Poveşti de groază din arhivele CNSAS. Cum erau asasinaţi evreii din Basarabia de către Jandarmeria Română. „Aviaţia inamică“, cel mai odios truc folosit
Guvernul Ion Antonescu a iniţiat o propagandă masivă, îndreptată împotriva populaţiei de origine evreiască, spre sfârşitul lunii iunie 1941.
Propaganda guvernului antonescian a făcut din evreii basarabeni principalii vinovaţi pentru invazia Armatei Roşii în Basarabia şi ocuparea regiunii istorice pe 28 iunie 1940. Un an mai târziu, odată cu intrarea României în război, pe 22 iunie 1941, propaganda guvernului antonescian a vizat atragerea urii soldaţilor şi jandarmilor români pe populaţia mozaică. Armata română se reîntorcea în Basarabia în iunie 1941, iar documente din arhivele CNSAS arată că jandarmii români erau trimişi în Basarabia cu ordine strict secrete de tipul "să adunaţi toţi evreii şi să fie exterminaţi".
Documentele de arhivă fac referire la evenimente petrecute în intervalul 29 iunie-2 iulie 1944, atunci când la Iaşi se petrecea, în paralel, cel mai mare din istoria României îndreptat împotriva evreilor. Potrivit unui raport al Serviciului Special de Informaţii, în Pogromul de la Iaşi au fost omorâţi 13.266 de evrei, adică mai mult de o treime din populaţia de religie mozaică a oraşului.
"Antonescu a preluat modelul după care lucrau germanii. Incitau populaţii locale, creau diversiuni pentru a crea tensiune şi aversiune împotriva evreilor. Există mărturii din închisoare ale unor legionari recrutaţi de Serviciul Special de Informaţii, care spun că membri ai mai multor grupări legionare cunoscute, precum Grupul Răzleţilor, Grupul Spărgătorilor de Fronturi şi alte frăţii de cruce, au desfăşurat acţiuni de incitare, diversiune în timpul Pogromului de Iaşi, din vara lui 1941. Cu alte cuvinte, au răspândit în rândul populaţiei Iaşiului zvonurile obişnuite, cunoscute acum: că evreii au tras în armată, că au semnalizat ţinte avioanelor sovietice. Zvonurile s-au răspândit foarte repede", a explicat Adrian Cioflâncă, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol“ Iaşi şi cercetător în cadrul CNSAS.
