Portret al principelui Carol I, de George P. A. Healy (1873)

Proclamarea independen╚Ťei Rom├óniei: Actul semnat de principele Carol, nerecunoscut de nicio mare putere

La sf├ór╚Öitul lunii septembrie 1876 a plecat spre Livadia (Crimeea) o delega╚Ťie rom├ón─â condus─â de primul ministru I.C. Br─âtianu pentru convorbiri cu ╚Ťarul Alexandru al II-lea ╚Öi cancelarul Gorceakov. ├Än urma negocierilor se ajunge la un acord de principiu, f─âr─â ╚Ötirea ministrului de Externe rom├ón, Nicolae Ionescu, ale c─ârui opinii antiruse erau binecunoscute. Conven╚Ťia care prevedea acordul Rom├óniei de trecere a trupelor ruse pe teritoriul rom├ónesc spre teatrul de opera╚Ťii din Balcani ÔÇ×├«n schimbul garant─ârii integrit─â╚Ťii teritoriale a ╚Ť─ârii ╚Öi a institu╚Ťiilor eiÔÇŁ urma s─â fie parafat mai t├órziu c├ónd necesit─â╚Ťile o vor impune.

Deocamdat─â toate speran╚Ťele diploma╚Ťilor europeni pentru evitarea unui conflict ruso-turc se ├«ndreptau spre Conferin╚Ťa Marilor Puteri ce urma s─â se ├«ntruneasc─â pe 23 decembrie 1876 la Istanbul, Conferin╚Ťa destinat─â aplan─ârii crizei balcanice. ├Än drum spre Istanbul, lordul Salisbury, ministrul de Externe britanic, a vizitat Parisul, Berlinul, Roma ╚Öi Viena pentru a sonda atitudinea respectivelor guverne fa╚Ť─â de conflictul din Balcani. Peste tot ├«naltul diplomat englez a declarat c─â Marea Britanie ├«╚Öi dore╚Öte p─âstrarea p─âcii ├«n zon─â.

Pentru a torpila Conferin╚Ťa, exact ├«n ziua deschiderii acesteia, la 23 decembrie, sultanul a promulgat o Constitu╚Ťie, elaborat─â de marele vizir, Midhat-Pa╚Öa, cu aparen╚Ťe liberale, ├«n acest fel consider├ónd lucr─ârile ╚Öi hot─âr├órile conferin╚Ťei ca fiind lipsite de sens. Constitu╚Ťia lui Midhat-Pa╚Öa proclam─â, printre altele, faptul c─â Rom├ónia ╚Öi Serbia sunt ÔÇ×provincii priviMidhat-Pa╚ÖalegiateÔÇŁ ale Imperiului Otoman, fapt care contravenea at├ót adev─ârului istoric, c├ót ╚Öi realit─â╚Ťii prezentului. Reac╚Ťia primului ministru rom├ón, I.C. Br─âtianu, a fost extrem de rapid─â ╚Öi vehement─â:

ÔÇ×Nici sabia lung─â a lui Baiazid sau Mohamed nu a putut s─â p─âtrund─â ├«n mun╚Ťii Rom├óniei, unde cuteaz─â ast─âzi s─â str─âbat─â Midhat Pa╚Öa cu Constitu╚Ťia luiÔÇŁ.

Practic premierul Rom├óniei exprim─â starea general─â de spirit existent─â ├«n ╚Ťar─â, ├«ntreaga opinie public─â rom├óneasc─â ├«n╚Ťeleg├ónd acum c─â independen╚Ťa nu mai poate fi ob╚Ťinut─â dec├ót pe calea armelor.

Mihail Kog─âlniceanu

La 4 aprilie 1877, a doua zi dup─â ce Kog─âlniceanu preluase portofoliul Externelor din nou, se semna la Bucure╚Öti conven╚Ťia rom├óno-rus─â prin care se permitea trecerea armatelor ╚Ťariste pe teritoriul Rom├óniei spre teatrul de opera╚Ťii din Balcani. ├Än schimb, guvernul rus se obliga s─â men╚Ťin─â ╚Öi s─â apere integritatea teritorial─â a Rom├óniei ╚Öi s─â respecte drepturile politice ale statului rom├ón.

ÔÇ×Cu toate c─â guvernul rom├ón semnase acordul referitor la trecerea ru╚Öilor, el nu a intrat imediat ├«n r─âzboiÔÇŽ conduc─âtorii Rom├óniei erau preocupa╚Ťi de faptul c─â prezen╚Ťa armatei ruse pe teritoriul ╚Ť─ârii ar fi putut determina revenirea la situa╚Ťia din timpul protectoratului. Ei se temeau ├«n mod justificat ╚Öi de eventualitatea ca Rusia s─â pun─â din nou st─âp├ónire pe sudul BasarabieiÔÇŁ. (Barbara Jelavich)

Proclamarea independen╚Ťei Rom├óniei

Pe 9 mai 1877 Senatul ╚Öi Camera Deputa╚Ťilor proclamau independen╚Ťa Rom├óniei, act semnat a doua zi de prin╚Ťul Carol, dar nerecunoscut de nicio mare putere, ├«n consecin╚Ť─â r─âm├ón├ónd doar un act important pentru politica intern─â a ╚Ť─ârii.

De la ├«nceput, rela╚Ťiile ruso-rom├óne au fost marcate de echivocuri ╚Öi tensiuni din cauza atitudinii cel pu╚Ťin arogante a p─âr╚Ťii ruse. Pe 11 aprilie 1877, trupele ruse trec frontiera Rom├óniei, Marele Duce Nicolae, comandantul suprem al trupelor ╚Ťariste, adres├ónd un manifest ÔÇ×locuitorilor Rom├ónieiÔÇŁ, dar ignor├ónd complet autorit─â╚Ťile statului rom├ón. C├ót prive╚Öte o eventual─â cooperare militar─â rom├óno-rus─â, ╚Ťarul Alexandru al II-lea, comunic─â trufa╚Ö Bucure╚Ötiului ÔÇ×c─â nu ╚Ťine la coopera╚Ťia Rom├óniei ╚Öi nu o ├«ndeamn─â la aceastaÔÇŁ.

Telegrama trimisă de către Marele Duce Nicolae domnitorului Carol I în care cere ajutorul Armatei Române
Telegrama trimis─â de c─âtre Marele Duce Nicolae domnitorului Carol I

Nu vor trece nici trei luni ╚Öi infatuarea ╚Ťarului se va preschimba ├«n milogeala fratelui s─âu, Marele Duce Nicolae, care confruntat cu ├«nd├órjita rezisten╚Ť─â a turcilor din fa╚Ťa Plevnei, rezisten╚Ť─â bazat─â pe ingenioase lucr─âri genistice, combinate cu nimicitoarele tunuri germane Krupp, pe care otomanii le aveau, dar ru╚Öii nu, ├«i scrie disperat principelui Carol pe 31iulie 1877:

ÔÇ×Turcii adun├ónd cele mai mari mase, ne zdrobesc. Rog a se face fuziune, demonstra╚Ťie ╚Öi, dac─â este posibil, trecerea Dun─ârii, pe care tu dore╚Öti s─â o faci, ├«ntre Jiu ╚Öi Corabia. Aceast─â demonstra╚Ťie este indispensabil─â pentru a facilita mi╚Öc─ârile mSan StefanoeleÔÇŁ.

├Än opera╚Ťiunilor militare ├«n care s-a implicat Armata Rom├ón─â, trebuie men╚Ťionat eroismul dincolo de orice limit─â al osta╚Öilor rom├óni ├«n luptele duse ├«mpotriva turcilor la Plevna, Sm├órdan ╚Öi Rahova.

ÔÇ×Nu ocuparea Grivi╚Ťei ÔÇô succes par╚Ťial, c─âci o alt─â redut─â aflat─â ├«n vecin─âtate a r─âmas necucerit─â, ci d├órzenia ╚Öi curajul ar─âtate sub focul ucig─âtor al turcilor ÔÇô care au uimit pe observatori ÔÇô au fost semnul maturit─â╚Ťii Armatei Rom├óne ren─âscuteÔÇŁ. (Florin Constantiniu)

Odat─â dep─â╚Öit obstacolul Plevnei, trupele ruse s-au ├«ndreptat nestingherite spre Istanbul, ├«n timp ce Armatei Rom├óne i s-a repartizat o linie de front secundar─â ├«n vestul Bulgariei, front pe care rom├ónii s-au acoperit din nou de glorie la Rahova ╚Öi Vidin. Ru╚Öii voiau s─â apar─â ├«n ochii Europei drept singurii biruitori ai otomanilor, a╚Öa ├«nc├ót nici la ├«ncheierea armisti╚Ťiului de la Kazamlak, nici la ├«ncheierea p─âcii de la San Stefano, (3 martie 1878) reprezenta╚Ťii, Rom├óniei nu au fost accepta╚Ťi, pe motiv c─â Marile Puteri nu recunoscuser─â ├«nc─â independen╚Ťa Rom├óniei, iar negociatorii ru╚Öi vor avea ├«n vedere ╚Öi interesele ╚Ť─ârii noastre.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×R─âzboiul din 1877-1878, independen┼úa Rom├óniei ╚Öi Marile PuteriÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 38 al revistei ÔÇ×Historia SpecialÔÇŁ, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 29 martie - 25 martie 2022, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

historia ro Historia Special, nr  38, Martie 2021 jpeg
Cump─âr─â acum!

Foto sus: Portret al principelui Carol I, de George P. A. Healy (1873)

Mai multe pentru tine...