Povestea sinistr─â a yacht ului de lux Wanderer jpeg

Povestea sinistr─â a yacht-ului de lux Wanderer

├Än 1857, ├«n New York, lumea pasionat─â de naviga╚Ťie are pe buze un singur nume, Wanderer, yacht-ul de lux, tocmai lansat la ap─â de ╚Öantierele navale din Setauket, Long Island. Fusese construit pentru pl─âcerea proprietarului, Colonelul John Johnson. Constructorul a dep─â╚Öit a╚Ötept─ârile Colonelului. Designul navei permitea atingerea unei viteze de 20 de noduri, aproape 40 de kilometri pe or─â, ceea ce f─âcea din Wanderer una dintre cele mai rapide nave ale momentului. Canceput ca expresie a elegan╚Ťei ╚Öi luxului, yacht-ul avea instala╚Ťii str─âlucitoare din alam─â, pun╚Ťe de lemn exotic ╚Öi chiar o bibliotec─â bogat─â cu rafturi pline de c─âr╚Ťi legate ├«n piele.

Ner─âbd─âtor, de ├«ndat─â ce nava e gata, Colonelul pleac─â ├«n primul voiaj c─âtre sud, dar se opre╚Öte pentru o vreme pe Insula Jekyll, Georgia, unde ├«nt├ólne╚Öte un grup de antreprenori prosperi ╚Öi brusc foarte pasiona╚Ťi de yacht-ul s─âu. Afacerea se face foarte repede, Colonelul vinde ├«n c├ó╚Ötig nava, iar oamenii de afaceri din Sud se aleg cu un vas foarte rapid.

Imediat, Wanderer este trimis în șantierele locale pentru modificări, i se amenajează o punte suplimentară și i se adaugă un imens rezervor de apă.

├Än scurt─â vreme, zvonurile ├«ncep s─â circule despre noua destina╚Ťie a vasului de lux. Va avea o alt─â misiune, dar una sinistr─â.

├Äntre noii proprietari, se remarca omul de afaceri Charles Lamar (foto dreapta), membru al ├«naltei societ─â╚Ťi ╚Öi un sus╚Ťin─âtor radical al sclaviei. Lamar organizase un grup de presiune pentru a ├«mpiedica eliberarea sclavilor, sus╚Ťin├ónd dreptul proprietarilor din Sud de a importa sclavi din Africa, ├«ntruc├ót nevoile erau mari, iar oferta indigen─â destul de mic─â. Din aceast─â cauz─â, importul de sclavi devenise o afacere extrem de profitabil─â.

charles lamar jpg jpeg

Singurul impediment ├«l reprezenta, legea prin care aducerea de sclavi ├«n America fusese interzis─â, ├«nc─â din 1807. A╚Öa c─â Lamar ╚Öi asocia╚Ťii s─âi s-au g├óndit c─â un vas rapid ca Wanderer ar fi tocmai potrivit pentru a face contraband─â cu sclavi.

├Än 1858, Wanderer, modificat pentru a transporta sclavi, p─âr─âse╚Öte coasta Americii ╚Öi se ├«ndreapt─â spre Africa. Ajuns la gurile Fluviului Congo, este rapid ├«nc─ârcat cu pre╚Ťioasa marf─â, aproape 500 de sclavi, b─ârba╚Ťi ╚Öi femei, tineri ╚Öi copii, cump─âra╚Ťi de pe pia╚Ťa local─â. ├Änl─ân╚Ťui╚Ťi ├«n spa╚Ťiul secret de sub punte, ├«nghesui╚Ťi ├«n condi╚Ťii oribile, captivii au de ├«nfruntat un drum de ╚Öase s─âpt─âm├óni c─âtre America. 

P├ón─â s─â ajung─â la destina╚Ťie, 80 de sclavi mor ╚Öi sunt arunca╚Ťi peste bord. ├Äntre supravie╚Ťuitori, un b─âiat numit ├«n familia lui din Africa, de unde fusese r─âpit, Ciluc├Ąngy. V├óndut la pia╚Ť─â, ├«mpreun─â cu ceilal╚Ťi sclavi adu╚Öi ilegal de Wanderer, Ciluc├Ąngy va fi botezat Ward Lee. 

Autorit─â╚Ťile din Georgia au aflat despre transportul ilegal de sclavi ╚Öi l-au pus sub acuza╚Ťie pe Lamar. Dar judec─âtorul nu a re╚Ťinut nimic ├«mpotriva proeminentului om de afaceri care a putut s─â-╚Öi continue via╚Ťa ca ├«nainte. Ward Lee a r─âmas sclavul unei familii din Carolina de Sud.

Supravie╚Ťuitori ai transportului ilegal de sclavi.  Ward Lee - ├«n st├ónga (foto: The Magazine of Jekyll Island)

supravietuitori jpg jpeg

Dup─â trei ani, izbucne╚Öte R─âzboiul Civil American, Lamar organizeaz─â un batalion ╚Öi se ├«nroleaz─â ├«n armata de voluntari a Sudului. P─âr─âse╚Öte c├ómpul de b─ât─âlie, pentru a reveni spre sf├ór╚Öitul r─âzboiului cu gradul de colonel. Particip─â la ultima b─ât─âlie a conflictului, ├«n care este ucis de un glon╚Ť, fiind considerat ultimul ofi╚Ťer sudist omor├ót ├«n conflict. 

Wanderer este capturat de for╚Ťele Nordului ├«nc─â de la ├«nceputul r─âzboiului ╚Öi ├«ndepline╚Öte mai multe misiuni militare ├«mpotriva Sudului. La ├«ncheierea p─âcii, a fost din nou v├óndut, pentru ca ├«n 1871 s─â se scufunde ├«n largul coastelor Cubei. Wanderer a fost penultimul vas care a mai adus sclavi ├«n America ╚Öi ultimul din Georgia. Ultimul vas american implicat ├«n comer╚Ťul cu sclavi, Clotilda, a adus 110 captivi din Africa ├«n 1860. Imediat dup─â ce a transferat ├«nc─ârc─âtura, vasul a fost incendiat ╚Öi s-a scufundat ├«n delta r├óului Mobile, Alabama. ├Än 2019, s-a anun╚Ťat oficial descoperirea epavei pe fundul r├óului. 

La sf├ór╚Öitul r─âzboiului, Ward Lee a devenit un om liber, a putut s─â-╚Öi ├«ntemeieze o familie ╚Öi s─â achizi╚Ťioneze o bucat─â de p─âm├ónt. Totu╚Öi, nu s-a ├«mp─âcat cu ideea de a r─âm├óne ├«n America ╚Öi a ├«ncercat s─â se ├«ntoarc─â ├«n Africa, solicit├ónd ajutor public ├«n acest sens. Nu a reu╚Öit. Urma╚Öii s─âi tr─âiesc ast─âzi ├«n diverse p─âr╚Ťi din America.

Referin╚Ťe:

https://www.jekyllisland.com/