
Urmările revoltei muncitorilor de la Brașov, din 15 noiembrie 1987: Partidul căuta vinovați
În 1988 erau vii ecourile revoltei muncitorilor de la Întreprinderea de Autocamioane Brașov din 15 noiembrie 1987. Deși autoritățile vremii încercau să rezolve măcar o parte dintre problemele pe care le ridicaseră muncitorii, acest lucru părea că le depășea capacitățile.
În 1988 erau vii ecourile revoltei muncitorilor de la Întreprinderea de Autocamioane Brașov din 15 noiembrie 1987. Deși autoritățile vremii încercau să rezolve măcar o parte dintre problemele pe care le ridicaseră muncitorii, acest lucru părea că le depășea capacitățile.
În 1987 oamenii se ridicaseră din cauza lipsurilor materiale, a condițiilor proaste de trai și de salarizare. În 1988 nu numai că doleanțele muncitorilor nu fuseseră soluționate, dar starea lucrurilor se agrava în continuare. Toate funcționau prost la nivel sistemic și nu mai puteau puteau fi remediate de nimeni. Partidul căuta vinovați în întreprinderi, printre directori sau muncitori. Însă vinovatul principal era chiar politica partidului, obtuză și inadecvată la realitate, notează Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), pe pagina de Facebook a instituției.
Industria românească era în colaps, colaborarea dintre întreprinderi era defectuoasă la nivel logistic, economia de materiale și energie blocau producția și planul, muncitorii nu își primeau salariile. Statul comunist părea că nu învățase nimic în urma revoltei muncitorilor brașoveni și îi trata în continuare pe aceștia (și pe toți cetățenii țării) cu același dispreț și indiferență.
***
MINISTERUL DE INTERNE
INSPECTORATUL JUDEȚEAN BRAȘOV
– SECURITATE –
Nr. 210/GM/009419
din 16 MARTIE 1988
C ă t r e ,
M.I. - D.S.S. - DIRECȚIA A II-A
Din datele pe care le deținem rezultă că la Întreprinderea de Autocamioane Brașov se mențin o serie de deficiențe cu repercusiuni negative asupra realizării planului și în special pe linia exportului precum și a stării de spirit în rîndul oamenilor muncii ca urmare a nerealizării retribuțiilor în mod integral.
Astfel :
1. – Cu privire la nivelul calitativ al autovehiculelor
În anul 1987 procentul mediu de defectabilitate al autovehiculelor în termen de garanție a fost de 2,62 %, față de 2,23 % cât s-a înregistrat în 1986, rezultînd că nu s-au întreprins măsuri pentru continua scădere a acestui procent nici la autovehiculele destinate beneficiarilor interni nici la export.
Totodată, în anul 1987 s-a menținut ridicat și procentul mediu de respingere al autovehiculelor prezentate la controlul final care a fost de 9,5 %, fiind reîntoarse pe flux pentru remedieri 1001 autovehicule, din care 370 destinate exportului. O altă parte din defecțiuni a fost depistată la controlul final al secțiilor de fabricație, prin redarea pe bancurile de probă unde în 1987 au fost respinse 11,5 % din motoarele rodate și 2,2 % din totalul punților fabricate. De asemenea, în cursul anului 1987, organele CTTC din I.A.Bv. au respins pe fluxul de fabricație 88.650 buc. repere provenite de la furnizori, care intră în componența principalelor ansamble ale autocamioanelor și care reprezintă în medie 8 repere înlocuite pe fiecare autocamion montat în 1987.
Pe fondul unor deficiențe referitoare la nerespectarea în totalitate a prevederilor documentației tehnologice, folosirea unor utilaje și BDV-uri uzate, reglaje necorespunzătoare la utilaje și instalații, în anul 1987 nivelul mediu al procentului de rebut în I.A.Bv. a fost de 4,15 %, reprezentînd 10.411 tone piese rebutate, paguba ridicîndu-se la 110.300.000 lei.
Această situație, deloc îmbucurătoare și promițătoare rezidă în primul rînd în neaplicarea întocmai a legislației. Astfel, în Legea nr. 5/1978 la art. 10, cap. C, lit. "c" se prevede că întreprinderea are obligația să asigure îmbunătățirea continuă a organizării și normării muncii cu fundamentare științifică. Or, în I.A.Bv. s-a practicat reducerea arbitrară și fără fundamentare tehnică a normelor de timp pentru produs sau pentru operații fără a se introduce în procesul tehnologic mecanizări, automatizări etc., care să meargă din punct de vedere tehnic reducerea respectivă a normei. Ca urmare, efectele asupra calității producției sînt negative, întrucît :
– pentru a-și asigura retribuția, muncitorul este tentat (obligat) să aplice următoarele măsuri: creșterea avansurilor și a turațiilor de lucru, ceea ce conduce la piese neconforme documentației, uzura prematură a utilajelor, consum mecanic sporit de scule, neefectuarea unor faze de operații, verificarea mai rar sau deloc a reglajelor și a pieselor efectuate, neexcluderea unor operații considerate mai puțin importante dar cu influență mare asupra calității, manipularea neglijentă, prin aruncări, transport incorect etc., care produc deteriorări la suprafețe importante de centrare sau etanșare ;
– sînt deteriorate relațiile de muncă, se reduce motivația personalului muncitor, a participării lui conștiente și cointeresate la procesul muncii și în final părăsirea de către muncitorii buni a întreprinderii deoarece nu-și mai pot realiza cîștigurile scontate sau realizate anterior. În consecință, reducerea arbitrară a normelor de muncă în modul cum s-a practicat în I.A.Bv., constituie principala cauză a scăderii preocupării oamenilor muncii pentru a realiza produse de calitate.
Conform aceleiași legi, art. 37, lit. "a" precizează că BECOM are obligația să organizeze și să stabilească măsuri pentru utilizarea rațională a forței de muncă și a timpului de lucru. Or, la I.A.Bv., planul se realizează, de regulă, sub 100 % iar fondul de timp se consumă în proporție de 115-120 %, ceea ce conduce, la nivelul formațiilor de lucru, la indisciplină, nemulțumiri, cu repercusiuni și asupra calității. Pe de altă parte, activitatea se desfășoară în salturi, în principal la liniile de montaje, așa de exemplu, numai într-o singură zi, producția se realizează în primele 2 ore din schimb, în proporție de 4-7 %, în următoarele 2 ore între 20-23 %, iar celelalte 2 ore între 25-30 %, iar în ultimele 2 ore între 46-50 %, cu influențe nefaste asupra calității.
Activitatea comisiilor pentru calitatea producției create la nivelul de secție, fabrică, întreprindere, în conformitate cu prevederile Legii nr. 5/1978 este foarte redusă. Așa de pildă, în cursul anului 1987, deși s-a constatat, nu s-au luat măsuri pentru :
– reducerea rebutului în cazul turnării fuzetei și a grinzii punții la secția 620 (oțelării), a cilindrului 715 la S. 630 (turnătoria de fontă), biela cu capac la S. 640 (forjă) și bucșa cilindrului 215 CP și axa cu came 133 CP de la S. 660 (turnătoria nouă de fontă) ;
– eliminarea gripării pinioanelor datorită bucșării pinionului intermediar de la distribuția motorului de 215 CP ;
– eliminarea pierderilor de ulei prin bușonul actual de la motorul "Saviem" ;
– executarea dispozitivului de echilibrat pietre abrazive în vederea efectuării probei de rezistență la rotire și nu s-a pus în funcțiune mașina de încercat rezistența la rotire a pietrelor de rectificat arbori cotiți.
Totodată, conform prevederilor Legii nr. 5/1978, șefilor de secții, ateliere, maiștri etc., le revin sarcini concrete pentru realizarea calității produselor, însă pentru aceștia, calitatea este o problemă secundară, sau în cele mai frecvente cazuri intervin pentru "a se închide ochii".
În I.A.Bv. se eludează și prevederile Legii nr. 7/1977 potrivit căreia art. 36 precizează că factorii de decizie trebuie să ia măsuri pentru oprirea fabricației, înlăturarea deficiențelor și stabilirea răspunderii persoanelor vinovate. Art. 54 din aceeași lege prevede obligativitatea IGS de a opri fabricația în cazul cînd persistă deficiențe în fabricație, însă față de paleta de probleme din I.A.Bv. în care trebuie să se aplice această prevedere, măsurile au fost sporadice. Contravențiile la Legea 7/1977 prevăzute în art. 81 sînt în cele mai multe cazuri formale, iar alteori se returnează sub formă de prime. În anul 1987 personalul CTTC a fost sancționat cu diminuări din retribuție între 3-10 % un număr de 30 persoane, retrogradare cu 1-2 trepte 7 persoane, retrogradare cu o categorie salarizare 4 persoane, mustrare cu avertisment una persoană, precum și 130 sancțiuni sub formă de amendă în valoare de 163.000 lei și 97 avertismente.
Obligațiile maistrului privind calitatea produselor prevăzute în art. 4 din Legea 6/1977 nu se aplică. Aceștia sînt preocupați de realizarea cantitativă a produselor, iar din punct de vedere al calității sînt preocupați în a determina promovarea pieselor pe flux, indiferent de calitatea acestora.
Pe lîngă aceste aspecte se numără și unele deficiențe din activitatea proprie a CTTC din I.A.Bv., care nu a fost normată științific, decît parțial, nu sînt acoperite toate punctele de control și în toate schimburile, existînd un deficit de cca 500 persoane. De asemenea, sînt frecvente influențele negative provenite din partea formațiilor de lucru din fabricație asupra controlorilor în cadrul relațiilor de serviciu, de prietenie, de rudenie etc. Aceasta mai este determinată și de faptul că retribuirea oamenilor muncii din CTTC se face în mod direct după producția fizică realizată, existînd tendința de a promova și produse necorespunzătoare pentru obținerea unei retribuții mai mari.
2. – Cu privire la realizarea investițiilor
Prin planul de investiții pe anul 1987 au fost prevăzute a se pune în funcțiune 13 capacități productive și 9 capacități neproductive, din care nu s-au realizat următoarele capacități principale :
– 200 buc./an motoare de 192-256 CP
– 2000 buc./an motoare de 135-156 CP, ambele capacități restante din anul 1986
– 4000 buc./an punți motoare față-spate
– 9000 to/an piese turnate din fontă în turnătoria nouă de fontă
– 10.000 buc./an autocamioane
– 100.000.000 lei/an piese de schimb și colaborări
– 500 tone/an piese turnate din oțel
– 2.200 buc./an motoare de 260-540 CP
– 4.500 buc./an punți motor de 13 tone
– 200.000 buc./an roți pentru autovehicule
– 40.000 to/an nisipuri regenerate
Aceste capacități n-au putut fi puse în funcțiune pentru că nu a existat o urmărire unitară iar conducerea întreprinderii nu a analizat și stabilit măsuri ferme cu termene și responsabilități.
În același timp, la sfîrșitul anului 1987 în I.A.Bv. se aflau utilaje nepuse în funcțiune și anume :
– utilaje din import în valoare de 30.796.400 lei
– utilaje de la diferite întreprinderi din țară în valoare de 243.125.000 lei
– utilaje executate prin autoutilare în valoare de 69.514.400 lei
Nepunerea în funcțiune a acestor utilaje a condus la nerealizarea unor capacități planificate în 1987, concomitent cu deteriorarea acestora și grevarea situației financiare a întreprinderii.
Deși s-a propus în 15.01.1988 sesizarea organelor de procuratură pentru tragerea la răspundere a persoanelor vinovate, BECOM nu a fost de acord, mai ales datorită intervenției ing. șef __ care coordonează secțiile ce au executat utilajele prin autoutilaje din I.A.Bv. și al cărei soț, fost director comercial la C.I.A.T. a fost destituit în urma evenimentelor din 15.11.1987.
3. – Cu privire la încadrarea în consumurile specifice de energie electrică și combustibil convențional.
În anul 1987, I.A.Bv. a depășit consumurile specifice normate cu 26.020 Mwh la energie electrică și cu 5.573 tce, ponderea în acest sens deținînd-o secțiile 660 (turnătoria nouă de fontă), 620 (turnătoria de oțel) și 630 (turnătoria veche de fontă și aluminiu).
Consumurile specifice sînt depășite față de 1986, cu toate că producția marfă realizată în 1987 a fost mai mică, ceea ce denotă lipsa de implicare a conducerii I.A.Bv. și a secțiilor pentru eliminarea risipei de energie electrică și combustibil convențional. Astfel :
– La secția 640 – forjă – s-au executat pe tehnologii ocolite 673 tone piese forjate pentru care s-au consumat suplimentar 255 tce (gaz metan) și 139 Mwh energie electrică, concomitent cu rebutarea a 473 tone piese forjate pentru care s-au folosit 179 tce și 93 Mwh ;
– La secția 660 (turnătoria nouă de fontă) s-a depășit procentul de rebut (16 % față de 10,5 % admis) pentru piesele rebutate în greutate de 2.966 tone s-au consumat suplimentar 5.265 Mwh concomitent cu folosirea unor materiale de șarjare necorespunzătoare ;
– La secția 620 (turnătoria de oțel) producția planificată s-a realizat în proporție de 64,79 % în timp ce utilajele din secție au funcționat la nivelul planului iar procentul de rebut a fost de 10,14 % față de 8,76 % planificat.
Totodată, la nivel de întreprindere, nu s-au luat măsurile prevăzute pentru anul 1987 privind modernizarea unor cuptoare din sectoarele calde, nu se recuperează în totalitate apa de răcire și nici nu s-a finalizat acțiunea de recuperare a gazelor nearse.
Avînd în vedere cele raportate,
P R O P U N E M
A se analiza oportunitatea ca un colectiv de specialiști din M.I.C.M., IGSCCP, Curtea superioară de control financiar și Procuratura Generală să analizeze situația existentă în I.A.Bv. în vederea tragerii la răspundere a persoanelor vinovate.
Organele noastre au informat Comitetul județean Brașov al P.C.R.
ȘEFUL SECURITĂȚII
Lt. Colonel,
BUCUR CLAUDIU
ȘEFUL SERVICIULUI II/A
Căpitan,
ION TUDOR
***
MINISTERUL DE INTERNE
INSPECTORATUL JUDEȚEAN BRAȘOV
– SECURITATE –
Nr. 210/St.N/2506
din 01.06.1988
C ă t r e ,
M.I. - D.S.S. - DIRECȚIA A II-A
Raportăm :
Deținem date din care rezultă că în rîndul personalului muncitor al Întreprinderii de Autocamioane Brașov continuă să se înregistreze comentarii negative în legătură cu modul necorespunzător de realizare a sarcinilor de plan pe luna în curs (din 1600 autovehicule planificate, s-au realizat pe primele două decade 531 buc.), fapt ce va conduce la diminuarea retribuției.
Situația de mai sus este și urmare a exercitării necorespunzătoare a actului de conducere la toate nivelurile, dar în deosebi la conducătorii uzinei, care nu urmăresc rezolvarea problemelor prioritare, lichidarea cu desăvîrșire a cauzelor care strangulează realizarea la timp și de calitate a produselor destinate exportului, cît și pentru intern.
Pentru a lăsa impresia unei activități productive și ritmice în concordanță cu prevederile de plan, aproape în toate lunile care au trecut din acest an întreprinderea a declarat în mod fictiv că a realizat în întregime sarcinile lunare, în realitate lunar se înregistrau serioase rămîneri în urmă la autocamioane pentru intern, export, cît și la combinele agricole. De exemplu, la finele lunii aprilie s-au raportat în plus 200 autovehicule, în luna mai 233 buc., la care se mai adaugă și cele 200 buc. C.K.D.-uri export China, mecuprinse la fondul de marfă pentru lunile martie (100 buc.) și mai (100 buc.), nerealizate nici în prezent. Această raportare a condus la situația că în primele 15 zile ale fiecărei luni să se lucreze pentru realizarea producției raportate fictiv pe luna care a expirat, la eforturi susținute din partea oamenilor muncii, la realizarea în grabă a produselor, cu încălcări frecvente ale tehnologiilor de fabricație și la obținerea de autovehicule necompetitive din punct de vedere calitativ.
Aceasta este demonstrată de reclamațiile primite de la beneficiarii interni și externi care evidențiază calitatea necorespunzătoare a unor ansamble și subansamble ale autovehiculelor cumpărate, refuzînd să mai încheie noi contracte și eliminîndu-ne de pe anumite piețe.
De multe ori conducerea întreprinderii a susținut că nerealizarea sarcinilor de plan se datorează lipsei unor ansamble și subansamble pe care trebuie să le primească de la diverși colaboratori, fără a arăta că la rîndul ei nu a livrat acestor colaboratori la timp piesele turnate și forjate necesare reperelor pe care le așteptau. Astfel, cutiile de viteză necesare autovehiculelor nu s-au primit de la I.M.A.S.A. Sf. Gheorghe, deoarece nu au fost furnizate la timp toate tipurile de roți dințate realizării acestora ; de la I.M. Codlea nu s-au primit șasiurile pentru combine întrucît nu au fost livrate reperele ce urmau a fi încorporate în acestea etc.
O serie de specialiști fac afirmații potrivit cărora, factorii de conducere ai întreprinderii ca: dir. general__, dir. de plan producție __și dir. comercial __ nu analizează periodic cauzele care duc la nerealizarea producției planificate, pentru a lua măsuri ferme de eliminare a lor.
Stilul de muncă al conducerii Întreprinderii de Autocamioane Brașov influențează negativ organizarea fluxului de fabricație, realizarea indicatorilor de plan și crează o stare de spirit necorespunzătoare în rîndul personalului muncitor.
Cu aspectele raportate au fost informate organele locale de partid.
Prin măsuri specifice continuăm verificările pentru a stabili dacă poziția celor în cauză nu este ca urmare a unor acțiuni intenționate.
ȘEFUL SECURITĂȚII
Lt. Colonel,
BUCUR CLAUDIU
p. ȘEFUL SERVICIULUI II/A
Maior,
SCAMBLOSCHI VICTOR
Foto sus: Întreprinderea de Autocamioane Brașov (© Azopan)
Mai multe pentru tine...


















