Schimb─ârile climatice au dus la dec─âderea celei mai mari civiliza╚Ťii urbane antice jpeg

Schimb─ârile climatice au dus la dec─âderea celei mai mari civiliza╚Ťii urbane antice

­čôü Antichitate
Autor: Andreea Lup┼čor

Dec─âderea celei mai mari civiliza╚Ťii urbane timpurii ÔÇô civiliza╚Ťia Indusului ÔÇô ├«n urm─â cu 4000 de ani e considerat─â ╚Öi azi un mare mister. Ins─â cercet─âri recente arat─â c─â dispari╚Ťia acestei civiliza╚Ťii, ce se ├«ntindea pe o suprafa╚Ť─â extins─â ce acoper─â azi regiuni din India, Pakistan, Nepal ╚Öi Bangladesh, s-a datorat unei probleme cu care ne confrunt─âm ╚Öi noi ast─âzi :schimbarea climatului.

Cele mai cunoscute mari culturi urbane din Antichitate sunt cele din Egiptul Antic ╚Öi Mesopotamia, dar cea mai vast─â dintre toate apar╚Ťine de fapt civiliza╚Ťiei din subcontinentul indian. Civiliza╚Ťia Indusului, sau civiliza╚Ťia Harappa, se ├«ntindea c├óndva pe o suprafa╚Ť─â de peste 1 milion km2, de-a lungul c├ómpiilor Indusului, de la Marea Arabiei p├ón─â la Gange. Speciali╚Ötii estimeaz─â c─â ├«n perioada de apogeu a acestei civiliza╚Ťii, ea reprezenta 10% din popula╚Ťia lumii. Civiliza╚Ťia Harappa ╚Öi-a ├«nceput dezvoltarea acum 5200 de ani, iar dec─âderea ei ├«ncepe acum 3900-3000 de ani, perioad─â ├«n care popula╚Ťia a abandonat treptat ora╚Öele foarte dezvoltate pentru a migra c─âtre est.

Cercet─âtorul rom├ón Liviu Giosan, geolog la Woods Hole Oceanographic Institution din Massachusetts, a declarat c─â civiliza╚Ťia Indusului, care era mult mai dezvoltat─â dec├ót cea din Egiptul Antic sau Mesopotamia, a fost redescoperit─â abia ├«n anii 1920 ╚Öi c─â nici azi nu cunoa╚Ötem prea multe lucruri despre ea.

├Än urm─â cu aproape un secol, speciali╚Ötii au ├«nceput s─â descopere numeroase r─âm─â╚Öi╚Ťe ale a╚Öez─ârilor acestei popula╚Ťii de-a lungul Indusului ╚Öi afluen╚Ťilor s─âi, precum ╚Öi ├«ntr-o vast─â regiune de╚Öertic─â de la grani╚Ťa dintre India ╚Öi Pakistan. Au ie╚Öit la iveal─â ora╚Öe sofisticate, rute comerciale interne, arte ╚Öi me╚Öte╚Öuguri, precum ╚Öi o scriere ├«nc─â nedescifrat─â.

Potrivit lui Giosan, re╚Ťeaua urban─â era foarte bine g├óndit─â ╚Öi beneficia de canaliz─âri sofisticate (pe care nu le vom reg─âsi dec├ót abia la romani, c├óteva mii de ani mai t├órziu).  Se pare c─â era o societate destul de democratic─â (pentru standardele antice), mai mult dec├ót cea egiptean─â sau mesopotamian─â. Spre exemplu, nu existau structuri mari construite pentru personalit─â╚Ťi importante, precum regi sau faraoni.

Indus seal impression jpg jpeg

Civiliza╚Ťia Harappa ÔÇô denumit─â astfel dup─â cel mai mare ora╚Ö al s─âu ÔÇô s-a dezvoltat de-a lungul r├óurilor, la fel ca cea egiptean─â ╚Öi mesopotamian─â. ÔÇ×P├ón─â acum, au existat numeroase specula╚Ťii despre leg─âtura dintre aceast─â misterioas─â cultur─â antic─â ╚Öi r├óurile care-i asigurau existen╚ŤaÔÇŁ, mai spune L. Giosan.

Giosan ╚Öi colegii s─âi au reconstituit peisajul c├ómpiilor ╚Öi r├óurilor de-a lungul c─ârora s-a dezvoltat aceast─â misterioas─â civiliza╚Ťie, iar descoperirile lor ne ajut─â s─â ├«n╚Ťelegem mai bine ce s-a ├«nt├ómplat ╚Öi c─ârui fapt se datoreaz─â dec─âderea sa.

Giosan a declarat c─â cercet─ârile efectuate ofer─â unul din cele mai clare exemple despre cum schimb─ârile climatului pot duce la colapsul unei ├«ntregi civiliza╚Ťii. Ei au analizat date prin satelit privind peisajul ╚Öi modul ├«n care r├óurile ├«l influen╚Ťeaz─â, precum ╚Öi numeroase mostre de sedimente recoltate dintr-o regiune vast─â, ├«ncep├ónd cu coastele M─ârii Arabiei ╚Öi p├ón─â ├«n v─âile Punjabului ╚Öi de╚Öertul Thar pentru a determina originea ╚Öi v├órsta acelor sedimente. Astfel, cercet─âtorii pot realiza o cronologie a schimb─ârilor peisajului.

519px CiviltaValleIndoMappa png png

Potrivit rezultatelor, schimb─ârile climatice care au afectat civiliza╚Ťia Indusului s-au datorat sc─âderii for╚Ťei musonilor (din cauza mic╚Öor─ârii cantit─â╚Ťii de energie solar─â ce ajungea pe P─âm├ónt), astfel c─â ploile s-au r─ârit din ce ├«n ce mai mult ├«n regiunile continentale. ├Än cele din urm─â, r├óurile care depindeau de apa adus─â de musoni s-au uscat, iar civiliza╚Ťiile care depindeau de ele au r─âmas f─âr─â surse de ap─â.

De aceea, se pare c─â, de-a lungul c├ótorva secolelor, pe m─âsur─â ce resursele de ap─â se uscau, popula╚Ťia civiliza╚Ťiei Indusului a ├«nceput s─â se deplaseze spre est, c─âtre bazinul Gangelui, zon─â ├«n care se puteau baza ├«n continuare pe ploile musonice.

Str─âmutarea spre est a presupus ╚Öi schimb─âri ├«n formele de organizare. Oamenii au ├«nceput s─â se organizeze ├«n comunit─â╚Ťi mai mici ce supravie╚Ťuiau de pe urma micilor recolte. Pentru c─â surplusul produs ├«n aceste comunit─â╚Ťi era mai mic, el nu putea sus╚Ťine dezvoltarea unor ora╚Öe mari. Astfel, schimbarea climatului a dus la dec─âderea marilor ora╚Öe ale civiliza╚Ťiei Indusului, construite ├«n vremea ├«n care ploile abundente aduse de musoni asigurau recolte extrem de bogate. Odat─â ce oamenii au ├«nceput s─â plece spre est, lumea urban─â a r─âmas f─âr─â for╚Ťa de munc─â necesar─â s─â o sus╚Ťin─â, iar ora╚Öele au fost p─âr─âsite.

http://www.livescience.com