⬆

Pe bicicletă, prin Brașovul de odinioară

Mersul pe bicicletă este o activitate practicată azi de milioane de oameni în întreaga lume. Pe drumurile publice, bicicleta este considerată un vehicul rutier, iar biciclistul trebuie să respective anumite condiții: să aibă 14 ani, să echipeze bicicleta cu lumini, frâne și dispozitiv de avertizare sonoră, să circule pe un singur rând pe partea dreaptă a drumului.

De-a lungul timpului, condițiile de practicare a ciclismului s-au îmbunătățit permanent, în același timp cu progresul tehnic al bicicletelor. Cicliștii cu pretenții de azi poartă un costum special, confecționat din materiale sintetice care lasă pielea să respire, usucă transpirația și asigură o bună aerodinamică. Poartă cască de protecție, ochelari, mânuși, elemente de protecție la genunchi, coate și spate, scrie Muzeul de Etnografie Brașov, pe pagina de Facebook a instituției.

În trecut însă mersul pe bicicletă, spre serviciu sau pentru plimbare în oraș, în haine elegante sau costum era un obicei zilnic firesc. Domnii erau îmbrăcați în costum, cu cămașă, cravată și pălărie, iar doamnele și domnișoarele purtau rochii lungi sau fuste. Pentru a exemplifica această modă, vă prezentăm fotografiile realizate de Viktor Schebesta la sfârșitul anilor ’30 ai secolului al XX-lea, în care sunt înfățișați oameni din Hărman și bicicletele lor cumpărate chiar din magazinul din localitate al fotografului.

Un alt moment din istoria bicicletei la Brașov și în împrejurimile sale l-a constituit autorizația de circulație, obligatorie pentru biciclete în perioada de dinainte de al Doilea Război Mondial și în primele decenii de după această conflagrație. Astăzi puțină lume mai știe că atunci bicicletele trebuiau înregistrate la autoritățile locale și să poarte o plăcuță metalică de identificare (cu un număr) pentru a putea circula pe drumurile publice. De abia atunci posesorul bicicletei primea autorizația de circulație. Era o formă de reglementare ce permitea identificarea bicicletei în caz de furt sau de accident. Înainte de război, se plătea și o taxă de 100 de lei, o sumă deloc de neglijat pentru acea vreme.

Muzeul de Etnografie Brașov deține, în patrimoniul său, o astfel de bicicletă cu plăcuță de identificare împreună cu autorizația de circulație. Bicicleta, marca Veltrandt (Germania), a primit numărul de ordine 95, prezent pe plăcuța de pe furca din față, de la primăria Orașului Stalin (denumirea Brașovului între anii 1950-1960) în data de 16 februarie 1953, fiind astfel admisă pe drumurile publice.