Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu vizitează șantierul hidrocentralei „16 Februarie” de pe Argeş (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 19/1963)

Planul Valev nu era îndreptat împotriva României populare

Documentul intitulat Planul Valev ar fi fost combătut cu violență de către conducătorii comuniști de la București deoarece avea drept scop transformarea României populare într-o colonie agricolă pentru statele industrializate din lagărul socialist. Gheorghe Gheorghiu-Dej și Costin Murgescu sunt descriși astăzi ca niște cavaleri care au luptat pentru fericirea neamului românesc și a tuturor locuitorilor de la nord de Dunăre.

Realitatea este complet diferită de basmele vândute de istoricii contemporani. Documentul Moscovei era un simplu articol de geografie economică și nici vorbă să fie un plan al Kremlinului. Invazia din Ungaria anului 1956 sau cea din Cehoslovacia anului 1968 au arătat cam cum se proceda în cazul existenței unei transformări ce nu era pe gustul celor ce se declarau apărătorii credinței comuniste adevărate. Emil Borisovici Valev a fost un cadru didactic universitar care s-ar putea să fi fost foarte mândru că a putut să încropească un studiu științific, dar bucuria i-a fost de scurtă durată deoarece politrucii de la București au vrut cu orice preț să critice ceva în dulcele stil comunist.

A fost o dură discuție în stil marxist și această dezbatere a durat numai și numai până la înlăturarea lui Nikita Hrușciov în octombrie 1964. Apoi toată opoziția care a contribuit la ascensiunea lui Leonid Ilici Brejnev s-a topit ca un fum și nici Nicolae Ceaușescu n-a mai amintit ceva despre faptele de vitejie din cursul anului 1964. Opoziția la Planul Valev a fost doar un joc al conducerii de la București, poate interesată să descopere și ceea ce gândesc oamenii cam prea patrioți. Actele Securității trebuie să fie cercetate deoarece sunt pline de idei interesante despre epocă.

Emil Borisovici Valev n-a scris ceva care să fie contrar relațiilor româno – sovietice și a fost păstrat în funcție la universitatea din Moscova. Dacă ar fi greșit ceva, ar fi vizitat gratis primitoarea Siberie. A rămas un cadru universitar până la sfârșitul carierei și n-a ajuns un politruc celebru precum Mihail Gorbaciov. A ajuns celebru în spațiul românesc datorită dezbaterilor din 1964, dar în spațiul fost sovietic a fost un oarecare geograf.

Istoricii români repetă la infinit că specialistul bulgar a dorit distrugerea României prin transformarea teritoriului echivalent cu fosta Țară Românească într-o regiune specializată în producția de mărfuri agricole pentru restul lagărului comunist și astfel planurile de industrializare ale regimului totalitar de la București ar fi fost distruse. În realitate, Valev a scris clar că trebuie să fie realizată industrializarea regiunii și să fie construit combinatul metalurgic de la Galați, cel care prin producția finală de patru milioane de tone de oțel anual urma să stea la baza dezvoltării industriei constructoare de mașini din regiunea republicii populare. Nici vorbă de basmele pe care le concept istoricii români contemporani de distrugere a fabricilor ridicate în stil comunist. Au vrut cu orice preț să găsească fapte senzaționale în neagra epocă de dictatură și au inventat mituri după basmele realizate de Costin Murgescu.

Cum astăzi Rusia duce o politică agresivă, legendele pot fi crezute repede. Trebuie să se facă însă diferența între realizările aparatului de propagandă de tip comunist și studiile cu rol științific. Valev a venit cu idei economice prin care să sporească livrările de mărfuri către piețele interne din lagărele de tip socialist, dar a devenit o victimă a regimului de la București. N-ar fi fost prima. Din păcate, istoricii păstrează minciunile despre eroismul comunist din 1964 în cărți și manuale și nu pot să priceapă că liderii de la București au fost doar satrapi ce executau cu fidelitate ceea ce impunea ideologia egalitaristă și nu aveau vreo legătură cu fericirea neamului românesc.

Foto sus: Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu vizitează șantierul hidrocentralei „16 Februarie” de pe Argeş (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 19/1963)

Mai multe pentru tine...