Realizarea liniei Bumbe┼čti Livezeni, ÔÇ×confiscat─âÔÇŁ de comuni┼čti jpeg

Realizarea liniei Bumbe┼čti-Livezeni, ÔÇ×confiscat─âÔÇŁ de comuni┼čti

Calea ferat─â Bumbe┼čti-Livezeni, impresionant monument de arhitectur─â feroviar─â, a fost inaugurat─â oficial la 31 octombrie 1948;nu mai pu┼úin de 35 de poduri ┼či viaducte se ├«nl─ân┼úuie pe cei 31 de kilometri ai traseului, al─âturi de 39 de tuneluri ┼či numeroase ziduri de sprijin. ╚śi ├«n prezent, linia r─âm├óne cea mai complex─â construc┼úie de acest tip realizat─â pe teritoriul Rom├óniei; ├«ns─â, ┼či ast─âzi, prezentarea ei r─âm├óne tributar─â falselor cli┼čee, potrivit c─ârora s-ar num─âra printre ÔÇ×marile realiz─âri ale glorio┼čilor ani de ├«nceput ai Republicii Populare Rom├óniaÔÇŁ. ├Än realitate, despre o magistral─â care s─â traveseze Carpa┼úii se discuta ├«nc─â din 1874;construc┼úia primului ei tronson a demarat ├«n 1886, iar ├«n 1916, linia ajunsese deja la Bumbe┼čti...

├Än 1942, cu prilejul unei vizite oficiale a ministrului Transporturilor ┼či a directorului general al CFR pe ┼čantierul liniei Bumbe┼čti-Livezeni, se fac sumedenie de fotografii, ├«nf─â┼úi┼č├ónd stadiul lucr─ârilor ├«n c├óteva puncte de pe traseu:poduri, tuneluri, viaducte. Al─âturi de lunga istorie a drumului de fier, ÔÇ×HistoriaÔÇŁ v─â prezint─â ├«n exclusivitate c├óteva dintre aceste fotografii inedite.

Cititorul dornic s─â cunoasc─â adev─ârul despre linia Bumbe┼čti-Livezeni ÔÇô acest monument viu al tehnicii rom├óne┼čti din anii primei jum─ât─â┼úi a secolului XX ÔÇô va descoperi, adeseori cu stupoare, c─â ├«nt├óia men┼úiune scris─â a ideilor privind construc┼úia unei leg─âturi directe ├«ntre Oltenia ┼či Transilvania a ap─ârut ├«nc─â din anul 1874, ├«n textul ÔÇ×Conven┼úiei pentru jonc┼úiunea feroviar─â ├«ntre Rom├ónia ┼či Austro-UngariaÔÇŁ;prin acest document, statele semnatare se obligau ca ├«n cel mai scurt timp s─â deschid─â dou─â conexiuni transfrontaliere, prin punctele de vam─â de la Predeal ┼či V├órciorova.

Mai mult, ├«n cadrul negocierilor bilaterale ce au avut loc la Bucure┼čti au fost identificate alte trei variante de traversare a Carpa┼úilor, ├«ntre traseele propuse reg─âsindu-se ┼či calea ferat─â ce avea s─â str─âbat─â Defileul Jiului.

├Än iulie 1888 sose┼čte primul tren ├«n gara din T├órgu Jiu

Declarat─â lucrare de utilitate public─â la 15 mai 1882, prin ├Änaltul Decret Regal Nr. 1387, construc┼úia primului tronson al viitoarei magistrale ÔÇô calea ferat─â Filia┼či-C─ârbune┼čti ÔÇô a demarat ├«n prim─âvara anului 1886. La scurt timp dup─â deschiderea ┼čantierului, proiectul ini┼úial ce prevedea folosirea ecartamentului ├«ngust a suferit o important─â modificare, studiile elaborate de Serviciul Lucr─âri Noi relief├ónd faptul c─â bugetul alocat acoperea costurile necesare realizarii unei linii cu ecartament normal.

Inaugurat la 16 ianuarie 1888, noul drum de fier nu s-a oprit ├«ns─â la C─ârbune┼čti, ┼čase luni mai t├órziu, la 1 iulie 1888, locuitorii din T├órgu Jiu fiind martorii unui moment unic ÔÇô sosirea primului tren ├«n gara localit─â┼úii lor, ce a r─âmas ÔÇ×cap─ât de linieÔÇŁ timp de 27 de ani.

Izbucnirea Primului R─âzboi Mondial a determinat Direc┼úia General─â C.F.R. s─â reia, la 1 octombrie 1915, ├«n ritm de maxim─â urgen┼ú─â, lucr─ârile la cel de-al treilea tronson al viitoarei linii transcarpatice, traseul s─âu fiind indispensabil pentru ap─ârarea zonei de nord a Olteniei ┼či implicit a frontierei Rom├óniei ├«n fa┼úa unui posibil atac prin care trupele austro-ungare ar fi urmat s─â for┼úeze pasurile V├ólcan ┼či Lainici.

Realiza┼úi prin intermediul Serviciului Lucr─ârilor Noi, condus de eminentul inginer Nicolae I. Petculescu, al antreprizelor particulare Dimitrie Maimorolu (terasamente) ┼či Tiberiu Eremia (construc┼úii metalice) ┼či al militarilor Batalionului 1 C─âi Ferate, cei 16 kilometri ai liniei T├órgu Jiu-Bumbe┼čti au putut fi deschi┼či circula┼úiei dup─â numai ┼čase luni, ├«n ziua de 1 aprilie 1916.

 1 jpg jpeg

Dou─â r─âzboaie ┼či multe pauze

Oprit─â din nou de intrarea Rom├óniei ├«n conflictul militar, construc┼úia magistralei feroviare a fost reluat─â par┼úial abia la 1 martie 1924 ┼či a continuat p├ón─â la ├«nceputul anului 1931, perioad─â ├«n care au fost monta┼úi al┼úi 4 kilometri de linie ┼či a fost finalizat─â o ampl─â serie de lucr─âri de art─â:podul metalic Jiu I (Ple┼čea);viaductele de coast─â Leurzeaua, Tr├óntor ┼či Meri;tunelele Ple┼čea (237 de metri lungime) ┼či Leurzeaua (217, 5 metri lungime), precum ┼či o serie de cl─âdiri auxiliare.

Stopate timp de al┼úi ┼čase ani, lucr─ârile au fost reluate la 1 august 1937, c├ónd, la T├órgu Jiu, a fost ├«nfiin┼úat─â Inspec┼úia de Construc┼úii, condus─â de Inginerul Inspector General Mihai Tudoran, ├«n subordinea acestei unit─â┼úi afl├óndu-se Sec┼úia de Tunele Murga ┼či Sec┼úia de Construc┼úii, ce avea sediul ├«n localitatea Lunca Mare. Inclus─â ├«n amplul program de reconstruc┼úii ┼či lucr─âri noi ÔÇ×Mare┼čal Ion AntonescuÔÇŁ, activitatea pe ┼čantierul c─âii ferate a continuat ├«ntr-un ritm sus┼úinut, astfel c─â ├«n ziua de 4 noiembrie 1941 au putut fi deschi┼či circula┼úiei cei 8 kilometri de linie cuprin┼či ├«ntre sta┼úiile Bumbe┼čti ┼či Meri.

Situa┼úia extrem─â prin care a trecut statul rom├ón de-a lungul anilor celei de-a doua conflagra┼úii mondiale ┼či-a pus amprenta ┼či asupra viitoarei c─âi ferate Bumbe┼čti-Livezeni, astfel c─â, de┼či ├«n toamna anului 1941 aproximativ 50% din lucr─ârile necesare deschideri circula┼úiei trenurilor prin Defileul Jiului fuseser─â finalizate, inaugurarea liniei la termenul prev─âzut ini┼úial (pe parcursul anului 1945) nu a putut fi f─âcut─â, iar la 1 octombrie 1946 erau complet func┼úionali doar 14 din cei 31 de kilometri ai traseului (9 kilometri dinspre Bumbe┼čti ┼či al┼úi 5 kilometri dinspre Livezeni).

 2 jpg jpeg
 022 faina jpg jpeg

Deschiderea liniei, prioritate naţională

├Äntr-o ┼úar─â r─âv─â┼čit─â de bombardamentele avia┼úiei anglo-americane ┼či de importantele pagube produse ├«n timpul luptelor purtate contra trupelor germane ┼či ungare, ce l─âsaser─â ├«n urma lor o re┼úea feroviar─â afectat─â ├«n propor┼úie de aproape 70% (fiind distru┼či complet, ori grav avaria┼úi nu mai pu┼úin de 1.196 de kilometri de linii, 1.096 de poduri ┼či pode┼úe, 23 de tunele ┼či numeroase cl─âdiri), nevoia stringent─â pentru o nou─â variant─â de traversare a Carpa┼úilor Meridionali ┼či cererea tot mai mare de c─ârbune au f─âcut ca deschiderea c─âii ferate Bumbe┼čti-Livezeni s─â devin─â o prioritate na┼úional─â de maxim─â urgen┼ú─â.

La 1 aprilie 1948, odat─â cu deschiderea ÔÇ×┼×antierului Na┼úional de Munc─â Gheorghe Gheorghiu DejÔÇŁ, s─âlbaticul defileu al Jiului i-a primit pe primii dintre cei 27.988 de lucr─âtori sosi┼úi, mai mult sau mai pu┼úin voluntar, din toate col┼úurile Rom├óniei, iar dup─â numai ┼čase luni, ├«n ziua de 22 octombrie 1948, primul ┼čuierat al unei locomotive cu abur f─âcut s─â ÔÇ×r─âsune valeaÔÇŁ. Nou─â zile mai t├órziu, pe 31 octombrie, calea ferat─â Bumbe┼čti-Livezeni a fost, ├«n sf├ór┼čit, inaugurat─â.