Nicolae Ceaușescu, înarmarea și înfometarea jpeg

Nicolae Ceaușescu, înarmarea și înfometarea

´╗┐Se ╚Ötie c─â ultimul deceniu al domina╚Ťiei comuniste ├«n Rom├ónia a fost marcat de lipsuri alimentare ca-n vreme de r─âzboi, autorit─â╚Ťile de la Bucure╚Öti motiv├ónd c─â fac totul pentru plata datoriei externe, pentru ca poporul s─â fie apoi fericit, ocrotit ╚Öi lini╚Ötit, s─â nu mai fie expus l─âcomiei creditorilor din lumea capitalist─â ╚Öi din cea socialist─â. Au fost sacrificii deosebite ╚Öi, mai ales, multe umilin╚Ťe ╚Öi timp pierdut pe la cozile cele f─âr─â de sf├ór╚Öit. Oamenii au acceptat de fric─â ╚Öi pentru a realiza ceva m─âre╚Ť, care nu se putea altfel. 

Oare nu cumva explica╚Ťiile guvernan╚Ťilor comuni╚Öti ascundeau o mare crim─â ├«mpotriva poporului rom├ón ╚Öi lipsurile de tot felul aveau o alt─â origine? Datele istorice cunoscute p├ón─â ast─âzi arat─â c─â n-ar fi fost necesare aceste monstruozit─â╚Ťi administrative dac─â statul comunist ar fi ├«nsemnat ceva pentru neam. ├Än realitate, liderul comunist de la Bucure╚Öti a declan╚Öat un program de ├«narmare f─âr─â precedent ├«n istoria Rom├óniei. Au fost cump─ârate avioane MiG-23 ce costau 3,6 milioane de dolari bucata. Este vorba de dolari ai vremii, cu o valoare deosebit─â. Un rom├ón nu putea s─â spere la mai mult de o mie de monede americane, aceasta fiind partea ce-i revenea din produsul intern brut dup─â calculele autorit─â╚Ťilor.

Marina militar─â este ╚Öi mai costisitoare. S-a dat comand─â ╚Öantierului din Mangalia s─â asambleze un cruci╚Ö─âtor u╚Öor. N-a fost suficient ╚Öi s-a trecut la construirea a opt corvete. Nu era un lucru r─âu din moment ce montarea se f─âcea ├«ntr-un ╚Öantier rom├ónesc. Erau locuri de munc─â bine pl─âtite. Problema consta ├«n faptul c─â armamentul ╚Öi senzorii, adic─â partea cea mai costisitoare, veneau din Uniunea Sovietic─â. De acolo a sosit ╚Öi un submarin, Delfinul, ce era foarte greu de descoperit datorit─â ├«nveli╚Öului din cauciuc. Era o bijuterie naval─â, dar foarte scump─â. Chiar dac─â a fost achitat─â datoria extern─â ├«n prim─âvara anului 1989, restric╚Ťiile au fost men╚Ťinute ╚Öi ├«n decembrie au fost fonduri pentru primirea avioanelor MiG-29 (foto jos), o minune a tehnicii sovietice din categoria aparatelor de front. Erau mai mari consumatoare de combustibil ├«n raport cu clasicele MiG-21.


MiG 29 jpg jpeg

Fabricile industriei constructoare de ma╚Öini n-au reu╚Öit s─â ofere un motor cu reac╚Ťie performant pentru a produce avioane de v├ón─âtoare de superioritate aerian─â, dar statul a comandat asamblarea unor aparate de atac la sol de tip I.A.R. 93, solu╚Ťie aleas─â ╚Öi de Iugoslavia socialist─â. I.A.R. 99 a fost conceput pentru antrenament, dar putea s─â fie dotat ╚Öi cu armament pentru atacarea ╚Ťintelor terestre. Elicopterele au demonstrat ├«n cursul conflictului din Vietnam c─â au o putere de foc deosebit─â, dar pot fi interesante pentru realizarea unor ├«nv─âluiri pe vertical─â prin transportarea de trupe ╚Öi armament ├«n spatele for╚Ťelor inamice. Nicolae Ceau╚Öescu a ordonat producerea unor astfel de aparate de zbor ╚Öi armata a primit modelele I.A.R. 316 ╚Öi I.A.R. 330, realizate dup─â licen╚Ťe ob╚Ťinute din Fran╚Ťa capitalist─â.

Industria na╚Ťional─â a fost pus─â s─â produc─â ╚Öi tancuri ├«n fabrica ridicat─â cu ajutor din China. O astfel de ma╚Öin─â de lupt─â nu are valoare dac─â nu este sprijinit─â de transportoare blindate pentru infanterie. Frontul inamic trebuie spart cu ajutorul pieselor grele de artilerie ╚Öi erau pl─âm─âdite din metal tunuri de calibrele 130 ╚Öi 152 mm. Se sub├«n╚Ťelege c─â un astfel de obiect militar implica o ma╚Öin─â special─â pentru tractarea ├«n teren dificil. Chiar dac─â era o perioad─â de foamete, statul comunist punea la cale ├«nlocuirea gurilor de foc ├«nvechite ╚Öi cu putere redus─â de distrugere cu cele performante de calibre superioare. Schimbarea tehnicii de lupt─â era ├«mpins─â p├ón─â la arunc─âtoarele de mine ╚Öi la armamentul individual al infanteristului. Se f─âcea totul pentru ├«narmare ╚Öi nu se ╚Ťinea cont de nivelul de trai.

 Bani au fost, dar dictatorul de la Bucure╚Öti se preg─âtea de marele r─âzboi cu lumea capitalist─â ╚Öi cump─âra armament din Uniunea Sovietic─â p├ón─â la sleirea bugetului ╚Ť─ârii. Acesta era ├«ns─â un detaliu care nu conta ├«n ochii celui pe care oamenii de ast─âzi ├«l consider─â drept patriot. Punea ├«n practic─â ideile lui Iosif Stalin privind cucerirea planetei ╚Öi numai dezvoltarea unei industrii puternice pentru realizarea de arme necesare revolu╚Ťiei mondiale conta. Acest principiu a fost lansat de dictatorul de la Kremlin ├«n anul 1924 ╚Öi a╚Öa a r─âmas p├ón─â la c─âderea Uniunii Sovietice. Nicolae Ceau╚Öescu a fost chiar mai fanatic dec├ót liderii de la Moscova ╚Öi a vrut cu orice pre╚Ť s─â-l copieze pe Stalin. Poporul rom├ón a avut un mare ghinion.

Oamenii care ajung la putere ├«n fiecare stat au fantezii deosebite pe care ├«ncearc─â s─â le pun─â ├«n practic─â. Acolo unde exist─â un echilibru ├«ntre institu╚Ťii se poate ca impactul s─â fie limitat, dar ├«n statele totalitare nu exist─â vreo urm─â de ra╚Ťiune. Lumea comunist─â a fost ridicat─â ├«n jurul ideii de revolu╚Ťie mondial─â ╚Öi totul s-a f─âcut pentru ├«narmare ╚Öi r─âzboi contra lumii capitaliste, cea condamnat─â definitiv de mersul istoriei. 

Foto sus: ┬ę ÔÇ×Fototeca online a comunismului rom├ónescÔÇŁ, cota: 204/1977

Bibliografie minimal─â

Armata Republicii Socialiste România, Editura Militară, București, 1978.
Le Bon, Gustave, Opiniile ╚Öi credin╚Ťele, Editura ╚śtiin╚Ťific─â, Bucure╚Öti, 1995.
Volkoff, Vladimir, Dezinformarea, arm─â de r─âzboi, Incitatus, f.a.