Planul înclinat de la Comandău   cum dispare un unicat VIDEO jpeg

Planul înclinat de la Comandău - cum dispare un unicat VIDEO

Ansamblul tehnic, planul ├«nclinat de la Comand─âu (Covasna) este probabil singurul de acest gen din lume. Acesta ar avea ┼čanse reale de a fi inclus pe lista patrimoniului mondial UNESCO, ├«ns─â dac─â lucrurile continu─â s─â evolueze ca din 2000 p├ón─â ├«n prezent, ├«n mai pu┼úin de 10 ani nu se va mai g─âsi aici nici m─âcar locul pe unde odinioar─â trecea calea ferat─â ├«ngust─â.

În 2010, revista Historia vă prezenta într-un articol povestea istoriei planului înclinat de la Comandău, arătând faptul că în 2009, când autorul materialul respectiv a făcut o serie de fotografii, deja situaţia era alarmantă în privinţa stării de conservare a monumentului.

├Än acela┼či material se relata seria nefast─â de lucruri petrecute la Comand─âu, chiar dup─â ├«mplinirea a 100 de ani de la darea ├«n func┼úiune a ansamblului tehnic. ├Än 1995, Planul ├«nclinat a fost afectat de o puternic─â furtun─â, ce a dobor├ót aproape to┼úi arborii de pe versantul pe care se ├«ntindea.

Apoi, doi ani mai târziu, în 1997, cabina de comandă a staţiei de vârf a fost distrusă de un puternic incendiu. La alţi doi ani distanţă, se anunţa închidera trosonului din cauza diminuării drastice a volumului de masă lemnoasă exploatat.

Astfel Planul ├Änclinat urma s─â fie trecut ├«n conservare la 1 octombrie 1999 (├«mpreun─â cu cei 32 de kilometri ai liniilor ce compuneau ultimele r─âm─â┼či┼úe ale sistemului c─âilor ferate forestiere de la Comand─âu ┼či cu ├«ntregul material rulant r─âmas ├«n zon─â).

Click pe imagine pentru a vedea mai multe fotografii din 2008-2009

1 Comandau 2 jpg jpeg

2009  Planul ├Änclinat de la Comand─âu, Covasna, aflat azi ├«n paragin─â.

Ultima firmă care a exploatat acest monument pe când era încă în funcţiune a fost Brafor S.A. Aceasta, la puţin timp a intrat în lichidare voluntară, lichidatorul desemnat fiind societatea CONT-EXPERT S.R.L. Înainte de a realta despre încâlceala birocratică ce aduce mai mult o distrugere a Planului Înclinat, se cuvine să amintim câteva lucruri despre importanţa acestei minuni a tehnicii.

Click aici pentru a vedea cat de mult s-a degratat monunetul in doi ani

image

De ce a apărut Planul Înclinat de la Comandău

Pe la 1888, David Horn inaugura fabricile de cherestea de la Ghiula ┼či Comand─âu foarte aproape de grani┼úa Imperiului Austro-Ungar cu t├ón─ârul stat rom├ón.Pentru a facilita aprovizionarea cu bu┼čteni ┼či transportul cherestelei, ├«ntre anii 1889-1891, Concesiunea David Horn a construit calea ferat─â cu ecartament ├«ngust (760 mm) Comand─âu-Gara Covasna (Depozitul Central).

Dup─â doi ani, David Horn ┼či asocia┼úii au transferat concesiunea Societ─â┼úii Forestiere ÔÇ×Ardeleana", fost─â ÔÇ×Erdelyi Erdoipar R.T.", proprietate a fra┼úilor Groedel, ce fusese ├«nfiin┼úat─â ├«n anul 1890. Societatea a construit ┼či a exploatat un sistem de c─âi ferate forestiere compus din nou─â linii, av├ónd ├«n total 118, 3 km:1. Gara Covasna-Planul ├«nclinat-Comand─âu (1889-1891) 21, 2 km;2. Comand─âu-P─âp─âu┼úi (1891-1895) 18 km;3. Ramifica┼úia P─âdurea Zagon (1891-1895) 4 km;4. Comand─âu-Mica (1890-1892) 18, 8 km;5. Mica-Valea B├ósca Mare-C.F.F. Nehoiu (1920) 5, 2 km;6. Ianc─âu-Reitec (1934-1935) 4, 5 km;7. Ghiula-Ghiurca (1934-1935) 5, 4 km;8.Comand─âu-Valea B├ósca Mic─â-C.F.F. Nehoiu (1920) 19 km;9.Holom-Benedec-Nereju (1890-1895) 22, 2 km.

1 Comandau 4 jpg jpeg

1940-Comandău-Trenul forestier trecând peste podul din imediata apropiere a Planului Înclinat

Caracteristicile tehnice ale Planului înclinat

Lungimea c─âii de rulare=1236 mDiferen┼úa de nivel=327 mAltitudinea sta┼úiei de baz─â=686 mAltitudinea punctului de ├«ncruci┼čare=853 mAltitudinea sta┼úiei de v├órf=1013 mLungimea platformelor=6 mL─â┼úimea platformelor=3 mEcartamentul c─âii de rulare=1435 mmDeclivitatea liniei=280 mm/mGrosimea cablului de trac┼úiune=28 mm

Imagini dintr-un documentar german pe când planul înclinat era inca funcţional

Planul înclinat, unicat în Europa

├Än anul 1890, pentru a face posibil─â leg─âtura ├«ntre Valea Z├ónelor ┼či Punctul ┼×icl─âu, a fost inaugurat Planul ├«nclinat. Instala┼úia, complet ecologic─â, dar ┼či unic─â ├«n Europa, a fost realizat─â dup─â proiectul inginerului Emil Lux, cu componente produse de firma vienez─â Obach. Planul ├«nclinat a fost folosit timp de peste un secol (1892-1995), zilnic transport├óndu-se aproximativ 30 de vagonete, fiecare av├ónd o capacitate de 10 m3 de material lemnos. Principiul de func┼úionare era deosebit de simplu, urcarea ┼či cobor├órea celor dou─â platforme ├«nclinate, realiz├óndu-se numai cu ajutorul for┼úei de gravita┼úie.Legate ├«ntre ele printr-un cablu metalic al c─ârui avans era reglat printr-un sistem de scripe┼úi controla┼úi din camera de comand─â situat─â ├«n sta┼úia de v├órf, platformele rulau pe o linie cu ecartament normal (1435 mm), ├«ntregul ansamblu fiind proiectat astfel ├«nc├ót energia vagonetului ├«nc─ârcat, ce cobora, s─â fie integral folosit─â pentru remorcarea unui vagonet gol, ce urca din sta┼úia de baz─â. Iar la mijlocul Planului ├«nclinat exista un punct de ramifica┼úie a ┼činelor, ce permitea trecerea simultan─â a celor dou─â platforme.

Unica sursă externă de energie folosită pentru funcţionarea acestui unicat tehnic feroviar erau cei doi cai ce manevrau micile vagoane din staţiile situate la extremităţile Planului înclinat, până pe liniile de unde erau preluate de locomotivele cu abur. Acestea le remorcau până în punctul de transbordare din staţia Covasna, ori până în centrul forestier de la Comandău.

Dac─â ultimii zece ani se repet─â aici nu va mai fi nimic

Dup─â 1999 situa┼úia monumentului s-a degratat rapid. Furturile de fier din calea ferat─â, din macazurile, din locomotive sau vagoane precum ┼či degradarea cl─âdirilor ce compun ansamblul fac dintr-un monument de categoria A o ruin─â pe care natura o va ├«nghi┼úi ├«n cur├ónd. Dac─â ├«n alte p─âr┼úi ale Europei po┼úi admira natura din funiculare, unele asem─ân─âtoare ├«ntr-un fel cu Planul ├Änclinat de la Comand─âu, aici ├«n mai pu┼úin de 10 ani nu vom mai avea nimic.

1 Comandau 3 0 jpg jpeg

1913 -Planul ├Änclinat era o minune a tehnicii ┼či a ingeniozit─â┼úii

Ultimii 10 ani, din 1999 p├ón─â ├«n prezent, continu─â seria neagr─â a degrad─ârii monumentelor. Chiar dac─â prin 2005 autorit─â┼úile locale se sesizeaz─â ├«n privi┼úa st─ârii precare ├«n care se afla de atunci ansamblul, birocra┼úia cu privire la exproprierea proprietariolor face ca ┼či ast─âzi monumentul s─â nu fie ├«n patrimoniul statului.

Astfel Direc┼úia pentru Cultur─â, Culte ┼či Patrimoniu Na┼úional Covasna a solicitat exproprierea ├«n 2006. Avizele de la Ministerul Culturii ┼či de la Consilul Jude┼úean Covasna au fost primite chiar ├«n luna ├«n care DCCPN Covasna a f─âcut adresa, ├«ns─â procedura la tribunal a durat extrem de mult. Astfel ├«n 2008 g─âsim o Cerere de Expropriere ├«nregistrat─â la Tribunalul Covasna, ├«ns─â num─ârul celor care de┼úineau Planul ├Änclinat s-a m─ârit. Din document afl─âm c─â S.C. Brafor S.A. a v├óndut aproape jum─âtate din ansamblu c─âtre SC Alabastru SRL ┼či Kocsis Iren, respectiv Kocsis Bela. Sumele care trebuiau date c─âtre expropriere, potrivit documentului citat, erau 628.519 RON catre Brafor S.A, 401.1337 c─âtre Alabastru SRL ┼či 55.911 c─âtre cele dou─â persoane fizice.Lucrurile nu au ajuns la un consens ├«ntre statul rom├ón ┼či proprietari. De aceea s-a mers ├«n justi┼úie. ├Äntreaga birocra┼úie legat─â de procesul care se desf─â┼čoar─â ├«n acest moment nu face dec├ót s─â ├«nt├órzie ┼či mai mult m─âsurile urgente care trebuiesc luate pentru protejarea, a ceea ce mai poate fi salvat din Planul ├Änclinat de la Comand─âu. Ironia face ca indirect demersul prin care se face cumva dreptate ansamblului s─â fie cel care ├«l os├ónde┼čte la dispari┼úie. Nep─âzit, ├«ntr-o stare de degradare avansat─â, edificiului ├«i lipse┼čte doar un lucru ca s─â dispar─â definitiv, tipul ├«n care nu se ac┼úioneaz─â. Involutar, justi┼úia i-l ofer─â.

Are cineva de c├ó┼čtigat din faptul c─â aceast─â minune a tehnicii dispare? Nu. Nu aveam de-a face cu un teren urm─ârit de cineva pentru valorificarea sa economic─â. A┼ča cum am spus-o ┼či ├«n alte r├ónduri investi┼úia ├«n cultur─â este una ├«n viitor ┼či un monument istoric poate deveni o atrac┼úie turistic─â, ce ar putea s─â sus┼úin─â la un moment dat o comunitate, chiar dac─â aceast─â a avut la origini o cu totul alt─â form─â de sus┼úinere economic─â. Urm─ârind imaginile pute┼úi vedea cum de la an la an ansamblul dispare v─âz├ónd cu ochii. Aceea┼či ironie crud─â face ca acolo unde este pus semnul de monument istoric clasa A sa arate ca niste ruine dezafectate care asteapta din moment in moment sa vin─â cei responsabili si sa le ia.