Povestea m─ân─âstirii care vegheaz─â Clujul de aproape o mie de ani jpeg

Povestea m─ân─âstirii care vegheaz─â Clujul de aproape o mie de ani

­čôü Patrimoniu
Autor: Florina Pop

Una dintre cele mai vechi cl─âdiri ale Clujului, a c─ârui dat─â de na┼čtere se b─ânuie┼čte a fi undeva ├«n a doua jum─âtate a secolului al XI-lea, este Biserica Calvaria. L─âca┼čul e un simbol al celui mai mare cartier al ora┼čului. A fost o m─ân─âstire benedictin─â despre care se zice c─â ar fi fost ├«ntemeiat─â de primul rege al Ungariei.

Numele cartierului M─ân─â┼čtur, cel mai mare al Clujului, vine de la biserica de acolo, Calvaria, care, ├«n Evul Mediu, era m─ân─âstire benedictin─â.

De la catolici la iezui┼úi ┼či ortodoc┼či

Biserica Calvaria a ajuns ├«n secolul al XVI-lea biseric─â catolic─â, apoi iezuit─â. Prin 1923 a fost dat─â ├«n chirie, pentru 1 leu, de romano-catolici c─âtre greco-catolici. Dup─â Al Doilea R─âzboi Mondial, c├ónd toate bunurile greco-catolicilor au fost confiscate, Calvaria a ajuns biseric─â ortodox─â pentru aproape jum─âtate de secol. 

├Än 1994 a fost retrocedat─â romano-catolicilor, c─ârora apar┼úine ┼či azi. Biserica are hramul Fecioarei Maria.

Calvaria Cluj Napoca jpg jpeg

Nu se ┼čtie exact data ├«nfiin┼ú─ârii m─ân─âstirii

Istoricii spun c─â, dup─â episcopia de la Alba Iulia, aceast─â m─ân─âstire a fost cea mai important─â institu┼úie bisericeasc─â medieval─â din Transilvania, iar trecutul cartierului clujean fiind legat de trecutul m─ân─âstirii. Numele cartierului M─ân─â┼čtur are la origine termenul maghiar de monostor, care ├«nseamn─â m─ân─âstire. Sunt dovezi care atest─â clar c─â aba┼úia benedictin─â exista ├«n jurul anului 1.100.

Biserica este ├«nconjurat─â de un val ├«nalt de p─âm├ónt, urm─â a fortifica┼úiilor elipsoidale din Evul Mediu, c├ónd ├«ntregul areal dispunea de ┼čan┼úuri de ap─ârare spre sud, est ┼či vest, spre nord exist├ónd o pant─â natural─â abrupt─â. Aceasta avea ├«n posesie teritorii ├«ntinse, inclusiv satul rom├ónesc M─ân─â┼čtur", explic─â istoricului Lukacs Jozsef, autorul c─âr┼úii ÔÇ×Povestea ora┼čului-comoar─âÔÇť.

Acesta sus┼úine c─â nu se ┼čtie exact data cert─â a ├«ntemeierii m─ân─âstirii, ├«ns─â, ├«n 1342, cet─â┼úenii Clujului recuno┼čteau, ├«n cadrul unui proces cu abatele de Cluj-M─ân─â┼čtur, c─â m─ân─âstirea e mai veche dec├ót ora┼čul lor.

Ctitorie a primului rege al Ungariei

ÔÇ×Se consider─â c─â primul rege al Ungariei, ┼×tefan cel Sf├ónt, ar fi fondat aba┼úia benedictin─â din Cluj", afirm─â istoricul. O m─ârturie ├«n acest sens este prezen┼úa pe peretele sud-estic al l─âca┼čului a unui leu de piatr─â, prezen┼ú─â care ├«nt─âre┼čte originea regal─â a ctitoriei.

Istoria dealului pe care se afl─â Calvaria e mai veche dec├ót m─ân─âstirea benedictin─â. Legenda lui Anonymus poveste┼čte c─â ducele Gelu s-ar fi ad─âpostit ├«n cetatea sa de l├óng─â r├óul Some┼č dup─â ce a pierdut lupta de la Alma┼č.

ÔÇ×P├ón─â la invazia t─âtar─â din 1241, actualul cartier M─ân─â┼čtur era, de fapt, Clujul ├«nsu┼či. Cetatea de la Cluj-M─ân─â┼čtur, situat─â pe promontoriul denumit ast─âzi Calvaria, existent─â din secolul al X-lea, este atestat─â documentar sub denumirea de castrum Clus, iar m─ân─âstirea benedictin─â ridicat─â ├«n interiorul acesteia este atestat─â sub denumirea Conventus monasterii beate Marie de Clus (Conventul m─ân─âstirii Sf├ónta Maria din Cluj)", explic─â istoricul Tudor S─âl─âgean, directorul Muzeul Etnografic al Transilvaniei.

Cele dou─â ÔÇ×Clujuri" 

S─âl─âgean subliniaz─â c─â, ├«n Evul Mediu, existau practic dou─â ÔÇ×Clujuri". Era Cluj-M─ân─â┼čtur - cetatea ridicat─â ├«n jurul m─ân─âstirii benedictine, ├«n zona unde se afl─â azi dealul Calvaria ┼či noua cetate Cluj, reconstruit─â dup─â mijlocul secolului al XIII-lea ├«n zona actualei Pie┼úe a Muzeului. Cetatea Cluj ├«ncep├ónd s─â fie cunoscut─â sub denumirile Koloszvar sau Klausenburg (ÔÇ×cetatea Cluj", ├«n limbile maghiar─â ┼či german─â). Vechea cetate a r─âmas ├«n posesia m─ân─âstirii benedictine, fiind denumit─â din acest motiv Monostor (M─ân─â┼čtur), cuv├ónt care ├«nseamn─â ÔÇ×m─ân─âstire".

ÔÇ×Cele dou─â Clujuri, Cluj-M─ân─â┼čtur ┼či cetatea Cluj, s-au aflat, de-a lungul ├«ntregii epoci medievale, ├«ntr-o acerb─â rivalitate. ├Äntr-un document din 1342, clujenii recuno┼čteau c─â M─ân─â┼čturul are o vechime mai mare dec├ót ora┼čul lorÔÇť, explic─â S─âl─âgean.