Moartea Cleopatrei. Pictură de Juan Luna, din 1881, aflată la Museo del Prado

Ultima taină a Cleopatrei: Cum a murit, de fapt, regina Egiptului?

Cea mai faimoasă sinucidere din Antichitate ar putea fi, de fapt, o invenție a propagandei romane. La peste două milenii de la moartea Cleopatrei, experții admit că nu știu exact cum a murit ultima regină a Egiptului, și nici măcar dacă a fost vorba de un șarpe.

În 31 î.Hr., Cleopatra și aliatul ei roman, Marc Antoniu, pierdeau bătălia de la Actium în fața lui Octavian, viitorul împărat Augustus. Un an mai târziu, regina era capturată în mormântul ei regal din Alexandria. Potrivit versiunii oficiale a lui Octavian, Cleopatra a ales să moară demn, lăsându-se mușcată de un șarpe veninos, iar unii istorici romani au preluat povestea fără să o verifice. Alții însă au numit-o propagandă menită să consolideze ascensiunea lui Octavian, iar majoritatea specialiștilor contemporani se îndoiesc că un șarpe a fost implicat, relatează Live Science.

Dovezile lipsesc

O mare parte din cartierul regal al Alexandriei se află astăzi sub apă, iar mormântul Cleopatrei nu a fost găsit. Nici măcar rămășițele nu ar ajuta prea mult: oasele nu păstrează urme de venin. Cel mai bun martor ar fi fost Olympus, medicul personal al reginei, dar relatarea lui nu s-a păstrat. Ce rămâne este povestea spusă, în esență, de dușmanii Cleopatrei.

Cert este că regina încercase deja de două ori să se sinucidă — mai întâi cu o armă, apoi prin înfometare, oprindu-se doar când Octavian i-a amenințat copiii.

Cleopatra testează otrăvuri pe prizonierii condamnați. Pictură de Alexandre Cabanel, din 1887
Cleopatra testează otrăvuri pe prizonierii condamnați. Pictură de Alexandre Cabanel, din 1887 Foto: © Royal Museum of Fine Arts Antwerp / Public domain, via Wikimedia Commons

„Nu voia să fie prizonieră, nu voia să fie plimbată pe străzile Romei ca un trofeu”, explică dr. Jane Draycott, istoric la Universitatea din Glasgow. În lumea greco-romană, sinuciderea nu avea stigma de mai târziu; era o cale de a șterge rușinea.

După o veste falsă despre moartea Cleopatrei, Antoniu s-a sinucis primul. Potrivit lui Plutarh, regina a cerut să fie înmormântată alături de el, iar când mesagerii lui Octavian au ajuns la ea, era deja moartă, în veșminte regale, cu slujnicele murind alături.

De unde vine atunci povestea cu șarpele?

Prudence Jones, profesor de studii clasice la Universitatea de Stat Montclair din New Jersey, arată că toate sursele antice menționează o mușcătură, dar unele indică și alte variante: un unguent otrăvitor, otravă ascunsă într-un ac de păr sau venin turnat într-o rană.

Moartea Cleopatrei. Pictură de Reginald Arthur, din 1892, aflată în colecția Roy Miles Gallery
Moartea Cleopatrei. Pictură de Reginald Arthur, din 1892, aflată în colecția Roy Miles Gallery Foto: © Public domain, via Wikimedia Commons

Doar geograful Strabon a fost contemporan cu momentul morții Cleopatrei, iar singurele persoane care au asistat la moartea reginei au murit și ele. Jones atribuie versiunea cu șarpele lui Octavian, care se afla la Alexandria, iar Plutarh notează că o imagine a Cleopatrei cu un șarpe veninos (asp) a fost purtată în procesiunea sa triumfală.

Dr. Jane Draycott oferă o altă explicație: bijuteriile în formă de șarpe erau la modă, așa că romanii ar fi putut confunda o brățară cu un șarpe real.

Majoritatea istoricilor înclină spre o otravă cu acțiune rapidă, care nu provoca convulsii sau vărsături, simptome pe care veninul cobrei egiptene le-ar fi produs. Alexandria era centrul științific al Mediteranei, iar tatăl Cleopatrei, Ptolemeu al XII-lea, consultase chiar un farmacolog în privința antidoturilor. Totuși, avertizează Draycott, poveștile despre femei care ucid prin otravă se bazează adesea pe stereotipuri romane.

Metoda rămâne un mister. Motivul, însă, nu: Cleopatra a ales să moară în propriii termeni.

Foto sus: Moartea Cleopatrei. Pictură de Juan Luna, din 1881, aflată la Museo del Prado (© Public domain, via Wikimedia Commons)

Mai multe pentru tine...