Povești adevărate: Intrigile de la curtea califilor în vremea celor 1001 de nopți

Obligat să caut texte pentru Gîndurile lui Cristoiu prin folderele de eseuri, găsesc o notă despre Rolul mamelor în bătălia pentru putere de a lungul Istoriei. Plec în excursul meu de la ura Serviliei, mama lui Brutus, împotriva lui Iulius Cezar, pusă pe seama ranchiunei de ibovnică părăsită într-un moment de alunecare în jos pe panta destinului de femeie.

Eu însă pun lucrăturile Serviliei din serialul Rome pe seama ambiției mamelor de a conduce lumea prin intermediul fiilor:

„La o privire mai atentă, motivul Serviliei e cel al mamei lui Nero și al mamei lui Tiberius, legendara Livia:

Credința că vor conduce lumea prin intermediul fiilor.

De regulă știm despre ambiția de a conduce lumea prin manipularea soților sau mai ales a amanților. Atît Game of Thrones, cît și Rome avertizează asupra ambiției femeilor de a conduce lumea prin intermediul copiilor. S-a vorbit despre rolul amantelor și nevestelor în asfaltarea Istoriei. După cele două seriale, dar mai ales după Rome, mult mai apropiat de adevărul istoric decît producția fantasy Game of Thrones, putem vorbi de rolul mamelor.”

Am scris aceste adevăruri în 2019.

La vremea respectivă nu știam de intrigile de la curtea califilor din vremea celor O mie și una de nopți. André Clot se ocupă pe larg în cartea sa, Civilizația arabă în vremea celor 1001 de nopți, de conflictul sîngeros dintre califul abbasid Musa al-Hadi și mama sa, Khaizuran. Khaizuran fusese nevasta lui Mahdi. Clot scrie că îi fusese dăruită lui Mahdi de taică-său, care o cumpărase de la Mecca, dintr-un tîrg de sclave. De origine yemenită, Khaizuran a devenit rapid, ca nevastă oficială a lui Mahdi, o femeie puternică în stat:

„Dar Khaizuran, care a devenit soția sa legitimă probabil prin 775, le-întrecea cu mult pe toate aceste chipeșe și tinere femei prin frumusețea, spiritul, inteligența și capacitatea de adaptare la toate situațiile. Ea a dobîndit treptat o mare influență asupra lui Mahdi și, firește, asupra tuturor problemelor de stat.”

Era atît de influentă încît și-a plasat sora în patul fratelui vitreg al lui Mahdi. Fiica lor Zubayda (Bulgăraș de unt) se va căsători cu Harun al Rașid și va avea și ea influență asupra treburilor de stat.

La moartea lui Mahdi rămîne calif băiatul cel mare al lui Khaizuran, Musa.

Harun e desemnat prinț moștenitor

Despre ce face mama califului scrie pe larg André Clot:

„Khaizuran intenționa nu numai să-și păstreze influența avută în timpul lui Mahdi, dar chiar să și-o sporească, potrivit tradiției orientale unde regina mamă deține primul loc. Anticamerele ei, de o bogăție fabuloasă erau mereu pline de solicitanții, iar curtea numeroasă cu care se înconjura îl exasperase pe al- Hadi.”

Conflictul dintre cei doi izvorăște din tendința mamei de a conduce prin intermediul fiului, și ambiția fiului de a conduce el însuși. Debutul războiului apare astfel în cartea lui Clot:

„Într-o zi, acesta i-a trimis o scrisoare în care îi poruncea să nu se mai amestece în treburile statului.

Khaizuran nu era o femeie care să se plece în asemenea împrejurări, si furtuna ce amenința de multă vreme a izbucnit curînd. Tînărul calif a refuzat o favoare cerută de ea pentru șeful Poliției. La insistențele mamei, fiul îi spusese cu brutalitate: «Ține bine minte: jur pe Allah si pe urmașii mei că, dacă aflu că vreun general sau funcționar de-al meu îți bate la ușă, pun să i se taie capul și îi confisc averea. Ce înseamnă alaiul zilnic din fața casei tale? N-ai fus să te îndeletnicești cu torsul lînii, Coran ca să te rogi lui Allah, casă pe care s-o îngrijești? Ia seama! Și nu deschide ușa nimănui, fie el musulman, creștin sau evreu»”.

Lesne de observat că scandalul pornește de la nevoia mamei de a-și etala puterea, știut fiind că puterea care nu se afișează nu e putere, așa cum bărbatul care nu se fălește cu ultima cucerire nu-i bărbat.

Pentru a scăpa de ea, fiul încearcă s-o otrăvească. Scrie Andre Clot:

„Atunci, al- Hadi a încercat să-și ucidă mama. Într-o zi i-a trimis un platou cu pilaf, însoțit de un bilețel în care îi scria cît de mult îi plăcuse lui și că ar dori să mănînce și ea. Khaizuran i l-a dat cățelului, care a murit în cîteva clipe. Apoi și-a vestit fiul că-i plăcuse pilaful foarte mult. Tabari relatează răspunsul lui Hadi către mama sa: «Nu l-ai mîncat, altfel aș fi scăpat de tine. Nu s-a mai văzut pînă acum rege care să-și lase mama sa domnească în locul lui.»”

_{Foto sus:
Interiorul unui harem, pictură de Henriette Browne, expusă la Paris
în 1861 (© Wikimedia Commons)}