La finalul lui noiembrie 1925, prinţul moştenitor Carol ia parte, la Londra, la funeraliile Reginei Alexandra şi decide să nu mai revină în România; Carol, pe rândul al doilea, dreapta (foto: Getty Images)

Principele Carol renunță la tron pentru Elena Lupescu. „Niciun regret, numai acuzaţii”

În anul 1925, principele Carol a cunoscut-o la unul dintre evenimentele Fundaţiei Regele Carol I, al cărei preşedinte onorific era, pe Elena Lupescu.

Când, în august 1925, Regina Maria s-a întors dintr-o vacanţă în Europa, a aflat că mariajul principelui moştenitor era pe cale să se dezintegreze. Într-o discuţie pe care a avut-o cu nora ei, regina a aflat de legătura serioasă a lui Carol cu Elena Lupescu, despre care i-a şi spus lui Barbu Ştirbey: „Este unul din acele necazuri intime care ar putea deveni public“.

La 7 noiembrie 1925, principele Carol şi principesa Elena au apărut pentru ultima oară împreună în public, cu ocazia unei expoziţii florale în Bucureşti. În pofida istoriilor despre legătura lui Carol, Sitta zâmbea cordial participanţilor la expoziţie, iar Carol respecta toate gesturile de amabilitate exterioară. Totuşi, mamei sale Carol îi părea complet schimbat, aşa că regele şi regina au considerat că o vacanţă în străinătate i-ar putea face bine fiului lor.

Elena Lupescu (foto: Getty Images)
Elena Lupescu (foto: Getty Images)

Când, din Anglia, a sosit ştirea despre moartea Reginei Alexandra, Ferdinand şi Maria au decis să-l trimită pe Carol la înmormântare, ca reprezentant al regelui. Regina Maria nota în jurnal: „Carol are permisiunea de a rămâne pentru o scurtă vacanţă până la Crăciun, dar sunt îngrijorată. Fie ca fiul nostru să se întoarcă cu bine şi într-o stare de spirit mai bună“.

Lovitura de trăsnet: Carol renunţă la tron

La Londra, principele Carol a fost oaspetele rudelor sale din familia regală britanică, comportându-se cât se poate de normal, fără să dea nici cel mai mic semn că ar putea face ceva ieşit din comun. Primul semnal al dezertării a venit de la sora sa Ileana, care se afla la studii în Anglia şi căreia Carol îi promisese că o va însoţi pe drumul spre casă pentru a-şi petrece vacanţa.

În ziua în care cei doi urmau să se întâlnească, Ileana a primit un telefon prin care Carol o anunţa că a plecat la Paris, ca s-a întâlnit cu Elena Lupescu şi că, de acolo, au pornit deja spre Milano.

Astfel că, înainte de Crăciun, principesa Elena a apărut la Cotroceni cu scrisori de la Carol adresate ei şi reginei, precum şi cu o renunţare oficială la dreptul lui la tron adresată Regelui Ferdinand. La aflarea veştii, Regina Maria a rămas uluită – suverana nota în jurnal: „Carol nu se întoarce! Carol a repetat prima dezertare. El ne scrie cu sânge rece şi fără dragoste că abandonează totul, că este înţeles greşit, subapreciat, desconsiderat şi în consecinţă s-a hotărât să renunţe la tron şi să dispară. Niciun regret, numai acuzaţii că este persecutat, umilit. Am trimis după Majestatea Sa... Toţi trei stăteam ca loviţi de trăsnet. Îl aşteptam pe Barbu. A venit. Când i-am spus, aproape a avut un colaps“.

Principesa Elena devine Principesa-Mamă Elena

În ceea ce o priveşte pe principesa Elena, ea nu a mai apărut în public până la festivităţile din 10 mai 1926, când şi-a reluat locul în fruntea regimentului său, la parada militară desfăşurată cu această ocazie. Deoarece era mama viitorului rege, guvernul i-a conferit titlul de Principesă-Mamă şi, odată cu titlul, i s-a stabilit şi listă civilă, privilegiu de care se bucurau în mod normal numai regele şi principele moştenitor.

Atunci când starea de sănătate a Regelui Ferdinand s-a înrăutățit, principesa Elena a fost cea care i-a stat multe ore alături, pentru că îl aprecia foarte mult și pentru că relațiile dintre ea și socrul său fuseseră fără cusur. După moartea Regelui Ferdinand, la 18 iulie 1927, şi urcarea pe tron a regelui-copil Mihai, principesa Elena și-a luat în serios noul statut, care îi oferea o nouă autoritate, fie ea şi limitată, și îi permitea să fie privită cu mai mult respect de către români.

Printre atribuțiile vieții cotidiene, principesa Elena și-a găsit timp și pentru amenajarea grădinilor Palatului Regal de la Mamaia, primit în anul 1927 din partea Reginei Maria. După intrarea palatului în posesia sa, lucrările de amenajare ale clădirii au continuat: a fost transformat parcul regal, introducându-se conducte de apă, s-au refăcut drumurile şi peluzele, au fost reamenajate interioarele.

Veri fericite la Mamaia: Principesa-Mamă Elena (stânga), prinţul moştenitor Mihai, alături de rudele din familia regală a Greciei ‒ prinţul Filip (viitorul soţ al Reginei Elisabeta a Marii Britanii) şi sora sa, prinţesa Margareta (foto: Profimedia)

Veri fericite la Mamaia: Principesa-Mamă Elena (stânga), prinţul moştenitor Mihai, alături de rudele din familia regală a Greciei ‒ prinţul Filip (viitorul soţ al Reginei Elisabeta a Marii Britanii) şi sora sa, prinţesa Margareta (foto: Profimedia)

De asemenea, noua proprietară a modificat şi regulamentul de funcţionare al personalului palatului, în urma Înaltului Ordin instituit la data de 22 ianuarie 1928. Personalul avea astfel atribuţii bine stabilite privind buna întreţinere a palatului, asigurarea curăţeniei interioare şi exterioare, a dependinţelor, a curţii, grădinii, plajei şi împrejurimilor.

Principesa-Mamă Elena a petrecut numeroase vacanţe la Mamaia împreună cu fiul său, tânărul rege Mihai, căruia încerca să-i asigure creşterea şi educaţia într-un climat de normalitate.

Acest text este un fragment din articolul „Elena. Principesă a României, Principesă-Mamă, Regină-Mamă. Coordonatele unei istorii zbuciumate”, publicat în numărul 254 al revistei „Historia”, disponibil în format digital pe platforma paydemic.

Cumpără acum!
Cumpără acum!

Foto sus: La finalul lui noiembrie 1925, prinţul moştenitor Carol ia parte, la Londra, la funeraliile Reginei Alexandra şi decide să nu mai revină în România; Carol, pe rândul al doilea, dreapta (foto: Getty Images)

Mai multe pentru tine...