ÔÇ×Teroarea ro┼čieÔÇŁ: Marea Revolu┼úie Cultural─â Proletar─â a lui Mao Zedong jpeg

ÔÇ×Teroarea ro┼čieÔÇŁ: Marea Revolu┼úie Cultural─â Proletar─â a lui Mao Zedong

­čôü Comunism
Autor: Redac╚Ťia

├Än Micu┼úa carte ro┼čie, cartea care era un manifest al maoismului, liderul chinez spunea:ÔÇ×Revolu┼úia nu este o cin─â social─â, un eveniment literar, un desen sau o broderie. Nu poate fi f─âcut─â cu elegan┼ú─â ┼či curtoazie. Revolu┼úia este un act de violen┼ú─â prin care o clas─â r─âstoarn─â pe alta.ÔÇŁ

├Än 1958, noua politic─â de la Moscova p─ârea amenin┼ú─âtoare pentru Mao Zedong. Condus de trufie, liderul Partidului Comunist Chinez a lansat cel de-al doilea Plan Cincinal, cunoscut sub numele de Marele salt ├«nainte, din dorin┼úa de crea din China prima putere a lumii. Cu toate c─â a urmat modelul sovietic, planul lui Mao a e┼čuat. Pentru pu┼úin timp a pierdut statutul de lider comunist, ├«ns─â ├«n 1966 a pornit Marea Revolu┼úie Cultural─â Proletar─â, pentru a rec├ó┼čtiga conducerea Republicii Populare China ┼či a impune propria ideologie. 

wokd jpg jpeg

Marea Revolu┼úie Cultural─â Proletar─â reprezint─â o perioad─â de haos politic ┼či social, ├«n care Mao a folosit popula┼úia pentru a prelua controlul ├«n Partidul Comunist. ├Än prim─â faz─â masele s-au mobilizat ┼či au pus st─âp├ónire pe ziarele partidului. ÔÇ× Precum soarele cel ro┼ču care r─âsare la est, Marea Revolu┼úie Cultural─â Proletar─â lumineaz─â p─âm├óntul cu razele sale.ÔÇŁ, era scris ├«ntr-un editorial din acea perioad─â. Nici pe departe acest lucru. Revolu┼úia lui Mao nu a ├«nsemnat dec├ót stagnarea economiei, distrugerea a milioane de vie┼úi ┼či ├«nceputul unui deceniu ├«n care China a fost sc─âldat─â ├«n s├ónge.

Mi┼čcarea maoist─â avea drept scop fundamental eliminarea elitelor, dar ┼či a celor principiilor chineze str─âvechi. Mao s-a bazat ├«n primul r├ónd pe tineri. El a ├«nchis ┼čcolile, dorind o mobilizare masiv─â a tinerilor. Ini┼úial, tinerii au cerut socoteal─â liderilor Partidului Comunist pentru promovarea ideilor burgheze ┼či a lipsei spiritului revolu┼úionar. ├Än lunile ce au urmat, mi┼čcarea a luat amploare, tinerii form├ónd grupuri paramilitare, numite G─ârzile Ro┼čii. De la amploarea acestei mi┼čc─âri ┼či p├ón─â la realizarea unui cult al personalit─â┼úii lui Mao Zedong nu a fost dec├ót un pas. G─ârzile Ro┼čii puseser─â st─âp├ónire pe ora┼če:atacau oamenii care purtau haine elegante, burgheze, semnele imperiale erau date jos, iar intelectualii ┼či membri ai partidului erau omor├ó┼úi.

sdsd 2 jpg jpeg

Mi┼čcarea a ├«nceput la ├«nceputul verii luiÔÇÖ66, c├ónd oficialii de la Beijing au primit ÔÇ×Notificarea din 16 maiÔÇŁ. La 1 iunie, ideea de ÔÇ×a elimina obiceiurile nocive ale vechii societ─â┼úi ┼či a tuturor demonilor ┼či mon┼čtrilorÔÇŁ era ├«n floare. Planul principal, pe care l-au pus ├«n practic─â G─ârzile Ro┼čii, din august 1966, a fost eliminarea celor patru st├ólpi antici ai societ─â┼úii chineze:vechile idei, vechile obiceiuri, vechile tradi┼úii ┼či vechea cultur─â. ╚ścolile ╚Öi universit─â╚Ťile au fost ├«nchise, iar biserici, altare, biblioteci, magazine ╚Öi case particulare r─âscolite sau distruse. Doar ├«n prima lun─â a terorii ro┼čii, ├«n Beijing au murit aproximativ 2000 de oameni.

La nici c├óteva luni, ├«n multe dintre ora┼čele chineze se instaurase anarhia. Mao a realizat c─â situa┼úia sc─âpase de sub control, ┼či a trimis mai multe trupe ale G─ârzilor Ro┼čii s─â restabileasc─â ordinea. Fiind implica┼úi foarte mul┼úi locuitori din zonele rurale ┼či industriale, ├«n tot acest haos social economia a avut de suferit. P├ón─â ├«n 1971, ├«n China s-a instaurat dictatura militar─â, ├«ns─â regimul impus de Mao, a┼ča numita revolu┼úie a sa, a terorizat popula┼úia p├ón─â la moartea liderului comunist, ├«n septembrie 1976.

Pentru un ├«ntreg deceniu, ┼čcolile din China nu au func┼úionat la capacitatea normal─â, l─âs├ónd o genera┼úie f─âr─â educa┼úie. Numeroase artefacte ┼či obiecte de art─â au fost luate din muzee ┼či din colec┼úiile private ┼či distruse, la fel si pre┼úioase opere, texte religioase ┼či istorice. C├ót despre num─ârul oamenilor deceda┼úi ├«n urma revolu┼úiei, mul┼úi istorici estimeaz─â c─â ajunge undeva la 2 milioane.