Serviciile secrete şi infernul moscovit jpeg

Serviciile secrete şi infernul moscovit

          Ţarul Nicolai al II-lea a fost un conducător slab şi prea cumsecade cu anturajul aristocratic şi, pe fondul Primului Război Mondial, Rusia a fost cuprinsă de o febră a revoluţiilor. Cu ajutorul banilor germani, propaganda politică a ajuns şi în mijlocul trupelor şi haosul a fost asigurat la nivelul întregii ţări.Idei simple precum încetarea războiului şi împărţirea pământurilor au dus la dizolvarea structurilor militare mai eficient decât orice armă. Comandamentul din Berlin a fost foarte bucuros să vadă trupele ruse scoase din luptă şi a făcut eforturi deosebite să întreţină mişcarea comunistă. Nu părea ceva periculos pentru o armată organizată în mod serios. Locotenentul Bauermeister din serviciile secrete ale Kaiser-ului a fost trimis să colaboreze cu bolşevicii astfel încât armata germană să poată trimite cât mai multe unităţi pe Frontul de Vest. Ofiţerul a fost contactat în mai multe rânduri de ruşi dornici să pună capăt războiului civil prin asasinarea lui Lenin şi a lui Troţki, dar au fost refuzaţi din interese superioare, militare. Mai târziu, Bauermeister a avut ocazia să vadă metodele de lucru ale temutei CEKA. Numai într-o singură zi a văzut şapte camioane cu moscoviţi duşi spre locul execuţiei, femeile fiind văzute smulgându-şi părul şi cerând îndurare de se rupea sufletul până şi unui ofiţer ce acţiona în numele interesului de stat. Clădirea de pe strada Lubianka, sediul central al poliţiei politice şi astăzi, era marcată de 200 de executaţi pe zi, bărbaţi, femei şi copii. Viaţa nu mai valora nimic dacă erai inclus în categoria burghezilor. Şi nu era decât o singură închisoare. Călăul Varga spunea că a executat 61 de persoane într-o noapte. Pasionat de sânge, asasinul maghiar îşi plătea alcoolul cu bijuteriile victimelor, dar a înnebunit şi şi-a ucis şase colaboratori. A deţinut timp de doi anirecordulprivind numărul de asasinate din ordinul liderilor comunişti. Chiar şi după 15 ani, ofiţerul german îşi aducea aminte cu repulsie de ceea ce a văzut în Moscova anului 1918, de ucigaşii ce nu credeau în comunism, ci doar în aur şi bijuterii. A avut noroc şi a plecat repede. Poporul rus n-a fost aşa de fericit şi a trebuit să suporte teroarea unor sceleraţi obsedaţi de idei şi de putere. Ceea ce vedem astăzi este un popor mutilat de cele mai bune persoane, un popor epurat de valori intelectuale şi morale prin acţiunea unor bande de psihopaţi sociali înarmaţi, scăpaţi de sub control şi aflaţi sub influenţa alcoolului. Nenorocirile pornesc de la fanteziile celor ce se consideră gânditori revoluţionari şi ocrotitori ai popoarelor.

Bibliografie minimală

Bauermeister, La Guerre dans l'Ombre, Payot, Paris, 1933.

Popa, Mircea N., Primul Război Mondial, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979.

Richelson, Jeffrey T., Un secol de spionajServiciile de spionaj în secolul XX, Humanitas, Bucureşti, 2000.