Prin istorie, f─âr─â carne  O istorie a vegeterianismului jpeg

Prin istorie, f─âr─â carne. O istorie a vegeterianismului

Pitagora, Leonardo da Vinci, Lev Tolstoi. Trei oameni, din trei epoci diferite. Ce au ei ├«n comun? To╚Ťi erau adep╚Ťii stilului de via╚Ť─â vegetarian. Ast─âzi, aceast─â diet─â este foarte r─âsp├óndit─â ╚Öi cap─ât─â din ce ├«n ce mai mul╚Ťi adep╚Ťi pe fondul preocup─ârilor pentru aspectul fizic ╚Öi s─ân─âtate. ├Äns─â mi╚Öcarea vegetarian─â nu este o inven╚Ťie a secolului XX. Pentru a-i deslu╚Öi ├«nceputurile, trebuie s─â ne ├«ntoarcem ├«n urm─â cu mai bine de 2500 de ani ╚Öi s─â arunc─âm o privire asupra civiliza╚Ťiilor din Grecia ╚Öi India.  

Vegetarianismul este atestat ├«nc─â din secolul VI ├«.Hr., dar dieta ├«n sine este mult mai veche ÔÇô comunit─â╚Ťile preistorice de v├ón─âtori-culeg─âtori consumau destul de rar carne ╚Öi supravie╚Ťuiau ├«n majoritatea timpului pe o diet─â format─â din plante. Despre o mi╚Öcare vegetarian─â vorbim ├«ns─â din jum─âtatea mileniului I ├«.Hr. 

Pitagora este cel mai timpuriu partizan vocal al vegetarianismului. Matematicianul ╚Öi filosoful grec (care a tr─âit ├«ntre anii 570-495 ├«.HR.) era adeptul acestei diete din motive mai degrab─â filosofice, ce aveau la baz─â conceptul de metempsihoz─â (concep╚Ťie mistic─â potrivit c─âreia sufletul ar trece dup─â moarte prin corpul mai multor vie╚Ťuitoare). 

kapitolinischer pythagoras adjusted jpg jpeg

├Än epoc─â era foarte r─âsp├óndit mitul Epocii de Aur al umanit─â╚Ťii, o lume utopic─â ├«n care violen╚Ťa era inexistent─â, iar oamenii ╚Öi animalele tr─âiau ├«n armonie complet─â. Pitagora ╚Öi adep╚Ťii s─âi credeau c─â evitarea cruzimii fa╚Ť─â de animale este un factor cheie ├«n coexisten╚Ťa pa╚Önic─â a oamenilor, consider├ónd c─â m─âcel─ârirea animalelor brutalizeaz─â sufletul omului ╚Öi conduce la mai mult─â violen╚Ť─â ├«n comunitate. ├Än aceea╚Öi perioad─â, mi╚Öc─ârile religioase din Orient, hinduismul ╚Öi budismul, descurajau violen╚Ťa fa╚Ť─â de animale ╚Öi promovau o diet─â vegetarian─â. 

Principiile lui Pitagora au fost at├ót de influente ├«nc├ót p├ón─â t├órziu, ├«n secolul al XIX-lea, persoanele care nu consumau carne erau numite pitagoricieni. 

Vegetarieni faimo╚Öi:Platon, Leonardo da Vinci, Benjamin Franklin, Franz Kafka, Lev Tolstoi Mahatma Gandhi, Albert Einstein, George Bernand Shaw 

├Än civiliza╚Ťia Romei antice, idealurile pitagoreice n-au mai g─âsit a╚Öa mul╚Ťi adep╚Ťi. ├Äntr-o cultur─â r─âzboinic─â ce f─âcea din uciderea ├«n arene a animalelor ╚Öi gladiatorilor o distrac╚Ťie popular─â, ideea vegetarianismului a c─âzut ├«n desuetudine, p─âstr├óndu-se doar ├«n r├óndul unor ordine de c─âlug─âri care restric╚Ťionau consumul de carne din motive ascetice. 

Vegetarianismul a ren─âscut ├«n perioada Rena╚Öterii, odat─â cu redescoperirea filosofilor antici, dar tot prin prisma comportamentului nonviolent fa╚Ť─â de animale. Mai mul╚Ťi filosofi ╚Öi savan╚Ťi ai Rena╚Öterii ╚Öi epocii moderne timpurii au scris despre suferin╚Ťa animalelor (chiar dac─â nu to╚Ťi au renun╚Ťat la consumul de carne), dintre care cel mai cunoscut este Leonardo da Vinci, care s-a pronun╚Ťat deschis ├«n favoarea renun╚Ť─ârii la alimentele de origine animal─â. 

Mi╚Öcarea a c─âp─âtat amploare ├«n secolul al XIX-lea, c├ónd ├«n Marea Britanie a fost ├«nfiin╚Ťat─â prima Societate a Vegetarienilor, iar la Londra au ap─ârut primele restaurante vegetariene. ├Än secolul XX, vegetarianismul a pierdut din ra╚Ťionamentele de ordin filosofic ╚Öi religios ╚Öi s-a dezvoltat mai mult pe fondul mi╚Öc─ârii ecologiste, al mi╚Öc─ârii pentru drepturile animalelor, dar ╚Öi al preocup─ârilor pentru un stil de via╚Ť─â s─ân─âtos.

├Än prezent, India este ╚Ťara cu num─ârul cel mai mare de vegetarieni (├«ntre 20 ╚Öi 40% din popula╚Ťie).