Scurt─â istorie a para┼čutei jpeg

Scurt─â istorie a para┼čutei

Prima atestare scris─â referitoare la ceea ce mai t├órziu se va numi para┼čut─â (provenit din fran┼úuzescul parer ÔÇô a feri, sau para, ├«n greac─â, ┼či chute ÔÇô c─âdere) s-a descoperit ├«n caietele lui Leonardo da Vinci, sub forma unor schi┼úe destul de detaliate, ┼či dateaz─â din 1495.

De la da Vinci ideea a fost preluat─â de un alt italian, Fauste Veranzio (├«n 1617), apoi de francezii Sebastien Lenormand (1783), fra┼úii Joseph ┼či Jaques Montgolfier (1783) ┼či al┼úii, ├«ntre care ┼či Jean Pierre Blanchard (1785), care a efectuat prima s─âritur─â dintr-un balon pe cale s─â explodeze, dovedind, astfel, utilitatea acestui dispozitiv, pe atunci destul de rudimentar.

├Än 1797, Andrew Garnerin a executat primul salt cu o para┼čut─â f─âr─â cadru rigid, de la 2.400 m ├«n─âl┼úime, experiment care i-a permis astronomului Lalandes s─â elimine oscila┼úiile destul de periculoase ale cupolei ├«n b─âtaia curen┼úilor de aer prin ÔÇ×inventareaÔÇŁ g─âurii polare (orificiul din v├órful cupolei). Alte inova┼úii au fost aduse ulterior de englezul Thomas Baldwin (harna┼čamentul, ├«n 1887), Paul Letterman ┼či Katchen Paulus (├«n 1890, sistemul de ├«mp─âturire, ├«mpachetare ┼či deschidere a para┼čutei).

128517641 jpg jpeg

Folosit─â exclusiv la salturile din balon sau de pe cl─âdirile (turnurile) ├«nalte, para┼čuta va cunoa┼čte o nou─â er─â odat─â cu saltul ├«n premier─â mondial─â dintr-un avion executat de c─âpitanul francez Albert Berry (1912). ├Än ultima vreme, mai ales ├«n domeniul militar, se utilizeaz─â cu rezultate excep┼úionale para┼čuta-arip─â.