Războiul din 1812 și nașterea puterii globale americane jpeg

Războiul din 1812 și nașterea puterii globale americane

´╗┐├Än contextul s─âu mondial, R─âzboiul din 1812 a fost un conflict de mic─â anvergur─â. Cu at├ót mai mult pentru britanici, care erau concentra╚Ťi pe r─âzboiul cu Napoleon, acest conflict a fost adesea dat uit─ârii, ├«ns─â, pentru americani, de╚Öi la momentul respectiv nimeni nu anticipa o asemenea evolu╚Ťie, el a reprezentat un punct de cotitur─â ├«n politicile interne ╚Öi externe, un moment decisiv pentru lansarea lor c─âtre pozi╚Ťia de dominare politico-militar─â global─â.

R─âzboiul din 1812 nu poate fi privit ca un eveniment izolat, ci, ca ├«n toate cazurile similare din istoria omenirii, trebuie s─â analiz─âm imaginea politicii globale pentru a ├«n╚Ťelege mai bine detaliile. ├Än urm─â cu 200 de ani, la izbucnirea r─âzboiului, britanicii, al─âturi de cea mai mare parte a Europei, erau implica╚Ťi ├«n efortul monumental de a-l ├«nvinge pe Napoleon, mai exact ├«n R─âzboiul celei de-a ╚śasea Coali╚Ťii. Acest conflict major a captat aten╚Ťia ╚Öi majoritatea resurselor britanice, l─âs├ónd R─âzboiul din 1812 pe plan secundar.

├Än schimb, pentru americani, situa╚Ťia era cu totul altfel. Statele Unite au avut o atitudine distant─â ├«n politica mondial─â, implic├óndu-se numai acolo unde interesele sale erau afectate ├«n mod direct, o politic─â numit─â izola╚Ťionism[1]. Pe plan intern, americanii erau prin╚Öi ├«ntr-un conflict politic f─âr─â precedent ├«ntre federali╚Öti ╚Öi democrat-republicani, iar r─âzboiul era ├«n centrul aten╚Ťiei politicii na╚Ťionale.

Importan╚Ťa conflictului nu vine neap─ârat din impactul s─âu imediat. Mult mai interesante sun consecin╚Ťele sale, precum preg─âtirea terenului pentru viitoarea alian╚Ť─â cu britanicii, din 1898, dar ╚Öi transformarea Statelor Unite ├«ntr-o for╚Ť─â militar─â. ├Än esen╚Ť─â, ├«n timp ce R─âzboiul din 1812 a fost purtat din cauza unor probleme importante pe moment, precum libertatea comercial─â, capturarea echipajelor navale sau alte nemul╚Ťumiri istorice, urm─âri precum perioada de unitate na╚Ťional─â, doctrina destinului manifest ╚Öi o pace satisf─âc─âtoare cu britanicii, au schimbat lumea ├«ntr-un mod de neconceput la momentul pornirii r─âzboiului.

├Än prezent, este un obicei s─â spunem c─â tr─âim ├«ntr-o lume globalizat─â, suger├ónd c├óteodat─â c─â este vorba de un fenomen nou, contemporan, ceea ce nu este adev─ârat. ├Än realitate, nu am ajuns dec├ót la un nivel mai ridicat de globalizare ├«n ultimii ani. Lumea globalizat─â este o lume ├«n care orice punct de pe planet─â poate fi afectat de evenimentele dintr-un altul. Av├ónd ├«n vedere aceast─â defini╚Ťie, civiliza╚Ťia globalizat─â a ├«nceput ├«n momentul ├«n care oamenii au c├ó╚Ötigat capacitatea de a traversa oceane, pun├ónd astfel ├«ntreaga lume sub semnul sabiei ╚Öi al comer╚Ťului, perioada renascentist─â ╚Öi a marilor descoperiri geografice. Din acest moment, nu se mai poate izola analiza nici unui singur eveniment geopolitic, ci trebuie ca orice studiu s─â se fac─â din punct de vedere global pentru a ├«n╚Ťelege cu adev─ârat cauzele ╚Öi efectele.

├Än mul╚Ťimea de evenimente ce au avut loc ├«n lume premerg─âtor R─âzboiului din 1812, este important de adus ├«n discu╚Ťie R─âzboiul Celei de-a ╚śasea Coali╚Ťii, un conflict din seria r─âzboaielor Napoleoniene, care a contribuit semnificativ la consumarea resurselor mondiale. ├Än Europa, conflictul a avut numeroase fronturi, ├«n Germania, invazia din Rusia sau peninsula Iberic─â. Conflictul a dus marile puteri la limit─â, pe m─âsur─â ce acestea ├«ncercau s─â ├«nfometeze ╚Öi s─â distrug─â imperiul creat de Napoleon. Un element aparte ├«n ceea ce prive╚Öte R─âzboiul din 1812 a fost povara pe care o constituia acesta pentru trupele ╚Öi economia Marii Britanii, aceasta fiind implicat─â pe dou─â fronturi opuse:├«n peninsula Iberic─â, al─âturi de alia╚Ťii s─âi din Portugalia, precum ╚Öi ├«n Statele Unite ╚Öi Canada. Britanicii se aflau ├«ntr-o situa╚Ťie critic─â, ├«ntruc├ót, dac─â Rusia capitula, francezii nu mai aveau nici o amenin╚Ťare serioas─â dinspre est ╚Öi erau liberi s─â-╚Öi concentreze resursele pentru a c├ó╚Ötiga r─âzboiul din peninsula Iberic─â, dar ╚Öi s─â realizeze vechiul vis de a invada Anglia. Av├ónd ├«n vedere aceast─â amenin╚Ťare mult mai grav─â, a╚Öa cum este eviden╚Ťiat ╚Öi de faptul c─â existau numai 7000 de solda╚Ťi britanici ╚Öi canadieni gata de lupt─â, R─âzboiul din 1812 a preluat un rol secundar pe scena politic─â ╚Öi militar─â a momentului.

├Än Statele Unite, lucrurile st─âteau diferit. Noua republic─â suferea de ceea ce ╚Öi ├«n prezent este considerat─â a fi cea mai dur─â divizare politic─â din istoria sa. Federali╚Ötii ╚Öi democrat-republicanii erau practic ├«n stare de r─âzboi unii cu al╚Ťii ├«n s─âlile Congresului, ceea ce a f─âcut ca R─âzboiul din 1812 s─â devin─â o tem─â principal─â a dezbaterilor. ├Än toat─â ╚Ťara, cu excep╚Ťia zonei New England (care era aliat─â cu fac╚Ťiunea pro-britanic─â), popula╚Ťia dorea cu ardoare ca statul s─â-╚Öi reafirme independen╚Ťa ╚Öi s─â ├«ntrerup─â rela╚Ťiile cu britanicii, dar ╚Öi s─â se extind─â teritorial ├«n Canada ╚Öi ├«n Florida. Acestea nu erau ├«ns─â singurele nemul╚Ťumiri. Din cauza conflictului permanent la care participau britanicii ├«n Europa, Flota Regal─â a dus o politic─â de captur─âri (impressment), iar marinarii comerciali americani au reprezentat victimele, aliment├ónd sentimentele anti-britanice. Ad─âug├ónd ╚Öi sus╚Ťinerea acordat─â de britanici indienilor ├«n conflictul lor cu expansioni╚Ötii americani, pre╚Öedintele James Madison ╚Öi Congresul au ajuns s─â declare r─âzboi Imperiului Britanic[2].


Președintele James Madison[3]

james madison jpg jpeg

R─âzboiul din 1812 ├«nregistreaz─â mai multe faze, de la invazia din Canada, la victoriile individuale ale vaselor de r─âzboi americane ╚Öi p├ón─â la contraofensiva britanic─â ╚Öi b─ât─âlia de la New Orleans. Toate aceste trei faze au fost critice pentru r─âzboi ├«n sine, fie pentru consecin╚Ťele strategice de pe c├ómpurile de lupt─â din America de Nord, fie pentru impactul asupra publicului american.

R─âzboiul avea o sus╚Ťinere popular─â uria╚Ö─â ├«n bastioanele democrat-republicane din zonele sudice ╚Öi central-vestice[4]. Reprezentan╚Ťii acestora, vedeau r─âzboiul ca pe o chestiune de onoare american─â. Ei anticipau un ÔÇŁal doilea r─âzboi de independen╚Ť─âÔÇŁ ╚Öi, cu aten╚Ťia britanicilor prins─â ├«n evolu╚Ťiile din Europa, ei credeau c─â acesta va fi un r─âzboi de cucerire, americanii urm├ónd a anexa Canada ╚Öi Florida. Viziunea lor era c─â astfel vor ├«ndeplini dorin╚Ťele celor ce i-au ales.


Celebra figur─â a ÔÇŁUnchiului SamÔÇŁ, care ├«nso╚Ťe╚Öte anun╚Ťurile de recrutare f─âcute de armata american─â ╚Öi care se consider─â c─â ar avea originea ├«n R─âzboiul din 1812, reprezent├óndu-l pe Samuel Wilson, un m─âcelar implicat ├«n aprovizionarea trupelor[5]

unclesamwantyou jpg jpeg

Cel de-al 12-lea Congres, care a avut o majoritatea democrat-republican─â (75% ├«n Camera Reprezentan╚Ťilor ╚Öi 82% ├«n Senat), a devenit primul din numai cinci Congrese ale Statelor Unite care au declarat r─âzboi unui alt stat. Declara╚Ťia a trecut cu un vot foarte str├óns de numai 61% la Reprezentan╚Ťi ╚Öi 59% la Senat, din cauza lipsei de sus╚Ťinere din partea federali╚Ötilor ╚Öi a unor democrat-republicani ce nu f─âceau parte din acest grup al ÔÇŁ╚śoimilor R─âzboiuluiÔÇŁ, cum era el numit[6]. Pe 18 iunie 1812, pre╚Öedintele Madison a semnat declara╚Ťia, care a avut nevoie de trei s─âpt─âm├óni pentru a ajunge la Londra[7].

Conflictul ├«n sine poate fi ├«mp─âr╚Ťit ├«n trei zone de opera╚Ťiuni:cea din Atlanticul de Nord, cea din Marile Lacuri ╚Öi regiunea central-vestic─â ╚Öi o a treia ├«n sudul Statelor Unite. ├Än prima faz─â a r─âzboiului, americanii erau ├«ntr-o pozi╚Ťie destul de avantajoas─â, mai ales pentru c─â britanicii erau prin╚Öi ├«n r─âzboaiele cu Napoleon ╚Öi nu aveau prea multe resurse pe care s─â le trimit─â peste ocean. Situa╚Ťia era ├«ns─â iluzorie, Canada Britanic─â, ├«n ciuda lipsei de sus╚Ťinere, reu╚Öind s─â-i resping─â ├«n mod repetat pe americani ╚Öi s─â lanseze la scurt timp o contraofensiv─â. Flota american─â a ├«nregistrat la r├óndul s─âu c├óteva succese, al─âturi de pira╚Ťii americani abord├ónd ╚Öi jefuind c├óteva vase britanice din Marile Lacuri ╚Öi din Atlantic, ├«n cadrul unor confrunt─âri navale de mic─â anvergur─â.


B─ât─âlie naval─â[8]

ships battle jpeg jpeg

Anul 1812 a adus americanilor aproape tot ce anticipaser─â, dar, ├«n cur├ónd, sor╚Ťii aveau s─â se schimbe. Americanii au ├«ncercat s─â se preg─âteasc─â de r─âzboi la nivel militar, restructur├ónd Departamentul de R─âzboi pentru a-i ├«mbun─ât─â╚Ťi performan╚Ťele, dar, eforturile au fost z─âd─ârnicite de lipsa de sus╚Ťinere din New England ╚Öi de lipsa unui sistem bancar centralizat. ├Än aceste condi╚Ťii, o analiz─â a num─ârului de trupe de mili╚Ťie disponibile arat─â c─â, ├«n timp ce americanii aveau poten╚Ťialul de a purta acest r─âzboi, ei erau de fapt complet nepreg─âti╚Ťi.

De-a lungul conflictului, confrunt─ârile maritime au avut rezultate oscilante de o parte ╚Öi de alta. Pentru britanici, cauza era reprezentat─â de suprasolicitarea for╚Ťelor militare, un c├ómp de lupt─â ├«ndep─ârtat, dar ╚Öi ghinion sau incompeten╚Ť─â din partea unor ofi╚Ťeri, cum a fost cazul ├«n New Orleans. Pentru americani, din cauza unei existen╚Ťe de scurt─â durat─â, ╚Ťara era deficitar─â at├ót din punct de vedere al experien╚Ťei militare, c├ót ╚Öi politice, ceea ce a dus la o organizare defectuoas─â prin compara╚Ťie cu inamicii, probleme care au avut efect asupra performan╚Ťelor pe c├ómpul de lupt─â. Analiz├ónd inten╚Ťiile originale ale Congresului fa╚Ť─â de cursul real al r─âzboiului, putem deduce c─â misiunea principal─â a americanilor era de a cuceri Canada, de a-i alunga pe britanici din ultimele lor redute din America de Nord ╚Öi de a h─âr╚Ťui vasele britanice din apele Atlanticului de Nord. Din punct de vedere strategic, americanii au gre╚Öit pentru c─â au l─âsat por╚Ťiuni mari din coastele estice neap─ârate, concentr├óndu-se pe cucerirea Canadei.

Din punct de vedere militar, aceast─â mi╚Öcare a pus prea mult─â presiune pe flota american─â, care, la momentul respectiv, nu era destul de capabil─â, mai ales ├«n condi╚Ťiile ├«n care tot mai multe vase britanice traversau Atlanticul. Aceast─â tendin╚Ť─â de lips─â de viziune strategic─â a americanilor, a continuat de-a lungul r─âzboiului, apogeul fiind atins ├«n momentul ├«n care britanicii au capturat ╚Öi au incendiat Washington DC. Cu toate acestea, din punct de vedere tactic, comandan╚Ťii americani s-au doveit a fi destul de capabil ├«n situa╚Ťiile disperate ├«n care ajungeau pe m─âsur─â ce r─âzboiul se prelungea. Victoriile r─âsun─âtoare de la Fort Henry, Baltimore, care au inspirat imnul na╚Ťional american sau de la New Orleans, ob╚Ťinute de generalul Andrew Jackson, au reprezentat exemple de ingeniozitate tactic─â ╚Öi puncte de sprijin pentru moralul combatan╚Ťilor americani.

Mo╚Ötenirea r─âzboiului: Tratatul de la Gent ╚Öi ├«mbun─ât─â╚Ťirea rela╚Ťiilor cu britanicii

Libr─âria Congresului ofer─â o descriere concis─â a Tratatului de la Gent:ÔÇŁa ├«ncheiat R─âzboiul din 1812 dintre Statele Unite ╚Öi Marea Britanie. Negocierile de pace au ├«nceput ╚Öa Gent, Belgia, din luna august 1814. Dup─â patru luni de negocieri, tratatul a fost semnat pe 24 decembrie 1814. Senatul a ratificat ├«n unanimitate Tratatul de la Gent pe 16 februarie 1815ÔÇŁ[9]. Termenii tratatului sunt acum cunoscu╚Ťi pe larg, esen╚Ťa lui fiind acceptarea mutual─â a st─ârii de fapt de dinainte de r─âzboi. Confruntarea armat─â a condus la un blocaj:americanii, afl├óndu-se ├«n mare parte ├«n defensiv─â, cu excep╚Ťia unor redute din Ontario, nu puteau emite preten╚Ťii teritoriale, iar britanicii au renun╚Ťat la preten╚Ťiile pe care ei ├«n╚Öi╚Öi le aveau. Astfel, ambele tabere au ├«n╚Ťeles c─â au intrat ├«ntr-un blocaj strategic, fapt ce a condus la acceptarea unor termeni egali ╚Öi a deciziei de a ├«ncheia confruntarea ├«n mod oficial ├«n anul 1815. 


Semnarea Tratatului de la Gent, 24 decembrie 1814[10]

800px signing of treaty of ghent 1812 jpg jpeg

G├óndirea strategic─â american─â s-a schimbat semnificativ dup─â R─âzboiul din 1812, at├ót din punct de vedere militar, c├ót ╚Öi al atitudinii na╚Ťionale. ├Än primul r├ónd, Statele Unite au respins orice tentativ─â a britanicilor de a fonda un stat al indienilor pe teritoriile de la vest de Statele Unite[11]. De aici, forma embrionar─â a doctrinei Destinului Manifesta ├«nceput s─â evolueze, pe m─âsur─â ce noua ambi╚Ťie ╚Öi unitate na╚Ťional─â a ├«mpins cet─â╚Ťenii ╚Öi grani╚Ťele spre vest. ├Än ciuda victoriilor ob╚Ťinute, dificult─â╚Ťile ├«nt├ómpinate de Statele Unite ├«n conflictul cu Marea Britanie a l─âsat na╚Ťiunea con╚Ötient─â de faptul c─â expansiunea europenilor ├«n Lumea Nou─â ar fi fost extrem de periculoas─â pentru supravie╚Ťuirea pe termen lung a Statelor Unite. Astfel, la c├ó╚Ťiva ani dup─â ├«ncheierea r─âzboiului, Statele Unite au ├«nceput s─â duc─â o politic─â extern─â, numit─â Doctrina Monroe[12]

Marile puteri europene nu au acordat aten╚Ťie acesteia, pentru c─â americanii nu aveau un poten╚Ťial militar suficient de mare. Statele Unite au trecut prin aceast─â politic─â de la un izola╚Ťionism total la preluarea unui rol global. ├Än acela╚Öi timp, Statele Unite au realizat c─â nu mai pot l─âsa coastele neap─ârate, motiv pentru care au ├«nceput construirea unei flote puternice pentru a se ap─âra de orice tentativ─â ostil─â a Marii Britanii sau a altor puteri europene. Pacea ob╚Ťinut─â la Gent a f─âcut mai mult dec├ót s─â opreasc─â R─âzboiul din 1812, marc├ónd momentul de la care interesel americane ╚Öi britanice ├«ncep s─â se alinieze. Aceast─â aliniere a condus la ceea ce se nume╚Öte Marea Apropiere (Great Rapprochement), aceasta fiind adev─ârata mo╚Ötenire a r─âzboiului, pentru c─â aici s-au pus bazele marilor alian╚Ťe din viitor, din cursul celor dou─â r─âzboaie mondiale ╚Öi ale rela╚Ťiei speciale care define╚Öte ├«n prezent raporturile diplomatice anglo-americane, cu un rol aparte ├«n politica global─â.

R─âzboiul din 1812 a izbucnit ├«n contextul unor probleme care-i chinuiau pe americani de la separarea lor de britanici. ├Än apogeul r─âzboaielor Napoleoniene ╚Öi ├«ntr-o perioad─â de turbulen╚Ťe politice din Statele Unite, cele dou─â ╚Ť─âri au luat o decizie extrem de costisitoare, uman ╚Öi material, de a declan╚Öa acest conflict[13]. Totu╚Öi, r─âzboiul a adus pentru americani mult mai multe avantaje dec├ót ├«╚Öi puteau imagina ├«n 1812 ╚Öi a l─âsat ├«n urma sa lec╚Ťii importante care au influen╚Ťat decisiv dezvoltarea unei na╚Ťiuni de la nivelul de stat izolat la cel de principal actor pe scena politic─â mondial─â.

Bibliografie

  Perkins, Bradford Cambridge History of American Foreign Relations, vol. 1, Cambridge University Press, New York, 1993;
  Benn, Carl ÔÇô The War of 1812 , Osprey Publishing Ltd., Oxford, 2003;
  Encyclopedia of U.S.History , Edit. Baker, Lawrence W., Hermsen Sarah, Gale Cengage Learning, Detroit
  Cambridge History of the Native Peoples of the Americas , vol. 1, edit. Trigger, Bruce G., Washburn, Wilcomb E., Cambridge University Press, New York, 1996;
  Hickey, Donald R. ÔÇô The War of 1812: A Forgotten Conflict, Universityof IllinoisPress, 1989
  Library of Congress Primary Documents of American History - http://www.loc.gov/rr/program/bib/ourdocs/Ghent.html .
  ÔÇŁThe WarÔÇŁ, vol. 1, nr. 2, New York, 1812 - http://www.archive.org/stream/warv1n2wood#page/n1/mode/1up  

 Note

[1] Perkins, Bradford, The Creation of a Republican Empire, 1776-1865 ├«n Cambridge History of American Foreign Relations, Vol. 1, Cambridge University Press, New York, 1993. p. 22
[2] Benn, Carl, The War of 1812, Osprey Publishing Ltd., Oxford, 2003, pp. 11-19.
[3] Sursa ilustra╚Ťiei - http://www.shmoop.com/war-1812/photo-james-madison.html  
[4] ÔÇŁThe WarÔÇŁ, vol. 1, nr. 2, New York, 4 iulie 1812 apud http://www.archive.org/stream/warv1n2wood#page/1/mode/1up .
[5] Sursa ilustra╚Ťiei- https://en.wikipedia.org/wiki/Uncle_Sam  
[6] ÔÇŁWar of 1812ÔÇŁ ├«n Encyclopedia of U.S. History, Gale Cengage Learning, Detroit, p. 1648.
[7] Perkins, Bradford, op.cit., pp. 133-135.
[8] Sursa ilustra╚Ťiei - http://www.shmoop.com/war-1812/photo-ships-battle.html  
[9] Tratatul de la Gent  ├«n Primary Documents of American History, Library of Congress,  http://www.loc.gov/rr/program/bib/ourdocs/Ghent.html .
[10] Sursa ilustra╚Ťiei - https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Signing_of_Treaty_of_Ghent_%281812%29.jpg  
[11] Green, Michael D., The expansion of European colonization to the Mississippi Valley, 1780-1880 ├«n Cambridge History of the Native Peoples of America, Vol. 1, Cambridge University Press, New York, 1996, p. 499.
[12] Perkins, Bradford, op.cit., pp. 159-161.
[13] Hickey, Donald R., The War of 1812:A Forgotten Conflict, University of Illinois Press, 1989, p. 303.