Cum a devenit Brașovul Orașul Stalin

„În înflăcărate mitinguri, oamenii muncii din Brașov propun ca orașul lor să poarte numele marelui Stalin”, titrează Scînteia din 20 august 1950, dînd semnalul de începere a unei campanii care va avea drept rezultat Decretul prin care Brașov devine Orașul Stalin.

Peste 10 ani, în 1960, Brașovul redevine Brașov. Pentru Istorie, rămîne mai mult decît interesant felul în care s-a desfășurat campania. Prefața la relatare ne face să credem într-un entuziasm deplin și multilateral:

„Brașovul întreg freamătă. Din zeci de mii de guri, din zeci de mii de inimi izbucnește numele lui Stalin, care întruchipează năzuințele cele mai scumpe ale fiecărui om muncitor. Pretutindeni, pe fețele tuturor citești dragostea fierbinte pentru cel al cărui chip surîde cald și luminos din miile de portrete și placarde. Au loc adunări și mitinguri în fabrici, uzine, cartiere. Zeci de vorbitori se perindă la tribune. Și glasul lor însuflețit și emoționat vorbește despre același gînd care luminează fețele tuturor, care umple întreg Brașovul de entuziasm și urale, vorbește despre recunoștința și dragostea pentru omul care a adus poporului nostru libertatea, care stă de strajă libertății și cuceririlor noastre, care străjuie pacea întregii lumi.”

Procesul prin care s-a ajuns la propunere (pentru că la început a fost propunerea, a muncitorilor CFR-iști) se vrea unul al raționamentului care convinge:

„Glorioasele Armate Sovietice sînt acelea care au frînt jugul fascismului, înfrățind pe oamenii muncii de toate naționalitățile conlocuitoare din țara noastră în lupta pentru descătușarea din robia capitalistă, pentru făurirea unui trai fericit.

Din Uniunea Sovietică ne-au venit mașini și materiale care au înarmat pe oamenii muncii în lupta pentru industrializarea țării noastre.

Din Uniunea Sovietică ne-au venit ingineri și tehnicieni care au arătat avansatele lor metode de lucru, înzecind puterile oamenilor muncii, dîndu-le posibilitatea să se ia la trîntă cu timpul și cu greutățile, pentru făurirea cu un ceas mai devreme a vieții fericite către care tind.

În preajma măreței zile de 23 August, oamenii muncii își îndreaptă recunoștința și dragostea lor fierbinte către marele învățător și conducător, pentru toate popoarele lumii, Stalin.

Așa s-a născut, în mintea muncitorilor ceferiști de la complexul C.F.R.-Brașov ideea de a propune Comitetului Central al P.M.R. și Guvernului, ca orașul Brașov să poarte numele marelui conducător al proprietarului mondial, tovarășul Stalin.

«Nu se poate o mai mare cinste pentru orașul nostru, în care se dezvoltă o puternică industrie socialistă, decît să poarte, începînd cu data celei de a șasea aniversării a eliberării noastre, acest nume glorios „Stalin”» – au spus muncitorii ceferiști.

La ora 9 dimineața toți muncitorii ceferiști, adunați într-o sală din hala strungurilor, ascultau cu emoție cuvintele înflăcărate ale lăcătușului Ion Teoreanu.

«Odată cu eliberarea țării de către neînvinsa Armată Sovietică și odată cu intrarea țării noastre pe făgașul construirii socialismului, orașul nostru a devenit un imens șantier al construcției socialiste, un imens șantier în care, sub conducerea Partidului și cu sprijinul neprecupețit al Uniunii Sovietice, oamenii muncii, liberi și stăpîni pe soarta lor, își făuresc viitorul.

Noi știm că viața din ce în ce mai bună pe care ne-o făurim astăzi sub conducerea Partidului se datorește în primului rînd faptului că Patria noastră a fost eliberată de către invincibila Armată Sovietică, condusă de tovarășul Stalin.»

Luînd apoi cuvîntul, muncitorul Buda Alexandru a spus:

«Ca semn al dragostei noastre nețărmuite față de scumpul nostru învățător I.V. Stalin și față de marea Unire Sovietică eliberatoare, fără sprijinul căreia industria socialistă din acest oraș și construirea socialismului în țara noastră nu ar fi putut ajunge la succesele de azi, propunem ca orașul să poarte începînd de la 23 August 1950, numele tovarășului Stalin».

Muncitorii ceferiști au răspuns printr-un ropot puternic de aplauze și prin cuvinte de slavă pentru marele Stalin.

În cursul aceleiași dimineți, sute de muncitori ceferiști, întruniți într-un mare meeting fulger pe întreg depoul, și-au exprimat cu entuziasm adeziunea lor înflăcărată în această propunere.”

Tipic pentru procesele și fenomenele abordate de presa română, entuziasmul:

„Propunerea muncitorilor ceferiști de a se da Brașovului numele de «Orașul Stalin» a fost întîmpinată cu o deosebită bucurie de oamenii muncii din toate întreprinderile, care, în numeroase meetinguri, și-au manifestat entuziasta lor adeziune la această propunere izvorîtă din dragostea nețărmuită pentru stegarul păcii, marele Iosif Vissarionovici Stalin.

Astfel, un înălțător meeting a avut loc la uzinele «Sovromtractor». În curtea uriașă a uzinelor s-au strîns mii de muncitori.

De jur-împrejurul curții, împodobită cu drapele, erau înșirate ultimele tractoare montate.

Cuvntele tovarășului Vizitiu Ion, președintele Comitetului de luptă pentru pace din întreprindere, care anunța propunerea făcută de muncitorii ceferiști de a se da orașului Brașov numele de «Orașul Stalin» au fost întîmpinate cu ovații și aplauze înflăcărate.

«Cu Stalin e poporul», scandau miile de glasuri unite toate în aceeași nețărmuită dragoste pentru cel mai bun și mai mare prieten al poporului nostru, Iosif Vissarionovici Stalin.

Cu entuziasm numeroși muncitori au luat cuvîntul pentru a-și exprima călduroasa lor adeziune la propunerea muncitorilor ceferiști.

«Propunerea ca orașul nostru să poarte numele flutură pe buzele tuturor oamenilor iubitori de pace din lumea întreagă», a spus cu emoție muncitorul Racoviță Petru.”

Urmează binecunoscuta Moțiune, semnată apoi de muncitorii din toate întreprinderile orașului. Iată cum pornește Moțiunea:

„Pe cel de al 5266-lea tractor ieșit chiar în ziua aceasta din uzină, muncitorii au semnat o moțiune pe care au adresat-o Comitetului Central al Partidului nostru, cerînd prin aceasta ca orașul Brașov să poarte numele tovarășului Stalin.

…La început a fost ca un izvor de munte, a crescut ca un pîrîu apoi inițiativa aceasta a cuprins tot mai multe fabrici și șantiere, instituții și cartiere devenind un șuvoi puternic, luminos de entuziasm și recunoștință, de dragoste și încredere fierbinte.”

Moțiunea e trimisă Comitetului Central, Guvernului RPR. Se cere ca Brașovul să devină Orașul Stalin.

Scînteia din zilele următoare continuă să descrie atmosfera de la Brașov:

„Zile mari pentru populația muncitoare a Brașovului. «Vom fi demni de marele nume pe care-l cerem pentru orașul nostru!» Prin succese în muncă și angajamente socialiste, oamenii muncii din Brașov întăresc propunerea lor de a se da orașului numele iubit al lui Stalin” – titrează Scînteia din 21 august 1950. În corpul reportajului e publicată o fotografie care surprinde semnarea Moțiunii:

„Pe aripa tractorului 5366, ieșit proaspăt din uzină, muncitorii de la «Sovromtractor» semnează Moțiunea prin care se alătură cu entuziasm propunerii ceferiștilor de a numi orașul lor orașul Stalin”.

În numărul din 23 august 1950, Scînteia publică relatarea semnată de „trimisul nostru special”, Ada Gregorian, sub titlul „Cu entuziasm și emoție brașovenii își susțin propunerea de a se da orașului lor drag un nou și mare nume – Numele lui Stalin eliberatorul, stindard al luptei pentru pace”. Potrivit relatării, duminică, 20 august 1950, brașovenii s-au apucat să înfrumusețeze orașul:

„Duminica din 20 August nu a fost pentru Brașov o Duminică ca toate celelalte. Era în oraș o atmosferă deosebită, plutea un neastîmpăr ca atunci cînd se așteaptă un mare eveniment. Forfota celor care de la șapte dimineața au ieșit la munca voluntară să curețe orașul și să-i facă mai strălucitoare de frumusețe grădinile, grija plină de dragoste cu care alții pavoazau instituțiile și casele, mișcarea neobișnuită de pe străzi și chiar privirile – toate acestea făceau să se simtă pretutindeni emoția care cuprinsese populația muncitoare a orașului.”

Joi, 24 august 1950, Scînteia publică pe prima pagină documentele oficiale ale schimbării numelui sub titlul generic: „Dorința fierbinte a populației muncitoare din Brașov a fost împlinită. Brașovul se va numi de azi orașul Stalin”:

Scrisoarea oamenilor muncii din Brașov.
Răspunsul Comitetului Central și al Guvernului.
Decretul de schimbare a numelui.

„DECRET

pentru schimbarea numelui orașului Brașov în acela de orașul Stalin

Art. unic – Cu începere de la data publicării prezentului Decret, orașul Brașov va purta numele de orașul Stalin, în cinstea marelui geniu al omenirii muncitoare, conducătorul poporului sovietic, eliberatorul și prietenul iubit al poporului nostru, Iosif Vissarionovici Stalin.

Dat în București, la 22 August 1950

C.I. Parhon

Marin Florea Ionescu”.

_{Foto sus: Demonstrația oamenilor muncii la Brașov, cu ocazia zilei de 1 Mai 1967 (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 186/1967)}