Sportul ├«n Basarabia interbelic─â sau povestea unei integr─âri e┼čuate jpeg

Sportul ├«n Basarabia interbelic─â sau povestea unei integr─âri e┼čuate

­čôü Istoria Sportului
Autor: Bogdan Popa

Privit─â dinspre Bucure┼čti, istoria sportiv─â a Basarabiei ├«n cadrul celei a Rom├óniei Mari este mai degrab─â istoria unei integr─âri e┼čuate. Dar, dincolo de competi┼úii, campioni ┼či rezultate ├«n sine, istoria sportiv─â a Basarabiei este un studiu de caz extraordinar asupra condi┼úiilor necesare unei vie┼úi sportive efervescente:industrializare, urbanizare, c─âi de comunica┼úie, identitate etnic─â ┼či de grup, determinare personal─â ┼či, desigur, voin┼ú─â politic─â.

Scriind O alergare de cai, Costache Negruzzi (1808-1868) ne-a l─âsat, poate involuntar, un exemplu excelent despre apari┼úia sportului modern, ├«n secolul al XIX-lea. Distrac┼úie (├«n englez─â:ÔÇ×sportÔÇť) a celor suficient de boga┼úi c├ót s─â ├«i fac─â pe al┼úii s─â munceasc─â pentru ei, ├«ntrecerea dotat─â cu premii mai mult sau mai pu┼úin simbolice era un prilej de etalare a succesului economic sau politic.

1927 Meci amical Chisinau 1927  Mihai Viteazul Chisinau   Politehnica Timisoara 1 0  A IMG 0040 JPG jpeg

Meci  amical ├«ntre ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť Chi┼čin─âu ┼či Politehnica Timi┼čoara (1-0), desf─â┼čurat la Chi┼čin─âu ├«n 1927. Politehni┼čtii sunt ├«n tricouri cu dungi

Hipodromul, creat cu scopul de a ├«mbun─ât─â┼úi rasele de cai pentru utilizarea ├«n armat─â, era un loc de ├«nt├ólnire al familiilor bogate ┼či influente. Oamenilor simpli nu li se interzicea prezen┼úa, dar locurile lor erau atent separate de tribunele ├«n care lua loc elita. ├Än umbra alerg─ârilor de cai, fotbalul ap─âruse la sf├ór┼čitul secolului al XIX-lea ├«n Rusia ┼úarist─â. Ne├«n┼úeles la ├«nceput, acesta era practicat de str─âinii (de obicei englezi sau germani) angaja┼úi ├«n industrie sau ├«n marile companii comerciale.

Harta cluburilor de fotbal surprinde leg─âtura dintre centrele industriale ┼či de exploatare a resurselor subsolului, comer┼úul cu cereale prin Marea Neagr─â sau, pur ┼či simplu, cosmopolitismul St. Petersburgului ┼či al Moscovei. Educa┼úia fizic─â nu avea o pozi┼úie important─â ├«n sistemul ┼čcolar din Basarabia, prin statutul de personal didactic auxiliar (cu salarizarea aferent─â) ce era rezervat mae┼čtrilor de gimnastic─â. E drept, situa┼úia era ├«ntruc├ótva similar─â Vechiului Regat, dar ini┼úiativa privat─â era mult mai puternic─â la Bucure┼čti sau la Ia┼či.

Echipa de fotbal Mihai Viteazul Tighina, in anul 1927, in tricouri de culoare deschisa.

1927 Echipa de fotbal Mihai Viteazul Tighina in anul 1927 in tricouri de culoare deschisa  IMG 0036 JPG jpeg

Anii ÔÇÖ20:ÔÇ×FulgerulÔÇť, ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť ┼či ÔÇ×tripleta V├ólcovÔÇť.

La 23 septembrie 1923, ap─ârea la Chi┼čin─âu, sub direc┼úia lui Gh. I. Dimitriu, periodicul ÔÇ×Sport. Revist─â sportiv─â ┼či literar─âÔÇť, ├«n care se puteau citi c├óteva articole programatice interesante ÔÇô precum posibilitatea de a vindeca prin cultur─â fizic─â r─ânile Primului R─âzboi Mondial, ideea de a integra exerci┼úiul fizic ├«n preg─âtirea intelectual─â sau faptul c─â o ┼úar─â civilizat─â se remarc─â ┼či prin num─ârul de femei care practic─â, f─âr─â a fi dezonorate social, exerci┼úii fizice.

├Än anii 1920, multe dintre ┼čtirile din Basarabia au ap─ârut ├«n cotidianul ÔÇ×ComediaÔÇť, dedicat artelor spectacolului ┼či sportului. Acest lucru se datora unui corespondent local harnic, P. Crihan, care semna uneori cu pseudonimul Rex-Ball. Arbitru de fotbal, acesta semna ┼či cronicile partidelor la care asista. Nu era un caz unic ├«n epoc─â, mul┼úi dintre sportivi ├«┼či ├«ncercau ┼či condeiul de cronicari. Tot P. Crihan ├«ncercase s─â popularizeze, printr-un articol ap─ârut ├«n revista ÔÇ×┼×coalaÔÇť, mi┼čcarea cerceta┼čilor, ce ├«mbina preg─âtirea premilitar─â cu excursiile culturale ┼či jocurile sportive.

Manifestare sportiva la Chisinau  Echipele de fotbal Sporting si Mihai Viteazul din Chisinau  IMG 0044 JPG jpeg

Manifestare sportiva la Chisinau. Echipele de fotbal Sporting si Mihai Viteazul din Chisinau.

Dar ÔÇ×ComediaÔÇť avea ┼či un program politic:sprijinea deschis ini┼úiativele de reformare (chiar desfiin┼úare) a Federa┼úiei Societ─â┼úilor de Sport din Rom├ónia (F.S.S.R.). Organism sportiv na┼úional creat ├«n 1912 dup─â model francez, ca uniune de cluburi sportive cu drepturi egale, ├«mp─âr┼úite ├«n comisii centrale ┼či regionale dup─â discipline, F.S.S.R. avea o problem─â structural─â:fondurile ob┼úinute erau controlate de cluburile de fotbal, ├«n special de cele din Bucure┼čti, Ardeal ┼či Banat, adic─â de ÔÇ×nucleul durÔÇť al sportului-rege rom├ónesc. Ne├«n┼úelegerile notorii dintre acestea blocau accesul cluburilor din regiunile mai pu┼úin dezvoltate sportiv, adic─â ┼či din Basarabia. Acestea aveau de obicei o component─â etnic─â preponderent rom├óneasc─â, fapt folosit ca argument ├«n sprijinul reform─ârii sistemului.

ÔÇ×FulgerulÔÇť era echipa de fotbal sprijinit─â direct de cotidianul ÔÇ×ComediaÔÇť. Dar acest club nu era unul dup─â modelul vremii:pe atunci, un grup de prieteni forma o echip─â. Unul dintre ei devenea c─âpitan, antrenor, pre┼čedinte. Pus─â sub comanda c─âpitanului Sever Sl─âtinescu, ÔÇ×FulgerulÔÇť era, ├«n realitate, o reprezentativ─â a armatei:juc─âtorii chema┼úi pentru stagiul militar erau cei care ├«i ├«mbr─âcau tricoul. O decizie politic─â (luat─â, se spune de c─âtre viitorul Carol II, de┼či nu este nimic sigur) a f─âcut din ÔÇ×FulgerulÔÇť o echip─â menit─â s─â fac─â propagand─â sportiv─â ├«n Basarabia. Interna┼úionalii Mihai Taenzer sau Adalbert Stroek se num─ârau printre vedetele echipei, ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť era, spre deosebire de ÔÇ×FulgerulÔÇť, una dintre echipele basarabene autentice. Ap─ârut─â ├«n 1920, ├«n 1924 era deja cea mai bun─â ┼či cea mai iubit─â echip─â a regiunii. Cu ÔÇ×tripleta V├ólcovÔÇť, format─â din fra┼úii Nicolae sau Colea (1909-1970), Petre sau Petea (1910-1942) ┼či Vladimir sau Volodea (1916-1952), ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť reprezenta, de fapt, Basarabia ├«n campionatul na┼úional, organizat pe atunci ├«n sistem cup─â ┼či nu serie. Dup─â un meci jucat la Chi┼čin─âu contra celebrei Venus, fra┼úii V├ólcov au fost transfera┼úi la Bucure┼čti. Petea a murit pe front, Volodea a fost ├«nvins de tuberculoz─â, dar Colea a devenit antrenor, conduc├ónd chiar ┼či echipa na┼úional─â a Rom├óniei.

Fra┼úii  V├ólcov la Bucure┼čti, 1936-1937:Colea, Volodea ┼či Petea

1936 Fratii Valcov la Bucuresti 1936 1937 Colea Volodea si Petea  IMG 0046 JPG jpeg

De ce n-a fost Basarabia prezentă în peisajul sportiv al României interbelice

├Än deceniul 1930-1940, Basarabia aproape c─â a disp─ârut din aten┼úia presei sportive bucure┼čtene:┼čtiri pu┼úine, despre partide locale, au ├«nlocuit disputele aprige din anii 1920. ┼×i totu┼či, sport a existat, mai ales la Chi┼čin─âu unde erau ├«nregistrate, ├«n 1940, nu mai pu┼úin de 9 cluburi, dar ┼či la Reni, Tighina, C─âl─âra┼či-L─âpu┼čna, Ismail, Orhei, Arciz, Bairamcea, B─âl┼úi, Bolgrad, Cahul, Cetatea Alb─â, Chilia Nou─â, Eichendorf, Mannisburg ┼či Marianca de Sus.

Fotbalul, atletismul, tenisul, tenisul de mas─â, hipismul ┼či automobilismul erau disciplinele cele mai practicate. Se remarc─â dou─â aspecte:atletismul era preferat de grup─ârile de la Arciz, Eichendorf, Mannisburg, colonii germane ├«nfiin┼úate ├«n perioada ┼úarist─â. Tenisul de mas─â era un apanaj al cluburilor evreie┼čti, deoarece nu presupunea costuri mari ┼či nici o periculoas─â expunere public─â. Aceste cluburi au reu┼čit totu┼či s─â organizeze o ÔÇ×Macabiad─âÔÇť la Chi┼čin─âu ├«n 1932, reunind, al─âturi de gazde, sportivi evrei din Foc┼čani, Cern─âu┼úi, Ia┼či, B─âl┼úi, C─âl─âra┼či, Tighina ┼či Bucure┼čti ├«n ├«ntreceri de volei, ping-pong, gimnastic─â, tenis, atletism, fotbal.

Care au fost ├«ns─â cauzele absen┼úei Basarabiei din peisajul sportiv al Rom├óniei interbelice, dat fiind c─â au existat ┼či voin┼ú─â ┼či mijloace? S-a demonstrat c─â sportul are un impact deosebit ├«n comunit─â┼úile industriale, unde exist─â o doz─â de timp liber ce poate fi petrecut─â fie ca practicant, fie ca spectator sportiv. Pentru a asigura dezvoltarea local─â este nevoie de contacte externe, iar acestea reprezentau o mare problem─â. Situa┼úia c─âilor de comunica┼úie a fost un impediment major, ├«ntr-o vreme ├«n care sistemul de serii ├«n competi┼úiile sportive interne era alc─âtuit ├«n func┼úie de re┼úeaua de c─âi ferate. Izolarea pe plan interna┼úional era o alt─â problem─â, vecin─âtatea cu U.R.S.S. ├«mpiedic├ónd aranjarea unor ├«nt├ólniri externe. Izolarea sportiv─â a fost surprins─â ┼či ├«n literatur─â:nici chiar vilegiaturi┼čtii de la Bugaz, descri┼či de Radu Tudoran, nu erau cu to┼úii ┼či cu totul cuceri┼úi de sportul modern.