Elevi la muca patriotica Foto Fototeca Azopan (1) jpg

Taberele școlare „de muncă patriotică” în prioada comunistă

📁 Comunismul in România
Autor: Daniel Guţă

În anii ’70, vacanța elevilor era prezentată ca o continuare a școlii. Un articol publicat în Scînteia Tineretului, în iulie 1978, numea ziua de 17 iulie „prima zi a trimestrului al patrulea al anului școlar”, menit să facă legătura între anii de învățământ prin recreare, odihnă și, dar și prin muncă și activități instructive.

Elevii uteciști erau chemați în tabere de muncă patriotică și pe șantierele naționale ale tineretului de la Canalul Dunăre–Marea Neagră, Nedeia–Măceșu și Combinatul Minier Oltenia.

„Începem cu zecile de tabere de muncă patriotică, unde elevii, alături de tineri, vor continua tradiția vieții de brigadier. Imaginea despre vacanță devine astfel mai completă. Elevii uteciști s-au angajat ca și în această vară să înscrie fapte de laudă în cărțile de onoare ale șantierelor naționale ale tineretului de la Canalul Dunăre–Marea Neagră și Nedeia–Măceșu, precum și la noul șantier național al tineretului care își anunță debutul la Combinatul Minier Oltenia”, scria publicația comunistă.

Potrivit articolului, 1,6 milioane de tineri, elevi și studenți își anunțaseră participarea la acțiuni de muncă patriotică, pe 140 de șantiere, multe organizate sub forma taberelor. Alte 2.650 de tabere locale urmau să fie deschise pentru lucrări de interes local, iar numeroși elevi și studenți erau așteptați să participe la strângerea recoltei.

Cluburile de vară erau chemate să organizeze evenimente culturale, dezbateri despre politica partidului, întâlniri cu activiști de partid și de stat, excursii tematice și activități dedicate zilei de 23 August sau aniversării a 2.050 de ani de la formarea primului stat dac centralizat și independent.

„Știm bine cum arată, tradițional, vacanțele elevilor de vârstă uteciștă, încât putem afirma că, oriunde se vor afla – în tabere de instruire, ori în tabere de odihnă și muncă patriotică, în cluburi –, ei vor rezerva numeroase ore dobândirii de noi cunoștințe politice, pregătirii pentru a munci mai bine în noul an școlar, ca activiști de organizație”, informa Scînteia Tineretului.

În anul următor, presa comunistă anunța o mobilizare și mai amplă. Pentru vacanța din 1979 erau prevăzute 2.925 de tabere locale de muncă patriotică, iar peste 2,5 milioane de tineri, elevi și studenți urmau să fie implicați pe șantiere, la investiții în industrie și agricultură, la construirea de locuințe și școli ori în campaniile agricole.

Calea ferată din Defileul Jiului, primul mare șantier pentru elevi din comunism

Publicația de partid dedicată tinerilor amintea de șantierul căii ferate Bumbești Jiu – Livezeni (Petroșani), din Defileul Jiului, finalizată în primii ani de comunism, cu ajutorul a mii de români, mulți dintre ei tineri și elevi. 

„Și, firește, nu putem uita primele șantiere de muncă ale tineretului, acele încleștări bărbătești cu natura de la Bumbești-Livezeni, Salva–Vișeu sau Agnita–Botorca, care au constituit debutul uneia dintre cele mai frumoase tradiții revoluționare ale tineretului din țara noastră: tradiția muncii patriotice”, informa Scînteia Tineretului.

Realizarea liniei Bumbeşti-Livezeni
Realizarea liniei Bumbeşti-Livezeni

La începutul anului 1948, statul român a deschis pe Valea Jiului un „șantier național”, cu obiectivul de a finaliza ultimii kilometri ai liniei până la 7 noiembrie 1948.

„În perioada de la 1 aprilie la 1 noiembrie 1948, un număr de 27.988 brigadieri, mobilizaţi şi organizaţi de U.T.M., împreună cu muncitorii şi tehnicienii de pe șantier, sub conducerea și îndrumarea Partidului Muncitoresc Român, au realizat lucrările programate de guvern pe șantierul național. Pe șantier, tinerii au crescut din punct de vedere politic și cultural. Din 4.204 analfabeți, 3.868 au învățat să scrie și să citească”, declara, în 1948, Pavel Constantinescu, responsabilul brigăzilor de tineret.

Calea ferată din Defileul Jiului a fost inaugurată la 31 octombrie 1948 de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Regimul comunist a prezentat-o drept una dintre marile sale realizări, deși cea mai mare parte a construcției avusese loc înainte de 1945.

Citește mai multe amănunte despre taberele școlare de ieri și de azi pe adevarul.ro

Foto sus: O imagine salvată în Fototeca Azopan descrie o scenă de muncă făcută de elevi (© azopan.ro)

Mai multe pentru tine...