Planul Valev și producția de hârtie în România socialistă

Anul 1964 a cunoscut o mare agitație în lumea comunistă și Gheorghe Gheorghiu-Dej a inițiat o luptă împotriva ideilor enunțate de către Emil Borisovici Valev prin intermediul economistului Costin Murgescu. Au trecut anii și istoricii au descoperit după căderea regimului totalitar această înverșunată confruntare din societatea românească, încleștare în care s-a consumat multă hârtie. Cum fiecare cercetător este pasionat de afirmare și de glorie, a început să fie lăudată această inițiativă a autorităților care deveneau mai apropiate de popor, mai naționaliste. S-a venit cu ideea că există un național-comunism și s-a demonstrate că a mai fost câte ceva bun prin epoca roșie.

Orice om din România contemporană și care a trecut prin școală cu interes științific poate să afle că au fost eroi care în anul 1964 au făcut praf Planul Valev, cel prin care Kremlinul a dorit să distrugă industria comunistă și să facă patria un grânar al lagărului socialist, mereu deficitar la capitolul alimente. Se stătea bine însă pe hârtie.

Istoricii români s-au întrecut în critici și chiar în insulte la adresa celui care a fost Emil Borisovici Valev, dar acesta n-a scris un rând de rău despre România populară și despre fabricile acesteia. Dimpotrivă. Regimul de la București a fost lăudat pentru ceea ce a realizat și era dată drept exemplu industria hârtiei și a celulozei, un produs esențial pentru economie. Statul ideologizat era apreciat pentru că valorifica stuful la Chișcani, lângă Brăila, și materia primă, nefolosită în capitalism, părea să fie inepuizabilă în Delta Dunării. O altă materie primă ieftină era reprezentată de paie și erau apreciate ideile privind ridicarea de fabrici la Palas, Constanța, și la Călărași.

Puteau fi obținute de la hârtie pentru ambalaje la fibre textile pentru producerea de haine în locul clasicelor in, lână și mătase, produse mai scumpe și care erau căutate la export. Celuloza putea să fie interesantă și-n domeniul militar.

Nici la acest capitol al industriei n-a scris Valev ceva de rău împotriva economiei socialiste și ar fi fost deosebit de grav dacă ar fi făcut-o. Nu se putea critica sistemul ridicat pe baza ideilor marxiste deoarece o vizită pentru studierea Geografiei prin Siberia nu era de dorit. Emil Borisovici Valev a fost un geograf specializat pe probleme economice, dar nu prefera să lase Moscova pentru gerurile din Norilsk sau poate Kolîma. Valorificarea stufului și a paielor se făcea și la Ismail în Uniunea Sovietică. Specialistul sovietic era obligat să vină cu idei noi de dezvoltare a economiei și lemnul scump trebuia să fie înlocuit cu ceva ce de milenii servea doar pentru acoperirea caselor și cea mai mare parte putrezea inutil. Autoritățile de la Moscova constatau că nu merg prea bine politicile din domeniul economic după indicațiile marxismului și au căutat să obțină un progres rapid prin ideile specialiștilor. Valev a încercat să spună câte ceva, dar era să fie pedepsit în dulcele stil comunist.

Vitejia autorităților de la București a constat în criticarea unui oarecare articol de Geografie și nici măcar nu s-a îndrăznit apropierea de un material din presa sovietică de mare tiraj. Manevra a fost realizată doar pentru a critica gruparea din jurul lui Hrușciov și nu s-a mai auzit ceva despre Planul Valev după venirea la putere a lui Leonid Brejnev. A fost o manevră în stil comunist pentru a ajunge simpatic noilor stăpâni de la Moscova și astfel Gheorghiu-Dej a rămas în continuare la putere. Un cancer pulmonar galopant la răpus în martie 1965.

Este interesant de precizat că universitățile și Academia Română nu vor să recunoască marea manipulare din 1964 și să spună care a fost adevărul istoric. Oare când vor avea curaj? Au fost eroi adevărați și cărțile de Istorie sunt pline cu cei care au fost împotriva neamului românesc și a omenirii. Ideile lui Valev n-au avut vreo legătură cu distrugerea României populare și a economiei în stil socialist.