R─âzboiul din Pacific, primul r─âzboi modern pentru petrol? jpeg

R─âzboiul din Pacific, primul r─âzboi modern pentru petrol?

­čôü Al Doilea R─âzboi Mondial
Autor: Charles Maechling; History Today

├Äntr-un articol mai vechi publicat ├«n History Today, Charles Maechling argumenta c─â atacul japonez de la Pearl Harbor, din 7 decembrie 1941, s-a datorat par╚Ťial resurselor energetice limitate ale Imperiului nipon. Am putea vorbi astfel despre unul din primele r─âzboaie moderne pentru resurse.

├Än 1941, Japonia era deja de patru ani ├«n r─âzboi, lupt├ónd pe continentul asiatic. Dup─â invazia Manciuriei din 1931, Japonia ├«ncepe o invazie pe scar─â larg─â a Chinei, trimi╚Ť├ónd acolo o armat─â de circa 1 milioni de solda╚Ťi, care ocup─â principalele centre urbane chineze╚Öti, dar ╚Öi zone importante din interiorul ╚Ť─ârii. Cu toate acesta, Chiang Kai-shek, liderul guvernului chinez, refuza s─â ├«ncheie pace cu invadatorii, astfel c─â Japonia a trebuit s─â depun─â efoturi materiale ╚Öi umane foarte mari pentru a putea sus╚Ťine ocupa╚Ťia din China.

Ca ╚Öi ast─âzi, Japonia depindea de importurile de resurse (nu doar petrol) pentru a-╚Öi sus╚Ťine economia. De aceea, scopul invaziei din China era convertirea acestei ╚Ť─âri ├«ntr-un fel de vasal economic al Japoniei. Era primul pas ├«n crearea unui sistem economic continental ├«n care urmau s─â fie integrate Coreea, Indo-China, Malaezia ╚Öi Indonezia. Acest sistem, cunoscut drept ÔÇ×Sfera de Co-prosperitate a Marii Asii OrientaleÔÇŁ) ar fi trebuit s─â fie autonom din punct de vedere economic ╚Öi trebuia s─â sus╚Ťin─â dezvoltarea economic─â a Japoniei prin transferul de materii prime.

788px Japanese Empire   1942 svg  png png

Resursele energetice limitate ale Japoniei au fost, pentru aceast─â ╚Ťar─â, un punct foarte vulnerabil ÔÇô un fel de c├ólc├ói al lui Ahile. ├Än ciuda consumului de petrol limitat al popula╚Ťiei civile ╚Öi a unei armate ├«n mare parte nemecanizate, consumul de petrl al Japoniei crescuse ├«n mod constant (de la 21 milioane de barili pe an, ├«n 1931, la 32 milioane de barili, ├«n 1941 ÔÇô ├«n condi╚Ťiile ├«n care ast─âzi s-a ajuns la 3 miliarde de barili). Pentru c─â sistemul de ap─ârare al ╚Ť─ârii depindea de asigurarea unor rezerve importante de petrol care s─â sus╚Ťin─â Marina Imperial─â, Japonia a acumulat, din teritoriile ocupate, 54 milioane de barili.

Neav├ónd resurse petrolifere, Japonia depindea de surse externe:90% din nevoie ╚Ť─ârii erau asigurate prin importuri. ├Äns─â ├«n acea perioad─â, vastele resurse de petrol din Arabia Saudit─â ╚Öi Orientul Mijlociu nu erau ├«nc─â descoperite, iar 85% din importurile japoneze proveneau dintr-o singur─â surs─â:Statele Unite ale Americii. Iar ├«n 1941, rela╚Ťiile dintre Japonia ╚Öi America se deterioraser─â p├ón─â la un punct critic, iar statul nipon risca s─â r─âm├ón─â f─âr─â resursa cea mai important─â pe timp de r─âzboi.

Rela╚Ťiile dintre Japonia ╚Öi Statele Unite fuseser─â, p├ón─â recent, foarte bune. Americanii au fost cei care au adus Japonia ├«n lumea modern─â, prin ├«ncheierea izola╚Ťionismului nipon. La ├«nceputul secolului XX, pre╚Öedintele Theodore Roosevelt intervenise pentru ca Japonia s─â ob╚Ťin─â o ├«n╚Ťelegere convenabil─â la sf├ór╚Öitul R─âzboiului Ruso-Japonez, iar cele dou─â state au fost aliate ├«n Primul R─âzboi Mondial. ├Än ciuda legilor americane restrictive privind imigra╚Ťia asiatic─â, opinia public─â japonez─â (la nivelul oamenilor educa╚Ťi) era favorabil─â Statelor Unite, at├ót datorit─â rela╚Ťiilor comerciale foarte bune, c├ót ╚Öi admira╚Ťiei fa╚Ť─â de succesul american ├«n materie de tehnologie ╚Öi educa╚Ťie.

Rela╚Ťiile se deterioreaz─â dup─â ce Japonia invadeaz─â Manciuria, moment ├«n care Statele Unite devin principalul opozant al expansiunii japoneze ├«n Asia. Potrivit doctrinei Stimson, americanii au refuzat s─â recunoasc─â statul-marionet─â Manciukuo ╚Öi erau ostili programului ÔÇ×Sfera de Co-ProsperitateÔÇŁ. ├Äns─â sentimentele izola╚Ťioniste ale americanilor ╚Öi constr├óngerile legislative au ├«mpiedicat administra╚Ťia Roosevelt s─â acorde asisten╚Ť─â militar─â statelor asiate amenin╚Ťate de Japonia. ├Än plus, Roosevelt era presat de britanici s─â evite orice fel de confruntare militar─â ├«n Pacific ce-i putea atrage pe americani departe de problema Germaniei hitleriste.

Americanilor le era clar c─â se ├«ndreapt─â spre un conflict cu Japonia. Marina american─â a luat problema ├«n serios ╚Öi mai mul╚Ťi speciali╚Öti l-au avertizat pe pre╚Öedintele Roosevelt c─â, p├ón─â la finalizarea programului de dezvoltare a flotei ╚Öi a ├«nt├óririi bazelor navale din Filipine, Hawaii ╚Öi Pacificul Central, marina american─â ar fi dezavantajat─â ├«n cazul unei confrunt─âri cu Japonia.

Cite╚Öte ╚Öi Mitul Pearl Harbor:atac genial sau posibil dezastru?

Amiralul James O. Richardson a fost ├«nlocuit din func╚Ťia de comandant al flotei din Pacific, dup─â ce a protestat ├«ndelung ├«mpotriva trimiterii flotei (ce avea baza la San Diego) la Pearl Harbor, consider├ónd c─â acela era un punct prea vulnerabil ├«n cazul unui atac japonez.

├Än iulie 1940, noua lege de control a exporturilor i-a dat lui Roosevelt ocazia de a lua m─âsuri ├«mpotriva Japoniei f─âr─â ca ap─ârea drept punitiv. Dup─â ce, ├«n septembrie 1940, japonezii avanseaz─â spre nordul Indochinei, Roosevelt, sub protec╚Ťia acestui act ╚Öi a nevoilor ap─âr─ârii na╚Ťionale, impune un embargo asupra exporturilor de fier ╚Öi o╚Ťel. La scurt─â vreme dup─â aceea, americanii interzic ╚Öi exportul de carburan╚Ťi pentru avioane c─âtre oricare alt stat ├«n afara Marii Britanii ╚Öi a ╚Ť─ârilor din emisfera vestic─â. Cu toate acestea, exportul de petrol c─âtre Japonia a continuat, sc─âz├ónd ├«n 1940 doar cu 3 milioane de barili fa╚Ť─â de anul precedent.

├Än septembrie 1940, Japonia semneaz─â cu Germania ╚Öi Italia o alian╚Ť─â defensiv─â cunoscut─â drept Pactul Tripartit.

pactul tripartit jpg jpeg

├Än continuare, Japonia a luat m─âsuri pentru a-╚Öi reduce dependen╚Ťa fa╚Ť─â de Statele Unite ├«n ceea ce prive╚Öte importurile de petrol. Consumul civil de petrol a fost redus de la 6-7 milioane de barili anual la 1.6 milioane. Iar prin diversificarea surselor de import, Japonia a reu╚Öit, p├ón─â la sf├ór╚Öitul anului 1940, s─â reduc─â importurile de petrol american cu 60%. ├Äns─â ├«n contextul izbucnirii r─âzboiului ╚Öi a problemelor ridicate de statutul de neutralitate al unor state, ob╚Ťinerea de petrol din alte surse putea fi complicat─â. Japonia pusese ochii pe rezervele importante din Indiile olandeze, iar dup─â ce Germania ocup─â Olanda ├«n iunie 1940, guvernul nipon a cerut asigur─âri din partea guvernului colonial de la Batavia s─â nu mic╚Öoreze rata exporturilor.

├Än cur├ónd ├«ns─â, Japonia a venit cu noi cereri, vr├ónd s─â ob╚Ťin─â din Indiile olandeze 22 milioane de barili anuali. ├Äns─â administratorii de la Batavia, de╚Öi con╚Ötien╚Ťi de vulnerabilitatea coloniilor, nu s-au ar─âtat dispu╚Öi s─â accepte cerin╚Ťele guvernului japonez.

├Än 1941, Japonia a trimis un nou ambasador la Washington, ├«n persoana amiralului Kichisaburo Nomura, un filoamerican cunoscut. El a fost ├«ns─ârcinat s─â propun─â guvernului american o ├«n╚Ťelegere prin care, ├«n schimbul opririi opera╚Ťiunilor militare ├«n China ╚Öi ├«nceperea neogcierilor cu Chiang Kai-shek, Washingtonul s─â ridice embargoul impus ╚Öi s─â restabileasc─â rela╚Ťiile comerciale normale cu Japonia. ├Än pofida negocierilor ├«ndelungate, cele dou─â p─âr╚Ťi nu s-au ├«n╚Ťeles.

├Än aprilie 1941, Japonia ╚Öi Uniunea Sovietic─â semneaz─â un pact de neagresiune, ceea ce, din punct de vedere strategic, ├«nsemna dispari╚Ťia amenin╚Ť─ârii de la grani╚Ťa manciurian─â. Japonezii nu mai trebuiau s─â-╚Öi fac─â probleme privind o posibil─â reac╚Ťie a Moscovei (care este, dup─â 22 iunie, atras─â ├«n r─âzboi la grani╚Ťa de Vest). ├Än iunie, americanii suspend─â exporturile de petrol c─âtre Japonia dinspre Coasta de Est ╚Öi Golful Mexic. ├Än aceste condi╚Ťii, japonezii ├«ncep planurile pentru invazia Malaeziei, a Filipinelor, a Indiilor olandeze ╚Öi a Hong Kong-ului, precum ╚Öi pentru r─âzboiul ├«mpotriva americanilor.

În luna iulie, după ce japonezii ocupă Indochina, Roosevelt ordonă oprirea completă a exporturilor de petrol către Japonia.

Dac─â politicienii de la Washington au aprobat aceast─â decizie, liderii militari au intuit mai bine posibilele consecin╚Ťe ale embargoului. Marina, ├«n special, insistase asupra inferiorit─â╚Ťii americane din Pacific, iar Armata ceruse am├ónarea m─âsurilor antijaponeze p├ón─â la ├«nt├órirea for╚Ťelor din Filipine. Iar ambasadorul american de la Tokyo, Joseph E. Grew, ├«i avertizase pe oamenii politici c─â japonezii, dac─â sunt pu╚Öi la perete, au tendin╚Ťa de a reac╚Ťiona violent ╚Öi f─âr─â niciun fel de avertisment. ├Äns─â pre╚Öedintele Roosevelt nu credea c─â-╚Öi asum─â un risc veritabil, iar consilierii s─âi ├«i spuneau c─â, ├«n caz extrem, r─âzboiul ar izbucni oricum departe de grani╚Ťele americane, sub forma unui atac japonez ├«mpotriva Malaeziei sau a Indiilor olandeze, caz ├«n care siguran╚Ťa na╚Ťional─â american─â nu ar fi pus─â ├«n pericol.

Japonezii, ╚Öoca╚Ťi de atitudinea ferm─â a Washingtonului, a ├«ncercat o solu╚Ťie diplomatic─â de ultim moment.  Au trimis americanilor un set nou de propuneri privind retragerea imediat─â din Indochina, renun╚Ťarea la expansiunea ├«n Asia ╚Öi chiar retragerea din China dup─â ├«ncheierea unui tratat de pace cu Chiang Kai-shek. ├Än plus, japonezii au ar─âtat c─â sunt dispu╚Öi s─â renun╚Ťe la alian╚Ťa ├«ncheiat─â cu Germania. Ca ultimele negocieri, ╚Öi acestea au fost sortite e╚Öecului.

├Äntre timp, pre╚Öedintele Roosevelt ╚Öi consilierii s─âi apropia╚Ťi (Secretarul de Stat, Secretarul pentru R─âzboi ╚Öi Marin─â, ╚Öefii Statelor Majore) urm─âreau ├«ndeaproape politica japonez─â. Criptografii sp─ârseser─â codul diplomatic japonez ╚Öi descifrau ├«n timp real mesajele de la Tokyo, transmi╚Ť├óndu-le imediat lui Cordell Hull. Dar de╚Öi americani ╚Ötiau de situa╚Ťia disperat─â ├«n care ajunseser─â japonezii ╚Öi de inten╚Ťia lor de a lua m─âsuri drastice ├«n cazul e╚Öecului negocierilor, nu ╚Ötiau c├ónd ╚Öi unde vor lovi, c─âci codurile armatei ╚Öi ale marinei japoneze nu erau ├«nc─â descifrate.

Attack on Pearl Harbor Japanese planes view jpg jpeg

Atacul japonez de la Pearl Harbor, cunoscut drept cel mai mare dezastru militar din istoria Americii, a fost, pentru Japonia, un dezastru militar ╚Öi politic mult mai mare. Militar, pentru c─â portavioanele americane ÔÇô cele mai valoroase elemente ale for╚Ťei americane ÔÇô nu se aflau ├«n port ├«n diminea╚Ťa de 7 decembrie 1941. Politic, deoarece i-a for╚Ťat pe americani s─â declare r─âzboi, c├ónd ÔÇô ├«n lipsa unui atac ÔÇô lui Roosevelt i-ar fi foarte greu s─â ob╚Ťin─â din partea Congresului o declara╚Ťie de r─âzboi pentru ap─ârarea imperiilor coloniale britanice ╚Öi olandeze din Asia de Sud-Est.

Maechling conchide c─â, de╚Öi nevoia de petrol nu a fost singura cauza a deterior─ârii rela╚Ťiilor dintre Japonia ╚Öi Statele Unite, odat─â ce a fost folosit─â ca arm─â diplomatic─â, a f─âcut izbucnirea ostilit─â╚Ťilor inevitabil─â.

Charles Maechling, Pearl Harbor:The First Energy War, ├«n ÔÇ×History TodayÔÇŁ, vol. 50, nr. 12, 2000