Scindarea mi┼čc─ârii socialiste rom├óne┼čti ├«n anii 1920 1921  Angajamentul de afiliere la Comintern semnat la Moscova jpeg

Scindarea mi┼čc─ârii socialiste rom├óne┼čti ├«n anii 1920-1921. Angajamentul de afiliere la Comintern semnat la Moscova

­čôü Comunism
Autor: Aurora Roman

├Än vara anului 1920 o delega┼úie a Partidului Socialist a mers la Moscova, av├ónd misiunea de a se informa asupra condi┼úiilor de afiliere la Comintern ┼či de a participa ├«n calitate de observator la al doilea Congres al Cominternului care urma s─â se desf─â┼čoare ├«n perioada iulie-august. Delega┼úii sociali┼čti ┼či-au dep─â┼čit mandatul strict de informare pe care l-au primit de la conducerea Partidului Socialist ┼či la 3 decembrie 1920 au semnat angajamentul prin care promiteau s─â oblige conducerea partidului s─â accepte condi┼úiile de afiliere la Comintern ┼či s─â transforme Partidul Socialist ├«n Partid Comunist. La 11 mai 1921 Congresul Partidului Socialist a adoptat hot─âr├órea de transformare a partidului, ├«n Partid Comunist ┼či afilierea sa la Interna┼úionala a III-a Comunist─â.

Influen┼úele revolu┼úiei bol┼čevice asupra mi┼čc─ârii socialiste din Rom├ónia 

├Än anii 1917-1920, mi┼čcarea socialist─â din Rom├ónia s-a aflat sub influen┼úa evenimentelor revolu┼úionare izbucnite ├«n Rusia. Socialismul rom├ónesc la ├«nceputul anilor ÔÇÖ20 era o mi┼čcare dezorganizat─â, care se manifesta at├ót prin activit─â┼úi politice legale sub forma campaniilor de propagand─â ├«n pres─â, a particip─ârii la alegeri, a organiz─ârii de mitinguri ┼či proteste, dar ┼či prin ac┼úiuni subterane, conspira┼úii, spionaj, sabotaje. Cristian Racovski, unul dintre liderii sociali┼čtilor rom├óni la vremea aceea ┼či unul dintre ┼čefii Cominternului a coordonat ┼či finan┼úat de la Moscova, Harkov ┼či Odessa grupurile clandestine de extrema st├óng─â, organizate dup─â model bol┼čevic. El a sus┼úinut cu fonduri trimise prin curieri ac┼úiuni subversive, comploturi, greve, atentate organizate de agen┼úi ai Moscovei trimi┼či ├«n Rom├ónia cu misiunea de a provoca ├«nl─âturarea violent─â printr-o revolu┼úie a regimului monarhic democratic.

Majoritatea aderen┼úilor sociali┼čti erau recruta┼úi ├«n acei ani din r├óndul nemul┼úumi┼úilor, al celor care se considerau nedrept─â┼úi┼úi. Bellu Zilber care intrase ├«n mi┼čcarea socialist─â ├«n 1918 scria despre aderen┼úii de atunci ai partidului: ÔÇ×Atra┼či de misterul unei lumi ├«nchise ├«n con┼čtiin┼úa lor, intrau ├«ntr-o via┼ú─â nou─â, nu ├«ntr-un partid politic. [...] Deveneau importan┼úi ├«n fa┼úa propriilor lor con┼čtiin┼úe, ├«ncepeau s─â capete un statut eroic. Ie┼čeau din pielea unor dezmo┼čteni┼úi ai soartei, ca s─â intre ├«n aceea a unui personaj important, de┼úin─âtor de mari secrete.ÔÇŁ Rom├ónia ├«n anii 1917-1920 nu era preg─âtit─â pentru r─âsturnarea regimului monarhic printr-o revolu┼úie dup─â modelul din Rusia. Societatea rom├óneasc─â era una preponderent agrar─â cu o industrie ┼či un proletariat slab dezvoltate. ┼ó─âr─ânii ┼či armata sus┼úineau monarhia, iar influen┼úa muncitorilor era nesemnificativ─â. Constantin Mille, director al ziarului Adev─ârul ┼či simpatizant al mi┼čc─ârii socialiste descria ├«n editorialul ÔÇ×Gre┼čeala sociali┼čtilorÔÇŁ, care era starea socialismului rom├ónesc la acea vreme: ÔÇťNefiind industrie [ÔÇŽ], puterea socialist─â este numai o umbr─â. ├Äncolo exist─â marea majoritate a ┼ú─âranilor incul┼úi ┼či av├ónd interese potrivnice sociali┼čtilor. Neav├ónd pe ┼ú─ârani cu ei, nu au nici armata, care este la ordinul absolut al guvernan┼úilor. Revolu┼úia ruseasc─â a tulburat nu numai la noi min┼úile unora din mi┼čcarea socialist─â.ÔÇŁ

commm jpg jpeg

├Än 1919, armatele poloneze au invadat Ucraina. A urmat contraofensiva Armatei Ro┼čii. ├Än perioada iernii anului 1919, opera┼úiunile militare au ├«ncetat ┼či ├«ntre ru┼či ┼či polonezi s-au dus tratative ├«n privin┼úa grani┼úelor. ├Än prim─âvara anului 1920, polonezii au reluat ofensiva asupra Ucrainei ┼či pe 6 mai au ocupat Kievul. La mijlocul lunii iulie 1920 polonezii au fost sco┼či din Kiev de Armata Ro┼čie care ┼či-a continuat ofensiva spre Var┼čovia . ├Än ├«naintarea spre Var┼čovia, Armata Ro┼čie era ├«nso┼úit─â de un Comitet Revolu┼úionar Provizoriu polonez condus de Dzerjinski, ┼čeful Ceka care ar fi urmat s─â instaleze pe comuni┼čti la guvernare ├«n Polonia. Armata Ro┼čie a fost respins─â ├«n fa┼úa Var┼čoviei, nevoit─â s─â se retrag─â, iar for┼úele bol┼čevice for┼úate s─â evacueze Kievul. Istoricii Norman Davies ┼či Richard Pipes sus┼úineau c─â dac─â Var┼čovia ar fi fost invadat─â de Armata Ro┼čie ┼či s-ar fi instalat un regim comunist ├«n Polonia, Lenin ar fi dat ordin Armatei Ro┼čii s─â ├«nainteze mai departe ├«n Germania ┼či de acolo s─â preg─âteasc─â declan┼čarea unui r─âzboi revolu┼úionar ├«mpotriva Europei Occidentale. Cei doi istorici afirmau c─â bol┼čevicii considerau invadarea Poloniei un posibil catalizator al revolu┼úiilor socialiste ├«n ├«ntreaga Europ─â. ├Än timp ce, Armata Ro┼čie avansa spre Var┼čovia, la 23 iulie 1920, Lenin ├«i scria lui Stalin: ÔÇ×Zenoviev, Buharin ┼či eu ├«nsumi credem c─â revolu┼úia din Italia trebuie declan┼čat─â imediat. P─ârerea mea este c─â, pentru aceasta, Ungaria trebuie sovietizat─â, ┼či la fel poate Cehia ┼či Rom├ónia. Trebuie s─â ne g├óndim serios la asta.ÔÇŁ ├Än Ungaria ┼či Bavaria se ├«nfiin┼úaser─â ├«n 1919 republici sovietice care, ├«ns─â au avut o existen┼ú─â scurt─â. Dup─â ce au ajuns la putere, comuni┼čtii au proclamat republic─â sovietic─â ┼či ├«n Slovacia. Existau mici forma┼úiuni comuniste ┼či ├«n Serbia, Grecia, Austria. Toate acestea ├«l f─âceau pe Lenin s─â fie optimist ├«n privin┼úa reu┼čitei planului s─âu de exportare a comunismului ├«n Europa dup─â modelul Revolu┼úiei bol┼čevice din Rusia.

├Änaintarea Armatei Ro┼čii c─âtre Var┼čovia s-a desf─â┼čurat ├«n timpul celui de al doilea Congres al Cominternului din iulie-august 1920. Cominternul (Interna┼úionala a III-a Comunist─â) era o structur─â centralizat─â interna┼úional─â a partidelor comuniste europene creat─â ├«n martie 1919 ┼či aflat─â sub controlul Moscovei. Structura de conducere a organiza┼úiei se baza pe un Comitet Executiv dominat de ru┼či ┼či hot─âr├órile sale trebuiau urmate de partidele comuniste membre. Toate partidele comuniste din Europa se uneau ├«ntr-un Partid Comunist Unic European aflat sub comanda direct─â ┼či strict─â a Kremlinului. Lenin sus┼úinea c─â toate partidele comuniste trebuiau s─â aplice ├«n ┼ú─ârile lor calea revolu┼úionar─â a Rusiei. Scopul comun al partidelor comuniste membre ale Cominternului trebuia s─â fie ├«nl─âturarea sistemelor capitaliste ├«n ┼ú─ârile din care proveneau ┼či proclamarea de republici sovietice dup─â modelul Revolu┼úiei din Octombrie 1917 din Rusia. La al doilea Congres al Interna┼úionalei a III-a, din iulie-august 1920 au fost adoptate cele 21 de condi┼úii de afiliere a partidelor comuniste din Europa la Comintern. Bol┼čevicii nu ├«i acceptau pe sociali┼čtii europeni pentru c─â ace┼čtia sus┼úinuser─â guvernele na┼úionale ├«n Primul R─âzboi Mondial. Una dintre cele 21 de condi┼úii de afiliere la Interna┼úionala a III-a era ca partidele comuniste s─â rup─â rela┼úiile cu sociali┼čtii din ┼ú─ârile respective.

Sub influen┼úa spiritului revolu┼úionar din anii 1917-1920 de la grani┼úele Rom├óniei, Partidul Socialist era tot mai divizat, mai sl─âbit de disputele ideologice dintre cele trei curente din partid (de dreapta social-democrat ÔÇ×reformistÔÇŁ, socialist-centrist ┼či extrema st├óng─â comunist─â), de ac┼úiunile de dezbinare, coordonate de Comintern prin agen┼úii s─âi trimi┼či ├«n Rom├ónia. Curentul de dreapta social-democrat era puternic reprezentat ├«n organiza┼úiile politice ┼či sindicale din provinciile unite la 1918 cu ┼úara: Transilvania, Banat ┼či Bucovina. Aripa social-democrat─â ÔÇ×reformist─âÔÇŁ era influen┼úat─â de social-democra┼úia german─â ┼či austriac─â, milita pentru reforme sociale ┼či se pronun┼úa pentru r─âm├ónerea partidului ├«n Interna┼úionala a II-a, resping├ónd afilierea la Interna┼úionala a III-a. Liderii curentului social-democrat, ÔÇ×reformi┼čtiiÔÇŁ erau: ┼×erban Voinea, Paul Marc din Vechiul Regat; Ion Fluera┼č, Iosif Jumanca, Eftimie Gherman, Victor Br─âtf─âleanu, Iosif Ciser, Traian Novac, ┼č.a. din Transilvania ┼či Banat; George Grigorovici, Romulus Dan, Iacob Pistiner, ┼č.a. din Bucovina. Curentul centrist (sociali┼čtii unitari) era dominant ├«n Partidul Socialist. El ├«ncerca s─â concilieze tezele celor dou─â ideologii: extrema st├óng─â ┼či social-democra┼úia. Reprezentan┼úii aripei centriste se pronun┼úau pentru solidaritate cu Revolu┼úia din Octombrie 1917, erau ├«mpotriva reformismului tradi┼úional social-democrat, militau pentru na┼úionalizarea mijloacelor de produc┼úie. Frunta┼čii centri┼čti nu erau ├«mpotriva afilierii Partidului Socialist la Interna┼úionala a III-a, dar puneau condi┼úii. Reprezentan┼úii curentului centrist erau: Ilie Moscovici, Constantin Titel Petrescu, dr. Ghelerter, Constantin Popovici.   

Orientarea de extrema st├óng─â comunist─â s-a dezvoltat ├«n anii 1917-1920 ├«n Partidul Socialist sub ├«ndrumarea direct─â a Moscovei. Liderii extremei st├óngi, urmau ordinele venite de la Kremlin ┼či complotau la crearea unui partid comunist ├«n Rom├ónia ┼či afilierea necondi┼úionat─â a acestuia la Interna┼úionala a III-a. Extrema st├óng─â era slab reprezentat─â ├«n Partidul Socialist din Vechiul Regat ┼či ├«n partidele din provinciile unite la 1918. Printre adep┼úii din acei ani ai extremei st├óngi comuniste care se manifestau ca personaje publice ┼či participau oficial la via┼úa politic─â se aflau: Gheorghe Cristescu, Alexandru Doborgeanu Gherea, Gheorghe Niculescu-Mizil, Mihail Cruceanu, ┼č.a. Disputele ideologice dintre cele trei curente existente ├«n Partidul Socialist aveau ca teme ├«n acea perioad─â: afilierea la Interna┼úionala a III-a, realizarea unit─â┼úii organizatorice a mi┼čc─ârii socialiste ├«n urma unirii cu ┼úara a provinciilor Transilvania, Banat ┼či Bucovina ┼či elaborarea unui program al mi┼čc─ârii.

Semnarea angajamentului de afiliere la Comintern

Anul 1920 a fost anul scind─ârii mi┼čc─ârii socialiste din Rom├ónia. Protestele, grevele, demonstra┼úiile c─âp─âtau forme tot mai radicale, erau tot mai numeroase ┼či deveniser─â o presiune tot mai mare pentru guvernele care se succedau la putere. Fondurile trimise din Rusia de Racovski alimentau organizarea ┼či func┼úionarea unui num─âr tot mai mare de grup─âri clandestine de extrema st├óng─â. Grupurile acestea organizate ilegal ┼či conduse de agitatori ┼či agen┼úi bol┼čevici trimi┼či din Rusia complotau la organizarea de ac┼úiuni subterane care aveau ca unic scop instaurarea ÔÇ×dictaturii proletariatuluiÔÇŁ ├«n Rom├ónia.

Congresul general al Partidului Socialist a fost am├ónat de repetate ori ├«n anul 1920, datorit─â divergen┼úelor pe teme ideologice ┼či ne├«n┼úelegerilor privind afilierea la Interna┼úionala a III-a. Consiliul General al Partidului Socialist din 11-12 aprilie 1920 a hot─âr├ót am├ónarea Congresului dup─â alegerile parlamentare ┼či a decis ca tema afilierii la Comintern s─â fie discutat─â la congres.

Pe fondul acesta al divergen┼úelor de p─âreri ┼či al discu┼úiilor tot mai dure dintre adep┼úii celor trei curente din partid pe tema afilierii la Interna┼úionala Comunist─â, ├«n vara anului 1920 se hot─âra ca o delega┼úie socialist─â s─â mearg─â la Moscova, cu mandatul de a se informa asupra realit─â┼úilor din Rusia, asupra condi┼úiilor de afiliere la Comintern ┼či de a participa ├«n calitate de observator la cel de al doilea Congres al Cominternului ce urma s─â aib─â loc ├«n perioada iulie-august. Delega┼úia a fost format─â din doi reprezentan┼úi ai Partidului Socialist din Vechiul Regat (Gh. Cristescu ┼či Alexandru Dobrogeanu Gherea), doi reprezentan┼úi ai Partidului Socialist din Banat ┼či Ardeal (Eugen Rozvan ┼či Ion Fluera┼č), un reprezentant al sindicatelor (Constantin Popovici) ┼či un reprezentant al tineretului (David Fabian). Cei ┼čase delega┼úi sociali┼čti reprezentau toate cele trei curente din partid: social-democrat ÔÇ×reformistÔÇŁ, socialist-centrist ┼či comunist. Misiunea lor la Moscova era strict de informare ┼či nu de negociere cu liderii bol┼čevici. Sociali┼čtii rom├óni au ├«nt├ómpinat dificult─â┼úi ├«n ob┼úinerea pa┼čapoartelor pentru a ie┼či din ┼úar─â, au fost nevoi┼úi s─â a┼čtepte o lun─â la Viena pentru c─â autorit─â┼úile germane le-a refuzat viza ┼či au trecut clandestin pe teritoriul Germaniei. Au ajuns la Moscova ├«n luna octombrie ┼či nu au reu┼čit s─â participe ca observator la cel de al II-lea Congres al Cominternului. Cel de al II-lea Congres al Interna┼úionalei Comuniste a adoptat Statutul ┼či cele 21 de condi┼úii elaborate de Lenin de afiliere la Comintern.

Condi┼úiile de primire a grup─ârilor comuniste ├«n Comintern prevedeau: excluderea din partid a membrilor care respingeau condi┼úiile, ├«ndep─ârtarea ÔÇ×reformi┼čtilorÔÇŁ din partid ┼či ├«nlocuirea lor cu comuni┼čti, crearea de c─âtre comuni┼čti a unui aparat paralel ilegal de organizare care s─â ajute partidul s─â-┼či ├«ndeplineasc─â datoria fa┼ú─â de revolu┼úie, combinarea activit─â┼úii legale a comuni┼čtilor cu una ilegal─â, datoria de a ├«mpr─â┼čtia ideile comuniste ├«n armat─â, orice partid trebuia s─â recunoasc─â ruptura complet─â cu reformismul, partidele comuniste trebuiau cl─âdite pe baza centralismului democratic, orice partid care vroia s─â fac─â parte din Comintern trebuia s─â dea ajutor necondi┼úionat oric─ârei republici sovietice ├«n lupta ├«mpotriva for┼úelor contrarevolu┼úionare, toate hot─âr├órile congreselor Interna┼úionalei Comuniste ┼či hot─âr├órile Comitetului Executiv erau obligatorii pentru toate partidele care ┼úineau de Interna┼úionala Comunist─â. Cele 21 de condi┼úii nu puteau fi negociate. Ele erau impuse de Moscova cu scopul de a-┼či subordona toate partidele comuniste. La momentul sosirii sale ├«n Rusia, sociali┼čtii rom├óni nu cuno┼čteau cele 21 de condi┼úii de primire ├«n Interna┼úionala a III-a pentru c─â atunci c├ónd au plecat din Rom├ónia, aceste condi┼úii nu existau.

Discu┼úiile delega┼úilor sociali┼čti cu liderii Cominternului au ├«nceput la 28 octombrie la Harkov, cu Cristian Racovski. Racovski le-a adus sociali┼čtilor o serie de critici privind: neexcluderea ÔÇ×elementelor oportunisteÔÇŁ, tratativele duse de sociali┼čti cu generalul Averescu considerat de bol┼čevici reprezentantul unui ÔÇ×partid burghezÔÇŁ, colaborarea Partidului Socialist din Vechiul Regat cu Partidele Socialiste din Transilvania ┼či Bucovina care se uniser─â cu ┼úara prin Tratatul de la Versailles, intrarea unor frunta┼či social-democra┼úi al─âturi de reprezentan┼úi ai ÔÇ×partidelor burghezeÔÇŁ ├«n Consiliul Dirigent al Transilvaniei. Cristian Racovski le-a cerut delega┼úilor s─â accepte o list─â ├«ntocmit─â de conduc─âtorii Cominternului, cu numele a 15 membri ai viitorului Comitet Central al Partidului Socialist care trebuiau ale┼či la Congres. ├Än urma presiunilor f─âcute de Racovski, sociali┼čtii au acceptat lista cu numele celor care trebuiau s─â faca parte din viitoarea conducere a partidului, dar cu condi┼úia ca ea s─â aib─â un caracter provizoriu, urm├ónd ca o hot─âr├óre s─â fie adoptat─â de Congres. Cristian Racovski s-a retras de la discu┼úii dup─â ce a insistat ca delega┼úia socialist─â s─â accepte ├«n cadrul listei cu viitoarea conducere, numele unui comunist sus┼úinut de el, iar delega┼úii nu au fost de acord pentru c─â ├«l considerau destinat s─â participe, nu la via┼úa politic─â oficial─â a partidului, ci la ac┼úiunile subterane, conspirative ale acestuia.

Au urmat alte discu┼úii la Moscova ├«ntre sociali┼čtii rom├óni ┼či conduc─âtorii Interna┼úionalei Comuniste, Nikolai Buharin, Grigori Zinoviev, ┼č.a. La ├«nt├ólnirea cu Buharin de la sediul Cominternului, delega┼úiei socialiste i s-a cerut s─â r─âspund─â la o serie de ├«ntreb─âri legate de convorbirile avute de sociali┼čti cu generalul Averescu privind alegerile parlamentare din noiembrie 1919, de faptul c─â sociali┼čtii rom├óni nu l-au sus┼úinut B├ęla Kun ┼či revolu┼úia bol┼čevic─â de la Budapesta, de denumirea partidului care se intitula socialist ┼či nu comunist, de cauzele care au determinat am├ónarea organiz─ârii unui Congres al partidului o perioad─â ├«ndelungat─â de timp, de existen┼úa mai multor orient─âri ideologice ├«n partid despre care ┼čefii Cominternului declarau c─â nu fuseser─â informa┼úi. Liderii cominterni┼čti considerau c─â Partidul Socialist din Rom├ónia de atunci, condus de social-democra┼úi ÔÇ×reformi┼čtiÔÇŁ, de ÔÇ×oportuni┼čtiÔÇŁ, divizat ├«n mai multe curente ideologice, dispus s─â negocieze cu guvernele burgheze, nu ar fi fost ├«n stare s─â instaureze ÔÇ×dictatura proletariatuluiÔÇŁ. Pentru aceasta Lenin sus┼úinea c─â era nevoie de un partid comunist.

comi jpg jpeg

La ├«nceputul discu┼úiilor cu conducerea Cominternului, delega┼úii sociali┼čti, ├«n special, Gheorghe Cristescu ┼či Constantin Popovici au refuzat s─â semneze cele 21 de condi┼úii de afiliere la Interna┼úionala a III-a ┼či au avut obiec┼úii, au cerut explica┼úii ├«n privin┼úa unora dintre condi┼úii. ├Än r─âspunsul ├«ntocmit de Gheorghe Cristescu ┼či Constantin Popovici la problemele abordate de Buharin ├«n ┼čedin┼úa Comitetului Executiv al Cominternului din 11 noiembrie 1920, cei doi delega┼úi solicitau l─âmuriri fa┼ú─â de anumite prevederi ale condi┼úiilor de afiliere. Nu erau de acord cu acea condi┼úie care prevedea crearea unui partid paralel, clandestin. Una dintre condi┼úiile de afiliere cerea excluderea social-democra┼úilor ÔÇ×reformi┼čtiÔÇŁ din partidele comuniste. Cristescu ┼či Popovici au ├«ncercat s─â negocieze cu liderii cominterni┼čti o solu┼úie pentru a-i p─âstra pe social-democra┼úi ├«n partid ┼či a men┼úine unitatea organiza┼úiei. ├Än acest sens, au cerut conducerii Cominternului s─â le transmit─â dac─â social-democra┼úii din organiza┼úiile socialiste din Bucovina ┼či Transilvania puteau fi p─âstra┼úi ├«n partid ├«n cazul ├«n care acceptau cele 21 de condi┼úii de afiliere. De asemenea, cei doi delega┼úi au solicitat explica┼úii ├«n ceea ce prive┼čte posibilitatea de a adapta cele 21 de condi┼úii la specificul fiec─ârei ┼ú─âri ├«n care erau aplicate astfel ├«nc├ót acestea s─â nu devin─â obligatorii dec├ót dac─â situa┼úia din ┼úar─â permitea acest lucru.

Buharin i-a cerut lui Ion Fluera┼č, membru al delega┼úiei socialiste s─â p─âr─âseasc─â Rusia, repro┼č├óndu-i c─â participase la Adunarea de la Alba Iulia de la 1918 ┼či la Conferin┼úa de Pace de la Paris din 1919 unde s-au pus bazele Tratatului de Pace de la Versailles. Liderii Interna┼úionalei Comuniste erau ├«mpotriva Tratatului de la Versailles pentru c─â ├«n concep┼úia lor Rom├ónia era un stat imperialist care la sf├ór┼čitul Primului R─âzboi Mondial ┼či-a anexat teritorii care nu erau ale ei. Comuni┼čtii rom├óni aveau misiunea de a milita pentru desprinderea de Rom├ónia a provinciilor: Transilvania, Basarabia ┼či Bucovina. ├Än documentele de partid a fost introdus─â lozinca autodetermin─ârii p├ón─â la separarea de statul rom├ón a unor provincii istorice.

La 20 noiembrie 1920, conducerea Interna┼úionalei Comuniste le-a cerut delega┼úilor sociali┼čti s─â r─âspund─â la ┼čase ├«ntreb─âri. Sociali┼čtii rom├óni trebuiau s─â declare c─â: erau de acord cu cele 21 de condi┼úii; se angajau ca la urm─âtorul Congres s─â fie adoptate tezele Cominternului ┼či condi┼úiile de afiliere la acesta; se angajau ca dup─â ├«ntoarcerea ├«n Rom├ónia social-democra┼úii Grigorovici, Jumanca ┼či Fluera┼č urmau s─â fie exclu┼či din partid; se angajau s─â colaboreze cu Federa┼úia Comunist─â Balcanic─â ┼či s─â respecte hot─âr├órile acesteia; erau de acord cu lista noii conduceri a partidului impus─â de Comitetul Executiv al Interna┼úionalei Comuniste; garantau c─â dup─â ├«ntoarcerea lor ├«n Rom├ónia, organul de pres─â al partidului urm─â s─â ├«┼či schimbe orientarea dintr-una socialist─â, ├«ntr-una comunist─â. Sub efectul presiunilor care s-au f─âcut asupra sa ├«n perioada ┼čederii ├«n Rusia, delega┼úia socialist─â ┼či-a dep─â┼čit mandatul limitat pe care ├«l primise de la conducerea mi┼čc─ârii socialiste din Rom├ónia, de a se informa ┼či a discuta cu liderii bol┼čevici ┼či la 3 decembrie 1920 a semnat angajamentul cerut de conducerea Cominternului prin care promitea s─â respecte condi┼úiile de afiliere la Interna┼úionala Comunist─â, s─â oblige conducerea ┼či pe membrii partidului s─â le accepte, s─â transforme partidul socialist ├«n partid comunist, s─â-i dea afar─â din partid pe social-democra┼úii reformi┼čti. Vizita sociali┼čtilor rom├óni ├«n Rusia se ├«ncheia cu primirea a trei dintre ei (Gheorghe Cristescu, Alexandru Dobrogeanu-Gherea ┼či Constantin Popovici) de c─âtre Lenin, ├«ntr-o o scurt─â ├«ntrevedere ├«n 10 decembrie 1920.

Afilierea la Comintern ┼či apari┼úia Partidului Comunist din Rom├ónia

Dup─â revenirea ├«n ┼úar─â, sociali┼čtii care au f─âcut parte din delega┼úia prezent─â la Moscova au convocat Consiliul General al Partidului Socialist pentru 30 ianuarie-3 februarie 1921, pentru a pune ├«n aplicare angajamentele luate fa┼ú─â de conducerea cominternist─â. La Consiliul General, cele trei aripi din partid au prezentat trei mo┼úiuni. Comuni┼čtii care de┼úineau majoritatea ├«n Consiliul General au cerut convocarea Congresului pentru transformarea Partidului Socialist ├«n Partid Comunist ┼či afilierea acestuia la Interna┼úionala a III-a Comunist─â. Social-democra┼úii au propus s─â se revin─â la programul adoptat la Conferin┼úa din 19 mai 1919 ┼či s─â se p─âstreze unitatea partidului. Sociali┼čtii unitari (centri┼čtii) au cerut ┼či ei p─âstrarea programului adoptat ├«n mai 1919, formarea unui Comitet Executiv provizoriu al partidului ├«n care cele trei orient─âri s─â fie reprezentate ├«n num─âr egal ┼či reluarea discu┼úiilor pe tema afilierii la Comintern. ├Än urma votului a c├ó┼čtigat mo┼úiunea comuni┼čtilor cu 18 voturi. Consiliul General a fixat data Congresului pentru 8 mai 1921. Aripa social-democrat─â ÔÇ×reformist─âÔÇŁ s-a retras din partid. Se ├«ndeplinea una dintre cele 21 de condi┼úii de afiliere la Interna┼úionala a III-a care prevedea excluderea social-democra┼úilor. Gruparea socialist─â-centrist─â a continuat s─â r─âm├ón─â ├«n partid, dar a refuzat s─â fac─â parte din Comitetul Executiv provizoriu ales de Consiliul General.

Scopul Congresului a fost crearea Partidului Comunist ┼či ratificarea afilierii sale la Comintern. La 11 mai 1921, Congresul a adoptat decizia de transformare a Partidului Socialist ├«n Partid Comunist ┼či afilierea sa la Interna┼úionala Comunist─â. Pentru afilierea necondi┼úionat─â propus─â de comuni┼čti s-au exprimat 428 de mandate, iar pentru o afiliere condi┼úionat─â sus┼úinut─â de fac┼úiunea sociali┼čtilor centri┼čti (unitari) s-au pronun┼úat 111 mandate. Dominat de gruparea comunist─â care se instalase la conducerea partidului, Congresul a hot─âr├ót suspendarea sociali┼čtilor-unitari (centri┼čtii) ┼či a cerut Cominternului s─â ├«┼či exprime pozi┼úia ├«n ceea ce prive┼čte excluderea din partid a centri┼čtilor. Liderii fac┼úiunii centriste, Constantin Titel Petrescu, Ilie Moscovici, dr. I. Ghelerter, Constantin Popovici nu au a┼čteptat directivele de la Moscova care ar fi trebuit s─â le hot─ârasc─â soarta ├«n partid ┼či au plecat din Partidul Comunist nou creat. Odat─â cu crearea Partidului Comunist ┼či retragerea grup─ârii sociali┼čtilor-unitari, angajamentul pe care delega┼úia de sociali┼čti prezent─â ├«n Rusia ├«n anul 1920 ┼či-l luase fa┼ú─â de Comintern a fost ├«ndeplinit iar divizarea mi┼čc─ârii socialiste era finalizat─â

În ultima zi a Congresului, pe 12 mai 1921, ministrul de interne, Constantin Argetoianu a emis ordin de arestare a participanţilor la Congres. Partidul Comunist, nou creat era perceput de autorităţi ca o organizaţie subversivă care prin mijloace violente urmărea să răstoarne regimul democratic aflat la guvernare.