«n fa╚Ťa popula╚Ťiei. ├Äns─â mai important─â este influen╚Ťa evenimentelor din Cehoslovacia asupra liderilor comuni╚Öti rom├óni, anume influen╚Ťa reformelor cu sens liberal adoptate sub conducerea lui Dub─Źek, a efectelor acestora ├«n societate ╚Öi, ├«n fine, a modului ├«n care Uniunea Sovietic─â a ÔÇ×rezolvatÔÇŁ amenin╚Ťarea. Astfel, Nicolae Ceau╚Öescu a sprijinit mi╚Öcarea cehoslovac─â, dar doar ├«n privin╚Ťa ├«ndep─ârt─ârii sale de Moscova, nu ╚Öi a reformelor interne sau a socialismului cu fa╚Ť─â uman─â cerute de Dub─ŹekÔÇŁ[17]. Comuni╚Ötii rom├óni nu ar fi putut fi de acord, spre exemplu, cu m─âsuri precum desfiin╚Ťarea cenzurii ╚Öi restabilirea libert─â╚Ťii de exprimare. Nu e o coinciden╚Ť─â c─â la c├óteva luni dup─â invazia Cehoslovaciei, liderul P.C.R. particip─â la o ├«ntrunire a Uniunii Scriitorilor ╚Öi vorbe╚Öte despre problema con╚Ťinutului literaturii ╚Öi racordarea acestuia la concep╚Ťia marxist-leninist─â (asta ├«n condi╚Ťiile ├«n care, ├«n Cehoslovacia, scriitorii ╚Öi intelectualii fuseser─â cel mai activ grup al mi╚Öc─ârii de reforme).

Foto: Cuv├óntarea lui Nicolae Ceau┼čescu la ┼čedin┼úa de ├«nchidere a lucr─ârilor Congresului al XI-lea al P.C.R. (28 noiembrie 1974). [Fototeca online a comunismului rom├ónesc, cota 8/1974]

0486d4a60c0cdc04146a1ef2c56caf03d80 1 jpg jpeg

A╚Öadar, e posibil ca liderul comunist rom├ón s─â-╚Öi fi dat seama, ├«nc─â din 1968, c─â o continuare a unei politici relativ liberale ├«n materie de cultur─â s-ar putea ├«ntoarce, la un moment dat, ├«mpotriva sa, ajung├óndu-se la cereri de reform─â intern─â ╚Öi chiar la contestarea regimului. Paul Niculescu-Mizil[18] declara c─â nemul╚Ťumurile lui Ceau╚Öescu fa╚Ť─â de activitatea ideologic─â datau dinainte de 1971, ╚Öi c─â ├«n cercurile ├«nalte ale puterii se dicuta despre atitudini de cedare fa╚Ť─â de ideologia burghez─â[19]. Astfel, pentru a z─âd─ârnici at├ót critica intern─â, c├ót ╚Öi amenin╚Ťarea sovietic─â (care, prin noua doctrin─â Brejnev, ├«╚Öi rezerva dreptul de a interveni acolo unde sim╚Ťea c─â socialismul este ├«n pericol), P.C.R: decide instituirea unui control mai str├óns asupra culturii ╚Öi interven╚Ťii mai active ├«n ideologie ╚Öi propagand─â. Chiar dac─â importan╚Ťa momentului 1968 ├«n geneza Tezelor din Iulie nu poate fi negat─â, el nu reprezint─â nici singura cauz─â a schimb─ârii survenite trei ani mai t├órziu. 

Programul ideologic instituit ├«n 1971 are, bine├«n╚Ťeles, ╚Öi cauze interne. Poate c─â cea mai important─â dintre ele este ├«ns─â╚Öi liberalizarea din '60 ╚Öi rena╚Öterea cultural─â care putea amenin╚Ťa regimul;dup─â cum am spus, ├«nc─â dinainte de 1971, conducerea comunist─â discuta despre aceste riscuri. Mai exist─â ├«ns─â o posibilitate, care ╚Ťine de mecanismele interne ale Partidului ╚Öi de distribu╚Ťia puterii ├«n interiorul s─âu. Astfel, Tezele din Iulie pot fi considerate un mesaj c─âtre activul de partid din domeniul ideoogiei, c─â ace╚Ötia nu vor fi ├«nlocui╚Ťi de intelectuali;asta ├«n condi╚Ťiile ├«n care, ├«n anii anteriori, Ceau╚Öescu se folosise de sprijinul intelectualilor (datorat emancip─ârii culturale) pentru a-╚Öi consolida pozi╚Ťia ├«n partid[20]. A╚Öadar, crearea unui nou program ideologic atrage automat fidelitatea activi╚Ötilor de partid promova╚Ťi de ├«nsu╚Öi Ceau╚Öescu, asigur├ónd prin asta stabilitatea sistemului. Discut├ónd despre geneza Tezelor din Iulie ╚Öi a ÔÇ×rena╚ÖteriiÔÇŁ ideologiei din anii ÔÇÖ70, istoricul Dinu C. Giurescu argumenteaz─â c─â acest program a restabilit statutul activi╚Ötilor de partid, asta dup─â ce, ├«ncep├ónd cu 1964, deveniser─â membri de partid numero╚Öi profesioni╚Öti ╚Öi intelectuali ╚Öi ÔÇ×exista posibilitatea ca, treptat, partidul s─â fie condus de tehnocra╚ŤiÔÇŁ[21]. ├Äncep├ónd cu anul 1971 se pune cap─ât acestei tendin╚Ťe, iar activi╚Ötii de partid, considera╚Ťi ÔÇ×executan╚Ťi fideliÔÇŁ ai politicii de partid, ├«╚Öi recap─ât─â vechiul statut ├«n defavoarea intelectualilor.Dac─â privim lucrurile din aceast─â perspectiv─â, este necesar─â o ├«ntrebare:├«n ce m─âsur─â ideea unui reideologiz─âri a culturii porne╚Öte de la Ceau╚Öescu sau este ea introdus─â chiar de activi╚Ötii care doresc s─â se remarce, fiind deci o necesitate creat─â de ace╚Ötia?

Indiferent care au fost cauzele elabor─ârii Tezelor din Iulie, scopul acestora a fost de a reda Partidului Comunist controlul absolut asupra activit─â╚Ťilor culturale din Rom├ónia ╚Öi de a revitaliza activitatea ideologic─â ╚Öi de propagand─â a regimului. ├Än ce m─âsur─â Partidul a reu╚Öit s─â-╚Öi ├«ndeplineasc─â ╚Ťelurile r─âm├óne ├«nc─â de v─âzut;├«n ciuda eforturilor din activitatea ideologic─â, care acapareaz─â via╚Ťa cultural─â din Rom├ónia, partidul a e╚Öuat ├«n ╚Ťelul s─âu ultim, cel prezentat ├«n discursurile din 6-9 iulie ale lui Ceau╚Öescu:modelarea con╚Ötiin╚Ťei socialiste a cet─â╚Ťenilor ╚Öi formarea Omului Nou. Astfel, chiar dac─â la ├«nceput folosirea ideologiei na╚Ťionale ca modalitate de a-╚Öi atrage simpatia popular─â a func╚Ťionat ├«ntr-o oarecare m─âsur─â[22], miz├ónd pe sentimentele na╚Ťionale ale rom├ónilor, ├«n cele din urm─â, exager─ârile propagandei, abuzul ideologic ╚Öi cultul personalit─â╚Ťii lui Ceau╚Öescu, cuplate cu gravele probleme economice din anii '80, au creat criza ideologic─â pe care partidul ├«ncercase s─â o previn─â.

NOTE

[1]Pentru mecanismele ascensiunii sale, vz. Pierre du Bois, Ceau╚Öescu la putere : anchet─â asupra unei ascensiuni politice, Bucure╚Öti, Editura Humanitas, 2008

[2]A. Cioroianu, Pe umerii lui Marx, București, Curtea Veche, 2004, p. 395

[3]Vlad Georgescu, Politică și istorie: cazul comuniștilor români 1944-1977, București, Editura Humanitas, 2008, p. 54

[4]Ibidem, p. 54

[5]Ibidem, p. 57-58

[6]Lucian Boia, Istorie ╚Öi mit ├«n con╚Ötiin╚Ťa rom├óneasc─â, ed. a VI-a, Bucure╚Öti, Editura Humanitas, 2010, p. 154-155

[7]Adam Burakowski, Dictatura lui Nicolae Ceau╚Öescu 1965-1989. Geniul Carpa╚Ťilor, Bucure╚Öti, Editura Polirom, 2011, p. 150-152.

[8]Ibidem, p. 158

[9]Ibidem

[10]Ibidem, p. 131-133

[11]Dumitru Popescu, Cronos autodevorându-se, București, Editura Curtea Veche, 2005-2007., vol. II, p. 232

[12]Sf├ór╚Öitul perioadei liberale a regimului Ceau╚Öescu: minirevolu╚Ťia cultural─â din 1971, Bucure╚Öti, Institutul Na╚Ťional pentru Studiul Totalitarismului, 2005, p. 68

[13]Fl. Constantiniu, De la R─âutu ┼či Roller la Mu┼čat ┼či Ardeleanu, Bucure┼čti, Editura Enciclopedic─â, 2007, p. 338

[14]Dumitru Popescu, op.cit., vol. II, p. 232

[15]Catherine Durandin, Nicolae Ceaușescu: adevăruri și minciuni despre un rege comunist, Iași, Editura Nemo, 1992, p. 107

[16]Vezi Lavinia Betea (coord.), Apoteoza lui Ceau╚Öescu: 21 august 1968,   Ia╚Öi, Editura Polirom, 2009

[17]Joseph Rothschild, Întoarcerea la diversitate. Istoria politică a Europei Centrale și de Est după Al doilea Război Mondial, București, Editura Antet, 1997, p.245

[18]La momentul respctiv, era membru ├«n Comitetul Politic Executiv al P.C.R., secretar al C.C. ╚Öi membru al Prezidiului Permanent. ├Än trecut, condusese sec╚Ťia de propagand─â a C.C., iar dup─â 1971 va ocupa mai multe func╚Ťii ├«n guvern (ministru al educa╚Ťiei, ministru al finan╚Ťelor, viceprim-ministru).

[19]Sf├ór╚Öitul perioadei liberale a regimului Ceau╚Öescu: minirevolu╚Ťia cultural─â din 1971, Bucure╚Öti, Institutul Na╚Ťional pentru Studiul Totalitarismului, 2005, p. 45-46

[20]Gabriel Dimisianu, ├Änghe╚Ť ╚Öi dezghe╚Ť cultural, ├«n ÔÇ×Analele Sighet: Anii 1973-1979. Cronica unui sf├ór╚Öit de sistemÔÇŁ, vol. 10, Funda╚Ťia Academia Civic─â, 2003, p. 613

[21]Dinu C. Giurescu, De la Sovromconstruc╚Ťii nr. 6 la Academia Rom├ón─â, Bucure╚Öti, Editura Meronia, 2008, p. 324

[22]Criticul literar Mircea Martin declara: ÔÇ×├«n anii '60, noi n-am sim╚Ťit ideea na╚Ťional─â ca pe o ideologie, dimpotriv─â, ca pe non-ideologie (dac─â nu cumva ca pe o contra-ideologie), oricum, ca pe o eliberare de sub povara ideologiei terorist-comuniste. ├Än anii '80, ideea na╚Ťional─â s-a transformat ├«n ideologie ├«n sensul c─â a fost aservit─â unei politici oficialeÔÇŁ ÔÇô Mircea Martin, Despre na╚Ťional-comunismul ceau╚Öist, ÔÇ×Analele Sighet:Anii 1973-1979. Cronica unui sf├ór╚Öit de sistemÔÇŁ, vol. 10, Funda╚Ťia Academia Civic─â, 2003, p. 601