R─âzboiul Civil American, primul r─âzboi total? jpeg

R─âzboiul Civil American, primul r─âzboi total?

­čôü Istorie Modern─â Universal─â
Autor: Iulian Sîmbeteanu

Din multe puncte de vedere, R─âzboiul Civil American (1861-1865) a reprezentat un precursor al Primului R─âzboi Mondial. Conflictul a fost unul dintre primele r─âzboaie industriale, c─âile ferate, telegraful ┼či armele produse ├«n serie fiind folosite pe scar─â larg─â. De┼či Nordul a beneficiat de la ├«nceput de o cov├ór┼čitoare superioritate economic─â ┼či industrial─â, victoria a fost ob┼úinut─â dup─â patru ani de lupte s├óngeroase.

Denumit ┼či ÔÇ×R─âzboiul de secesiuneÔÇŁ (├«n englez─â ÔÇ×War of SecessionÔÇŁ) sau ÔÇ×R─âzboiul dintre stateÔÇŁ (ÔÇ×War Between the StatesÔÇŁ), conflictul armat provocat de secesiunea statelor din Sud (Mississippi, Carolina de Sud, Florida, Alabama, Georgia, Louisiana, Texas, Virginia, Arkansas, Tennessee ┼či Carolina de Nord) a reprezentat punctul culminant al fric┼úiunilor cu privire la tema sclaviei, care au divizat societatea american─â ├«n prima jum─âtatea a secolului al XIX-lea. ├Än aceast─â perioad─â, economia statelor din Nord s-a modernizat rapid. De┼či agricultura (bazat─â ├«n special pe fermele mici ├«n care munceau oameni liberi) r─âm├ónea principala ramur─â economic─â, industria a ├«nceput s─â joace un rol tot mai semnificativ. Mai mult, ├«n statele din Nord s-a investit masiv ├«n dezvoltarea transporturilor (canale navigabile, drumuri ┼či c─âi ferate), serviciilor financiare (b─ânci ┼či asigur─âri), presei ┼či telegrafului. Prin contrast, economia Sudului era dominat─â de marile planta┼úii, care se bazau pe munca sclavilor negri pentru a cultiva, ├«n special, bumbac ┼či tutun. Divergen┼úele dintre sus┼úin─âtorii mi┼čc─ârii aboli┼úioniste, care a prins r─âd─âcini ├«n Nord, ┼či cei ai sclaviei din Sud au explodat ├«n 1860, c├ónd alegerile preziden┼úiale au fost c├ó┼čtigate de Abraham Lincoln, candidatul Partidului Republican, care se opunea f─â┼úi┼č sclaviei. ├Än urma victoriei lui Lincoln, ┼čapte state din Sud ÔÇô Mississippi, Carolina de Sud, Florida, Alabama, Georgia, Louisiana ┼či Texas ÔÇô au pus ├«n aplicare planul de secesiune ┼či au format o uniune federal─â denumit─â ÔÇ×Statele Confederate ale AmericiiÔÇŁ (├«n englez─â ÔÇ×Confederate States of AmericaÔÇŁ).

├Än diminea┼úa zilei de 12 aprilie 1861, rebeliiau deschis focul asupra fortului Sumter, de la intrarea ├«n portul Charleston, din Carolina de Sud. Paradoxal, prima lupt─â din cel mai s├óngeros conflict din istoria Statelor Unite s-a ├«ncheiat f─âr─â victime. Dup─â 34 de ore de bombardament, mica garnizoan─â din fortul Sumter s-a predat. ├Än urm─âtoarele s─âpt─âm├óni, ├«nc─â 4 state din Sud (Virginia, Arkansas, Tennessee ┼či Carolina de Nord) au p─âr─âsit Uniunea. ├Äns─â nu toate statele care sus┼úineau sclavia s-au al─âturat Confedera┼úiei. Kentucky, Missouri, Delaware ┼či Maryland (stat aflat la nord de capitala federal─â, Washington D.C) nu au r─âmas ├«n Uniune.

Nord versus Sud

La o prim─â vedere, cele 23 de state din Uniune se bucurau de avantaje semnificative ├«n conflictul cu cele 11 state din Confedera┼úie. Aproximativ 21 de milioane de oameni locuiau ├«n Nord, ├«n compara┼úie cu cei numai 9 milioane din Sud, dintre care aproape 4 milioane erau sclavi. De asemenea, ├«n momentul izbucnirii conflictului, Nordul fabrica peste 90% din bunurile industriale produse ├«n toat─â ┼úara ┼či avea peste 30.000 de kilometri de cale ferat─â, fa┼ú─â de aproximativ 15.000 de kilometri ├«n Sud. ├Än timpul celor patru ani de r─âzboi, pentru Nord au luptat peste 2.000.000 de oameni, ├«n timp ce Sudul a avut circa 900.000 de solda┼úi. Chiar ┼či agricultura era mai productiv─â ├«n Nord, fiind mult mai mecanizat─â. ├Än plus, Uniunea avea un Guvern func┼úional, o armat─â regulat─â ┼či o mic─â flot─â.

Cu toate acestea, cauza Sudului nu era pierdut─â de la ├«nceput. Confedera┼úia avea numero┼či solda┼úi experimenta┼úi ┼či generali extrem de competen┼úi, precum Robert E. Lee, James Ewell Brown ÔÇ×JebÔÇŁ Stuart sau Thomas ÔÇ×StonewallÔÇŁ Jackson, care aveau avantajul de a lupta pe teren propriu. Cu toate c─â economia Sudului era subdezvoltat─â, explozia pre┼úului bumbacului pe pia┼úa interna┼úional─â, dup─â 1850, a condus la acumularea unor averi impresionante. Per capita, averea medie a albilor din Sud era de dou─â ori mai mare dec├ót a celor din Nord. Mai mult, cei 5.600 de kilometri de coast─â f─âceau aproape imposibil─â o blocad─â naval─â eficient─â ┼či ├«i d─âdeau speran┼úe pre┼čedintelui Confedera┼úiei, Jefferson Davis, c─â va primi ajutor extern.

ÔÇ×Planul AnacondaÔÇŁ

razb3 jpg jpeg

├Änc─â de la ├«nceputul anului 1861, generalul Winfield Scott a conceput ÔÇ×Planul AnacondaÔÇŁ, o blocad─â naval─â menit─â s─â submineze economia Sudului ┼či s─â aduc─â victoria Uniunii cu pierderi minime. ├Äns─â opinia public─â din Nord era ner─âbd─âtoare ┼či cerea un atac direct asupra capitalei confederate, Richmond, Virginia, ┼či un sf├ór┼čit rapid al r─âzboiului. Mar┼čul spre Richmond s-a ├«ncheiat cu un dezastru pentru armata Uniunii, care a suferit o ├«nfr├óngere ustur─âtoare ├«n prima b─ât─âlie de la Bull Run (21 iulie 1861). C├óteva zile mai t├órziu, ├«ntr-o tentativ─â de a preveni secesiunea altor state, Congresul SUA a adoptat Rezolu┼úia Crittenden-Johnson, ├«n care se spunea c─â r─âzboiul este luptat pentru p─âstrarea Uniunii ┼či nu pentru abolirea sclaviei.

Primii doi ani ai r─âzboiului au adus victorii importante pentru Confedera┼úie, ├«n special pe frontul de est, la Chattanooga, Fredericksburg, a doua b─ât─âlie de la Bull Run sau Chancellorsville. ├Än schimb, pe frontul de vest, balan┼úa r─âzboiului ├«nclina ├«n favoarea Uniunii. Sub conducerea generalului Ulysses S. Grant, trupele Nordului au ob┼úinut victorii importante la forturile Henry ┼či Donelson, prelu├ónd controlul asupra bazinelor r├óurilor Tennessee ┼či Cumberland. Adept al r─âzboiului total, Ulysses S. Grant era dispus s─â accepte pierderi enorme pentru a-┼či atinge scopul. Pentru Grant, r─âzboiul total ├«nsemna distrugerea ├«n ├«ntregime a bazei economice ┼či militare a Confedera┼úiei, fiind convins c─â aceasta este singura solu┼úie pentru a ob┼úine victoria. De┼či erau eficiente, tacticile lui Grant, diferite de cele ale celorla┼úi generali, nu erau pe placul multor lideri influen┼úi de la Washington, Lincoln ezit├ónd s─â ├«l numeasc─â comandant al tuturor armatelor Uniunii p├ón─â la ├«nceputul anului 1864.

Soarta r─âzboiului s-a schimbat ├«n iulie 1863, prin dou─â victorii importante ale Uniunii. Pe frontul de vest, generalul Grant a capturat ora┼čul Viksburg, asigur├ónd astfel controlul Uniunii asupra bazinului inferior al fluviului Mississippi. ├Än acela┼či timp, cea mai mare ofensiv─â a Confedera┼úiei ├«n Nord se ├«ncheia cu o ├«nfr├óngere dezastruoas─â pentru generalul Robert E. Lee, ├«n b─ât─âlia de la Gettysburg. Totu┼či, aceste victorii nu s-au dovedit decisive pentru ├«ncheierea ostilit─â┼úilor. Un alt eveniment crucial a avut loc ├«n august-septembrie 1864, c├ónd armatele Uniunii, conduse de generalul William T. Sherman, au ocupat Atlanta. Ora┼čul era un nod de cale ferat─â ┼či un important centru industrial, ├«ns─â cucerirea sa a avut o mai mare importan┼ú─â politic─â dec├ót militar─â. Cucerirea Atlantei s-a produs ├«n ajunul alegerilor preziden┼úiale din noiembrie 1864, contribuind decisiv la realegerea lui Abraham Lincoln.

Conflict cu 800.000 de morţi

ÔÇ×Proclama┼úia de emancipareÔÇŁ, care a intrat ├«n vigoare ├«n ianuarie 1863, elibera to┼úi sclavii din teritoriile care s-au r─âzvr─âtit ├«mpotriva SUA, practic din statele ├«n care Guvernul american nu avea nicio autoritate. ├Än statele de la grani┼ú─â, care nu au p─âr─âsit niciodat─â Uniunea, precum ┼či ├«n teritoriile din Sud ocupate de armata Nordului, sclavii nu au fost elibera┼úi. Prin ÔÇ×Proclama┼úia de emancipareÔÇŁ, Lincoln urm─ârea subminarea economiei Sudului, precum ┼či ├«ncurajarea sclavilor fugari, care se al─âturau trupelor Uniunii. Pe parcursul r─âzboiului, aproximativ 180.000 de negri liberi sau fo┼čti sclavi fugari au luptat ├«n armata Nordului.

De asemenea, prin transformarea conflictului dintr-un r─âzboi pentru p─âstrarea unit─â┼úii americane ├«ntr-unul ├«mpotriva sclaviei Lincoln c─âuta s─â ├«mpiedice recunoa┼čterea interna┼úional─â a Confedera┼úiei. Un aliat extern puternic, precum Marea Britanie, a c─ârei industrie textil─â era dependent─â de bumbacul american, ar fi putut asigura victoria Sudului. ├Äns─â Marea Britanie, care eliberase to┼úi sclavii din colonii ├«nc─â din 1839 ┼či era dominat─â de un puternic curent de opinie aboli┼úionist, a preferat s─â nu recunoasc─â Confedera┼úia ┼či s─â caute alte surse de bumbac, ├«n Egipt ┼či India. Cu toate c─â sclavii nu au fost elibera┼úi de facto ├«n timpul r─âzboiului civil, Lincoln merit─â s─â fie considerat eliberatorul sclavilor din SUA. ├Än primul r├ónd, pentru c─â refuzat s─â recunoasc─â secesiunea ┼či nu a acceptat ├«ncheierea p─âcii f─âr─â desfiin┼úarea sclaviei ┼či refacerea Uniunii. De asemenea, Lincoln a ├«ncurajat adoptarea celui de-al 13-lea amendament al Constitu┼úiei americane, care eliberat to┼úi sclavii din Statele Unite, eveniment care s-a produs ├«n decembrie 1865, dup─â ce pre┼čedintele a fost asasinat.

Abraham Lincoln a fost ├«mpu┼čcat de John Wilkes Booth, pe 14 aprilie 1865, ├«n timp ce asista la o pies─â ├«n teatrul ÔÇ×FordÔÇŁ, din Washington D.C. Un cunoscut actor din Maryland, Booth spera c─â prin gestul s─âu poate s─â ├«ntoarc─â soarta r─âzboiului, chiar dac─â principala for┼ú─â militar─â a Confedera┼úiei, armata din Virginia de Nord, condus─â de Robert E. Lee, se predase cu cinci zile ├«nainte. Capitularea generalului Lee a venit dup─â mai bine de nou─â luni de r─âzboi de tran┼čee, cunoscut sub numele de ÔÇ×Asediul de la PetersburgÔÇŁ. ├Äntr-un gest f─âr─â precedent, Grant i-a permis lui Lee s─â-┼či p─âstreze sabia ┼či calul. Ceilal┼úi generali ai Confedera┼úiei s-au predat treptat, dup─â ce au aflat de capitularea lui Lee.

├Än conflictul care a sf├ó┼čiat societatea american─â ├«ntre 1861 ┼či 1865 ┼či-au pierdut via┼úa aproape 800.000 de americani, mai mul┼úi dec├ót ├«n R─âzboiul de Independen┼ú─â, Primul ┼či al Doilea R─âzboi Mondial ┼či Vietnam la un loc.

rasb2 jpg jpeg

Bibliografie:

Farmer, Alan, R─âzboiul Civil American:1861-1865, BIC ALL, 2004

Samuels, Shirley (editor), The Cambridge Companion to Abraham Lincoln, Cambridge University Press, 2012

Neely Jr., Mark E., The Civil War and the Limits of Destruction, Harvard University Press, 2010