O afacere de milioane. Colierul care a dus la decapitarea Mariei Antoaneta
În ajunul Revoluţiei Franceze, un simplu colier a reuşit să creeze haos la curtea Regelui Ludovic al XVI-lea, totul concretizându-se într-un scandal care a discreditat încă o dată monarhia franceză. Evenimentul bineînţeles că a inclus-o pe Maria Antoaneta, dar şi o femeie de moravuri uşoare şi un cardinal. Până la urmă s-a dovedit că diamantele nu sunt cele mai bune prietene ale unei femei, aşa cum umbla vorba prin popor.
În 1772, Ludovic al XV-lea le-a comandat bijutierilor parizieni, Paul Bassenge și Charles Auguste Boehmer, să realizeze pentru amanta sa, Madame du Bary, un colier de diamante cum nu s-a mai văzut. Zis şi făcut. Cei doi au realizat o bijuterie care se estimează că valora peste 1 milion şi jumătate de livre. Regele a murit între timp, iar amanta sa a fost alungată de la Curte. Cei doi bijutieri, profitând de reputaţia excentrică a noului cuplu regal, au încercat să vândă bijuteria. În zadar. Se spune că Maria Antoaneta a refuzat, crezând că suma este prea mare, iar că banii pot fi investiţi în armată. Alte guri spun că regina nu a dorit să poarte o bijuterie concepută pentru altă femeie.
Aici a intervenit planul unei anume Jeanne de Saint-Remy de Valois, cunoscută şi sub numele de Jeanne de la Motte. În martie 1785, ea a devenit amanta cardinalului Rohan, fost ambasador la Curtea de la Viena. Acesta căzuse în dizgraţia reginei Maria Antoaneta, după ce a răspândit zvonuri despre mama sa, împărăteasa Maria Tereza, dar şi după ce în mâna sa au ajuns scrisori de-ale cardinalului, în care o discredita. Jeanne de la Motte l-a păcălit pe cardinal, susţinând că a întâlnit-o pe regină. Femeia i-a sugerat cardinalul că Antoaneta ar fi dispusă să îi ofere un loc în consiliu, dacă ar putea facilita achiziţionarea colierului la un preţ mai avantajos. După ce a primit mai multe scrisori de afecţiune false de la regină, cardinalul a început chiar să se îndrăgostească de aceasta. Într-una din nopţi, Jeanne a aranjat o întâlnire nocturnă între Rohan şi Antoaneta, în grădinile Versaillesului. De fapt, în locul reginei venise o prostituată, care semăna izbitor de mult cu Majestatea Sa.
După întâlnire, fiind de-a dreptul cucerit, cardinalul a luat legătura cu cei doi bijutieri, urmând să achiziţioneze colierul cu proprii bani. Rohan s-a dus să ridice bijuteria împreună cu un presupus valet al Reginei, care nu era nimeni altul decât soţul doamnei de la Motte. Acesta s-a dus la Londra, unde a vândut fiecare diamant. Totul a ieşit la iveală în momentul în care cardinalul nu a putut plăti la timp o rată, unul dintre bijutieri reclamând acest lucru direct reginei. Punând lucrurile cap la cap, cardinalul şi-a dat seama că a fost victima unei înşelătorii. Cu toate acestea, Ludovic al XVI-lea a considerat că el trebuie arestat şi închis în Bastilia. După multe încercări, el a fost eliberat, dar i s-au retras toate titlurile nobiliare şi exilat la mănăstirea Chaise-Dieu, din Auvergne. Jeanne de la Motte a fost condamnată pe viaţă, dar în cele din urmă a reuşit să fugă în Anglia şi să îşi publice memoriile. Cu toate că Maria Antoaneta nu avea nicio implicare în acest scandal, evenimentul a fost un factor major care a dus la decapitarea sa.
