Nicolae Ceau┼čescu d─â interviu unei ÔÇ×fantomeÔÇť jpeg

Nicolae Ceau┼čescu d─â interviu unei ÔÇ×fantomeÔÇť

Mar┼úi, 20 noiembrie 1973. ├Än col┼úul din dreapta, sus, al paginii ├«nt├ói, destinat informa┼úiilor de la cel mai ├«nalt nivel, ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇŁ public─â urm─âtorul Comunicat:ÔÇ×Tovar─â┼čul Nicolae Ceau┼čescu, secretar general al Partidului Comunist Rom├ón, pre┼čedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Rom├ónia, a primit luni dup─â-amiaz─â pe ziaristul John Pearson, redactor-┼čef adjunct al revistei ┬źBusiness Week┬╗ din S.U.A. La primire a luat parte tovar─â┼čul Cornel Burtic─â, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovar─â┼čul Nicolae Ceau┼čescu a acordat un interviu pentru revista ┬źBusiness Week┬╗.ÔÇť

├Äntre 4-7 decembrie 1973, Nicolae Ceau┼čescu urmeaz─â s─â fac─â o vizit─â oficial─â ├«n SUA, la invita┼úia pre┼čedintelui Richard Nixon. Nu numai de asta ÔÇ×ComunicatuluiÔÇŁ i se rezerv─â locul din dreapta, sus, al ÔÇ×Sc├«nteiiÔÇŁ din 20 noiembrie 1973.

ÔÇ×Business WeekÔÇŁ nu-i o publica┼úie oarecare, ci una dintre cele mai influente din America ┼či din lume. ├Änfiin┼úat─â ├«n 1929, revista e un fel de Biblie pentru oamenii de afaceri din Occident, dar ┼či pentru membrii Establishmentului ├«n general. Un politician c─âruia i se cere un interviu spre publicare ├«n paginile ÔÇ×Business WeekÔÇŁ devine automat un personaj care merit─â aten┼úia cercurilor de afaceri.

Cel trimis s─â-i ia un interviu lui Nicolae Ceau┼čescu e ditamai redactorul ┼čef-adjunct al revistei. Nu un corespondent pentru Europa de Est, locuind cu chirie la Londra, pentru c─â ├«n lag─ârul socialist nu g─âsea un apartament cu ap─â curent─â, nici m─âcar un ┼čef de sec┼úie sau redactor. Momentului i se acord─â, a┼čadar, o importan┼ú─â deosebit─â din partea lui Nicolae Ceau┼čescu. La primire e prezent ┼či Cornel Burtic─â, membru supleant al CPEx, secretar cu presa al C.C. al PCR.

Uzan┼úele cer ca interviul s─â fie reprodus ├«n presa rom├óneasc─â dup─â apari┼úia ├«n publica┼úia str─âin─â. S├ómb─ât─â, 1 decembrie 1973, ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇŁ public─â ├«n ├«ntregime interviul luat de ÔÇ×Business WeekÔÇŁ lui Nicolae Ceau┼čescu, sub semn─âtura redactorului ┼čef adjunct John Pearson.

Book august mic 12 jpg jpeg

Textului i se acord─â de c─âtre oficios o ├«nalt─â favoare. ├Äncepe ├«n col┼úul din dreapta sus al paginii ├«nt├ói a ziarului, sub titlul ÔÇ×Interviul acordat de tovar─â┼čul Nicolae Ceau┼čescu revistei ┬źBusiness Week┬╗ din SUAÔÇť┼či se continu─â la pagina a treia, ├«n a doua jum─âtate ÔÇô cea de jos ÔÇô, ├«ntruc├ót jum─âtatea de sus e rezervat─â continu─ârii de la pagina ├«nt├ói a ÔÇ×Hot─âr├«rii Plenarei C.C. al PCR din 27-28 noiembrie 1973 cu privire la activitatea interna┼úional─â a partidului ┼či statuluiÔÇť.

Prefa┼úa la interviu se gr─âbe┼čte s─â reaminteasc─â:ÔÇ×Dup─â cum s-a anun┼úat, la 19 noiembrie, pre┼čedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Rom├ónia, tovar─â┼čul Nicolae Ceau┼čescu, a primit pe ziaristul John Pearson, redactor-┼čef adjunct al revistei ┬źBusiness Week┬╗ din S.U.A., c─âruia i-a acordat urm─âtorul interviu.ÔÇť

Americanul John Pearson era românul Ion Agheană

Trecut-au anii, ÔÇ×ca lungi nouri pe ┼česuriÔÇť, cum ar zice Poetul. Nicolae Ceau┼čescu a fost r─âsturnat de la Putere printr-o lovitur─â de stat ticluit─â de URSS ┼či acceptat─â de SUA. A fost executat la T├órgovi┼čte, ├«n ziua de Cr─âciun, 25 decembrie 1989, la ordinul fostului s─âu camarad de partid ┼či de stat, Ion Iliescu.

├Än 2002, regretatul Mihai Pelin public─â la editura Compania volumul Opisul emigra┼úiei politice. Destine ├«n 1222 de fi┼če alc─âtuite pe baza dosarelor din arhivele Securit─â┼úii.Scotocind prin arhive, autorul scoate la iveal─â nu at├ót destine de refugia┼úi politici rom├óni, c├«t mai ales reflectarea acestor destine ├«n h├órtiile Securit─â┼úii.La prima liter─â din alfabet, A, volumul ne pune la dispozi┼úie fi┼ča lui Aghean─â, Ion ┼×tefan.Lovitura loviturilor!

Potrivit documentelor Securit─â┼úii, John Pearson, redactorul ┼čef adjunct al prestigiosului ÔÇ×Business WeekÔÇŁ, primit de Nicolae Ceau┼čescu pentru a-i acorda un interviu, e rom├ónul Aghean─â, Ion ┼×tefan, n─âscut ├«n 1939, la Ploie┼čti, absolvent al Liceului Militar ÔÇ×┼×tefan cel MareÔÇť din Ia┼či. Nu, nu e vorba de un rom├ón ajuns ├«n America ┼či parvenit, prin propriile puteri, la func┼úia de redactor-┼čef adjunct la un s─âpt─âm├«nal precum ÔÇ×Business WeekÔÇť, ci de un fost agent al Securit─â┼úii. Noteaz─â Mihai Pelin din dosarul lui ┼×tefan Ion Aghean─â:ÔÇ×├Än 1956 s-a transferat ├«ntr-o ┼čcoal─â de Securitate, iar fo┼čtii colegi i-au pierdut urma. La mijlocul anilor ÔÇÖ60, la rubrica de anun┼úuri a ┬źRom├óniei libere┬╗, s-a semnalat moartea sa dup─â o scurt─â ┼či grea suferin┼ú─â. Nimeni nu avea de unde s─â ┼čtie c─â Ion Aghean─â fusese plasat de Securitate ├«n Occident, devenind ceea ce ├«n limbaj de specialitate se nume┼čte ┬źagent fantom─â┬╗. A revenit ├«n Rom├ónia ├«n 1973, ├«n ajunul unei vizite ├«ntreprinse de Nicolae Ceau┼čescu ├«n SUA. Nu mai era Ion Aghean─â, era ziaristul american John Pearson, redactor-┼čef adjunct al reputatului hebdomadar ┬źBusiness Week┬╗. Probabil, noua identitate ┼či-a procurat-o cu sprijinul CIA, c─âreia i s-a deconspirat chiar din clipa c├ónd a pus picorul pe p─âm├ónt american. Serviciul de spionaj de la Bucure┼čti nu-l putea propulsa ├«ntr-o asemenea func┼úie ├«n numai trei-patru ani. Nici unul dintre demnitarii rom├óni ai timpului, except├«ndu-l pe generalul Nicolae Doicaru, ┼čeful Direc┼úiei de Informa┼úii Externe, nu cuno┼čtea adev─ârata identitate a lui John PearsonÔÇť.

Mihai Pelin presupune c─â Nicolae Ceau┼čescu acordase interviul unui agent CIA. Al┼úi cercet─âtori ai Securit─â┼úii sus┼úin ├«ns─â c─â Ion Aghean─â r─âm─âsese, totu┼či, agent rom├ón. Nicolae Ceau┼čescu d─âduse interviu unei fantome.

Emil Berdeli, de exemplu, care s-a ocupat de caz ├«n dou─â articole relativ asem─ân─âtoare din Confiden┼úial, exclude varianta trecerii la CIA. Potrivit autorului, Ion Aghean─â fusese trimis de Direc┼úia 4 din cadrul DIE ca fantom─â ├«nc─â din 1965, sub numele de cod ADAM. Se integrase ├«n societatea american─â, devenise profesor universitar ┼či redactor ┼čef-adjunct la ÔÇ×Business WeekÔÇŁ. Dup─â Emil Berdeli, Securitatea ├«i aranjase lui Ceau┼čescu un interviu cu un a┼ča-zis jurnalist american, pentru a-i g├ódila orgoliul.

Book august mic 13 0 jpg jpeg

Mihai Pelin descrie ├«n termeni confuzi destinul lui Ion Aghean─â ulterior lu─ârii interviului. Dup─â fuga lui Pacepa ÔÇô zice istoricul ÔÇô Ion Aghean─â ÔÇ×a fost interogat ├«n dou─â r├ónduri de FBIÔÇť.├Än august 1978, fantoma a fost rechemat─â la Bucure┼čti. Mihai Pelin crede c─â Ion Aghean─â a venit cu acceptul CIA, interesat─â ├«n a vedea ÔÇ×efectele dezert─âriiÔÇťlui Pacepa.

Continu─â Mihai Pelin ├«n ÔÇ×OpisÔÇŁ:ÔÇ×Apoi, p├ón─â ├«n 1978, nu s-a mai ├«nt├ómplat nimic important, ├«ns─â, dup─â dezertarea generalului Ion Mihai Pacepa, survenit─â la sf├ór┼čitul lunii iulie a aceluia┼či an, Ion Aghean─â, alias John Pearson, a fost interogat ├«n dou─â r├«nduri de FBI. ├Än august 1978, agentul fantom─â a fost rechemat de urgen┼ú─â la Bucure┼čti ÔÇô mi┼čcare acceptat─â de CIA, care dorea s─â investigheze ┬źprin propriul┬╗ ei om efectele dezert─ârii la care ne-am referit. Dup─â o vreme, Ion Aghean─â a ├«nceput s─â se lamenteze c─â nu reu┼čea s─â se readapteze ├«n Rom├ónia ┼či ar fi dorit s─â se ├«ntoarc─â ├«n SUA. Ambasada american─â de la Bucure┼čti nu a avut nici o obiec┼úie ┼či Ion Aghean─â a disp─ârut din nou din ┼úar─â. Nu a mai revenit ├«n redac┼úia s─âpt─âm├ónalului ┬źBusiness Week┬╗. ├Än anii ÔÇÖ90-ÔÇÖ93, putea fi ├«nt├ólnit ├«n Canada, frecvent├ónd discret cercurile rom├ónilor de la Hamilton. Figura ├«n cartea de telefon a ora┼čului, fiind cunoscut ca inginer petrolist. ├Än vara lui 1993, a fost abordat telefonic de un fost coleg de liceu, mirat c─â ├«nt├ólnea numele disp─ârutului dintre vii tocmai ├«n cartea de telefon din Hamilton. R─âspunsul a fost monosilabic ┼či, din ziua urm─âtoare, telefonul ├«n spe┼ú─â comunica automat c─â Ion Aghean─â era plecat din localitate. Peste c├ótva timp, so┼úia personajului, o americanc─â sadea, abordat─â de acel fost coleg, i-a spus c─â perechea ei se afla ├«n Japonia. Agentul fantom─â r─âm─âsese f─âr─â st─âp├ón ┼či se temea ┼či de umbra luiÔÇť.

├Än 1976, generalul Ion Mihai Pacepa a felicitat ├«n cadrul festiv Brigada F pentru Opera┼úiunea Ion Aghean─â. Emil Berdeli consider─â c─â, astfel, Ion Mihai Pacepa l-a deconspirat pe John Pearson. ├Än consecin┼ú─â, la un an dup─â, cei de la FBI l-au convocat pe John Pearson ┼či i-au pus ├«n fa┼ú─â tot ce ┼čtiau despre el c─â e spionul rom├ón Ion Aghean─â. Potrivit lui Emil Berdeli, Ion Aghean─â ar fi recunoscut cine e ┼či de ce a venit ├«n SUA.

Dup─â fuga lui Pacepa, Ion Aghean─â a fost din nou anchetat de FBI. Emil Berdeli confirm─â informa┼úia lui Mihai Pelin despre rechemarea la Bucure┼čti ┼či re├«ntoarcerea ├«n SUA.

De┼či la ├«nceput p─ârea sceptic fa┼ú─â de teza agentului dublu, Emil Berdeli sf├ór┼če┼čte prin a o ├«mp─ârt─â┼či:ÔÇ×├Ändr─âznim s─â credem c─â Pearson fusese ┬ź├«ntors┬╗ de mult─â vreme, iar serviciile pe care le adusese Americii erau mai importante dec├«t pagubele f─âcute de agentul de influen┼ú─â Ion Aghean─âÔÇť.

Concluzii mai mult sau mai puţin sigure

Iscoditorii cazului nu ajung la o concluzie comun─â ├«n chestiunea statutului avut de Ion Aghean─â c├ónd a aterizat la Bucure┼čti ca ziarist american. Dup─â unii, Nicolae Ceau┼čescu a acordat un interviu unui ofi┼úer al Securit─â┼úii. Dup─â al┼úii, a acordat un interviu unui agent CIA. Adep┼úii primei ipoteze folosesc prilejul pentru a-i mai da un ghiont lui Nicolae Ceau┼čescu, demult chiria┼č pe Lumea Cealalt─â. Prelu├ónd f─âr─â s─â vrea b─âsnelile lui Ion Mihai Pacepa, ei vorbesc de un ziarist american adus de Securitate la Bucure┼čti pentru a-i da Conduc─âtorului iluzia c─â presa str─âin─â ├«l cultiv─â. At├ót con┼úinutul interviului, c├ót ┼či contextul contrazic flagrant aceste dou─â ipoteze.

Book august mic 14 0 jpg jpeg

Citit azi, interviul luat pentru ÔÇ×Business WeekÔÇŁ nu difer─â cu nimic de interviurile date de Nicolae Ceau┼čescu ziari┼čtilor str─âini din perioada respectiv─â. ├Äntreb─ârile formulate de John Pearson ┼úin cont de interesele celor care citesc s─âpt─âm├«nalul economic. Unele se refer─â la politica regimului de a defavoriza consumul de dragul dezvolt─ârii. Altele, la condi┼úia societ─â┼úilor mixte. At├ót ├«ntreb─ârile, c├ót ┼či r─âspunsurile pot fi citite dintr-o perspectiv─â strict occidental─â. Cel care ├«ntreab─â e un ziarist american cu solide cuno┼čtin┼úe ├«n ce prive┼čte politica regimului Ceau┼čescu. ├Äntreb─ârile sunt puse de pe pozi┼úiile cititorului american ┼či nu de pe cele ale cititorului rom├ón.

La vremea respectiv─â, ├«n 1973, aveam doar 25 de ani ┼či eram simpluredactor la ÔÇ×Via┼úa studen┼úeasc─âÔÇŁ. Nu-mi amintesc s─â fi citit interviul din ÔÇ×Business WeekÔÇŁ ├«n varianta reprodus─â ├«n ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇŁ. Parcurg├óndu-l azi ├«ns─â, din perspectiva v├órstei, a experien┼úei ┼či a timpului care s-a scurs, m─â ├«ntreb cum vor fi reac┼úionat cititorii rom├óni maturi d├ónd cu ochii de ├«ntreb─âri care, de┼či legitime, nu fuseser─â puse p├«n─â atunci ├«n spa┼úiul nostru public. Asum├óndu-┼či mir─ârile cititorului american, John Pearson ├«ntreab─â dac─â nu cumva ├«naltul ritm de dezvoltare nu afecteaz─â nivelul de via┼ú─â al rom├ónului de r├ónd. Nicolae Ceau┼čescu d─â un r─âspuns surprinz─âtor de inteligent ┼či, cred, conving─âtor pentru un cititor american. El sus┼úine c─â acordarea unui ├«nsemnat procentaj din PIB dezvolt─ârii economice e o decizie impus─â de realit─â┼úi. Rom├ónia se afl─â la distan┼úe uria┼če de ┼ú─ârile dezvoltate. A ajunge din urm─â statele occidentale presupune a acorda o aten┼úie deosebit─â dezvolt─ârii economice. Pe m─âsura dezvolt─ârii economice, vor cre┼čte ┼či veniturile oamenilor muncii. A┼čadar, ├«n ce prive┼čte con┼úinutul, interviul nu e o ├«ntreprindere binevoitoare, me┼čterit─â de Securitate pentru a-i face pe plac lui Ceau┼čescu, ci o ac┼úiune strict gazet─âreasc─â. Total fals─â e ┼či teza c─â Securitatea i-a f─âcut rost lui Ceau┼čescu de un jurnalist american.

├Än perioada premerg─âtoare vizitei ├«n SUA ┼či al┼úi jurnali┼čti americani se deplaseaz─â p├ón─â la Bucure┼čti pentru a-i lua un interviu Conduc─âtorului rom├ón. Astfel, pe 29 noiembrie 1973, Nicolae Ceau┼čescu acord─â un interviu ziari┼čtilor britanici de la ÔÇ×The Daily TelegraphÔÇŁ, ÔÇ×The TimesÔÇŁ, ÔÇ×Daily ExpressÔÇŁ ┼či ÔÇ×Daily MailÔÇŁ. O zi mai t├«rziu, pe 30 noiembrie 1973, e primit corespondentul permanent la Bucure┼čti al Associated Press. S├ómb─ât─â, 1 decembrie 1973, Nicolae Ceau┼čescu acord─â un interviu lui Seymour Topping, redactor-┼čef adjunct al ziarului ÔÇ×The New York TimesÔÇŁ.

Vizita lui Nicolae Ceau┼čescu ├«n SUA era o noutate senza┼úional─â pentru gazetari. ┼×ef de stat comunist, notoriu pentru politica sa de independen┼ú─â, Nicolae Ceau┼čescu avea la finele lui 1973 faima de a fi contribuit decisiv la curmarea r─âzboiului israelo-arab din octombrie 1973. Jurnali┼čtii americani r─âspund curiozit─â┼úii legitime a cititorilor de pe continentul de dincolo de Ocean. Agent al Securit─â┼úii, John Pearson e cel care beneficiaz─â de favoarea de a-i lua un interviu lui Nicolae Ceau┼čescu. ├Än nici un caz nici el, nici revista nu-i f─âceau o favoare lui Nicolae Ceau┼čescu. ┼×i dac─â admitem cea de-a doua ipotez─â ÔÇô Ion Aghean─â fusese ÔÇ×├«ntorsÔÇť de CIA ÔÇô ob┼úinerea interviului n-avea nici o leg─âtur─â cu ac┼úiunea serviciului secret american. Putem presupune mai degrab─â c─â Agen┼úia l-a trimis pe Ion Aghean─â, alias John Pearson, la Bucure┼čti, pentru a putea iscodi, prin intermediul unui autohton, nivelul cel mai ├«nalt al conducerii rom├óne┼čti. Momentul interviului era un prilej excep┼úional pentru Agen┼úie s─â afle nu de la un ofi┼úer american, ci de la un ofi┼úer rom├ón, am─ânunte despre Ceau┼čescu, despre anturajul acestuia, despre raporturile de putere din sediul CC al PCR.

Book august mic 151 2 jpg jpeg

Agent DIE sau agent CIA, un lucru e sigur ├«n ce-l prive┼čte pe John Pearson:c─â e un fost ofi┼úer rom├ón, care are ┼čansa de a sta de vorb─â cu Conduc─âtorul ├«n ipostaza de jurnalist american de prestigiu. ┼×tia Nicolae Ceau┼čescu despre cine-i vorba? Cercet─âtorii postdecembri┼čti ai cazului sus┼úin c─â nu. Lu├ónd ├«n considerare am─ânuntul c─â Ion Mihai Pacepa cuno┼čtea adev─ârata identitate a jurnalistului, nu excludem posibilitatea ca Nicolae Ceau┼čescu s─â fi ┼čtiut cine-i John Pearson, dar s─â se fi pref─âcut c─â habar n-are. Dac─â lui Nicolae Ceau┼čescu i s-a ascuns adev─ârata identitate a lui John Pearson, Conduc─âtorul a fost pus ├«ntr-o situa┼úie de un ridicol absolut:S─â-l trateze pe un ofi┼úer rom├ón de Securitate ca pe un mare jurnalist american! ├Änclin s─â cred c─â Nicolae Ceau┼čescu ┼čtia despre cine-i vorba. Altfel zis, ┼čtia c─â agentul Ion Aghean─â fusese ÔÇ×├«ntorsÔÇť de CIA.

Pentru un conduc─âtor ca el, interesat ┼či de combina┼úiile tipice serviciile secrete, va fi fost o imens─â satisfac┼úie de a nu tr─âda o clip─â interlocutorului c─â-l ┼čtie drept agent CIA. Oricum, cazul Ion Aghean─â m─ârturise┼čte notele unui enigme, una dintre cele mai mari enigme ale Securit─â┼úii din anii Ceau┼čescu. Tentativele mele de a afla am─ânunte de la factorii responsabili au fost zadarnice. Sunt sigur c─â arhivele SIE de┼úin datele pentru dezlegarea enigmei. Cine va avea ├«ndr─âzneala ┼či t─âria s─â ob┼úin─â acces la ele?

Interviul acordat de tovar─â┼čul Nicolae Ceau┼čescu revistei ÔÇ×Business WeekÔÇť din S.U.A.

Dup─â cum s-a anun┼úat, la 19 noiembrie, pre┼čedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Rom├ónia, tovar─â┼čul Nicolae Ceau┼čescu, a primit pe ziaristul John Pearson, redactor-┼čef adunct al revistei ÔÇ×Business WeekÔÇť din S.U.A., c─âruia i-a acordat urm─âtorul interviu:

Book august mic 16 jpg jpeg

John Pearson:Domnule pre┼čedinte, timp de peste dou─â decenii, economia Rom├óniei s-a dezvoltat ├«ntr-un ritm de peste 9 la sut─â pe an, ├«nregistr├«nd astfel cea mai ├«nalt─â cre┼čtere din lume. C─ârui factor atribui┼úi dumneavoastr─â aceast─â realizare, ├«n compara┼úie cu ritmurile lente de dezvoltare ├«nregistrate ├«n alte ┼ú─âri, at├«t socialiste, c├«t ┼či capitaliste?

Nicolae Ceau┼čescu:├Äntr-adev─âr, ├«n ultimii 20 de ani, economia rom├óneasc─â ┼či ├«ndeosebi industria au cunoscut un ritm ├«nalt de dezvoltare. Aceasta se datore┼čte, ├«n primul r├«nd, faptului c─â Rom├ónia se afla la un nivel de dezvoltare economic─â destul de ├«napoiat ┼či, ca atare, au trebuit f─âcute eforturi serioase pentru a asigura o ridicare general─â a ┼ú─ârii din punct de vedere economic ┼či, ├«ndeosebi, din punct de vedere industrial. Factorul hot─âr├«tor consider ├«ns─â c─â a fost existen┼úa or├«nduirii socialiste, care permite concentrarea mijloacelor materiale, financiare ┼či, ├«n primul r├«nd, a celor umane ├«n direc┼úia unei dezvolt─âri rapide economico-sociale. Este cunoscut faptul c─â, ├«n epoca actual─â a revolu┼úiei tehnico-┼čtiin┼úifice, s├«nt necesare uria┼če mijloace materiale ┼či financiare ┼či totodat─â o ridicare serioas─â a nivelului de cuno┼čtin┼úe al celor ce muncesc, ├«ncep├«nd cu muncitorii califica┼úi ┼či p├«n─â la cadrele tehnice superioare, pentru a asigura dezvoltarea ├«ntr-un ritm intens. Tocmai ├«n aceast─â direc┼úie ┼či-a concentrat preocuparea Rom├ónia. Dezvoltarea ├«nv─â┼ú─âm├«ntului, ┼čtiin┼úei, culturii a jucat un rol important ├«n dezvoltarea economic─â ┼či constituie totodat─â unul din marile succese ale Rom├óniei socialiste. Aceasta a reprezentat un factor de baz─â al av├«ntului economic.  Ar trebui s─â men┼úionez c─â Rom├ónia face eforturi serioase, aloc├«nd din venitul na┼úional 30-33 la sut─â ├«n scopul dezvolt─ârii. ┼×i, ├«n fine, un factor ÔÇô nu printre cei mai pu┼úin importan┼úi ÔÇô este ┼či cel al dezvolt─ârii rela┼úiilor interna┼úionale, al colabor─ârii largi, at├«t cu ┼ú─ârile socialiste, c├«t ┼či cu alte state, aceasta constituind un element deosebit de important ├«n condi┼úiile lumii de ast─âzi.

├Än cele mai multe ┼ú─âri s-a dovedit c─â men┼úinerea unui ritm ├«nalt de cre┼čtere economic─â devine din ce ├«n ce mai dificil─â pe m─âsur─â ce economia ├«┼či dezvolt─â tot mai mult capacitatea, dimensiunile ┼či complexitatea sa. Aprecia┼úi, domnule pre┼čedinte, c─â Rom├ónia va fi ├«n m─âsur─â s─â evite o astfel de ├«ncetinire a dezvolt─ârii sale ┼či ce m─âsuri ar fi necesare pentru sus┼úinerea unui ritm de cre┼čtere asem─ân─âtor cu cel din anii trecu┼úi?

Trebuie s─â men┼úionez de la ├«nceput c─â, cu toate succesele realizate ├«n dezvoltarea sa economic─â, Rom├ónia continu─â s─â fie ├«nc─â o ┼úar─â ├«n curs de dezvoltare, ├«n compara┼úie cu ┼ú─ârile dezvoltate din punct de vedere economic. ├Än ce prive┼čte ritmul de dezvoltare al unor ┼ú─âri, el trebuie comparat, desigur, cu nivelul general la care se g─âsesc aceste state. Este de ├«n┼úeles c─â ┼ú─ârile cu o economie puternic dezvoltat─â vor cunoa┼čte o cre┼čtere relativ─â ceva mai lent─â. P├«n─â la urm─â, orice dezvoltare trebuie s─â aib─â o anumit─â limit─â. ├Än definitiv, produc┼úia material─â, ca ┼či produc┼úia spiritual─â, de altfel, trebuie s─â serveasc─â anumitor necesit─â┼úi umane. ├Än ce prive┼čte Rom├ónia, apreciez c─â, pentru ├«nc─â o perioad─â, ea va trebui s─â fac─â eforturi ├«n vederea men┼úinerii unui ritm ├«nalt de dezvoltare, pentru a reduce decalajul dintre ea ┼či ┼ú─ârile dezvoltate din punct de vedere economic ┼či a asigura un asemenea nivel economic ├«nc├«t s─â poat─â satisface ├«n condi┼úii tot mai bune cerin┼úele ├«ntregului popor. Pe m─âsur─â ce acest decalaj se va mic┼čora, f─âr─â ├«ndoial─â c─â ┼či ritmul de cre┼čtere al Rom├óniei va trebui s─â se reduc─â treptat. Dezvoltarea ├«n ritm mai ├«nalt nu este un scop ├«n sine pentru noi, ci un mijloc de a asigura f─âurirea unei societ─â┼úi socialiste avansate, care s─â satisfac─â ├«n bune condi┼úii cerin┼úele umane.

Book august mic 17 jpg jpeg

Volumul foarte mare al investi┼úiilor ├«n Rom├ónia a cerut o politic─â de ÔÇ×austeritateÔÇť sau o am├«nare a consumului unei p─âr┼úi substan┼úiale din produsul na┼úional. V─â a┼čtepta┼úi la o continuare a actualului ritm al investi┼úiilor sau, ├«n anii viitori, urmeaz─â ca o parte mai mare a produc┼úiei s─â fie destinat─â sferei bunurilor de consum ┼či serviciilor?

Volumul mare al investi┼úiilor a determinat cre┼čterea puternic─â a avu┼úiei na┼úionale, a venitului na┼úional. Pe aceast─â baz─â a putut s─â se ├«nf─âptuiasc─â o politic─â de cre┼čtere continu─â a nivelului de trai al popula┼úiei. Ar fi suficient de men┼úionat faptul c─â ├«n acest cincinal, 1971-1975, veniturile din salarii ale popula┼úiei vor cre┼čte cu peste 50 la sut─â ├«n compara┼úie cu 1970. Se vor asigura anual 220-230.000 noi locuri de munc─â. Salariul real al tuturor oamenilor muncii va cre┼čte ├«n acest cincinal cu peste 20 la sut─â, iar desfacerea de m─ârfuri c─âtre popula┼úie cu peste 40 la sut─â. ├Än acela┼či timp, dup─â cum cred c─â a┼úi putut observa, construim ├«ntr-un ritm destul de intens locuin┼úe ┼či alte a┼čez─âminte sociale. Avem ├«n vedere ca ┼či ├«n urm─âtorul plan cincinal, 1976-1980 ÔÇô pe care ├«l elabor─âm ├«n prezent ÔÇô s─â continu─âm alocarea unei p─âr┼úi ├«nsemnate din venitul na┼úional pentru investi┼úii, ├«n scopul gr─âbirii apropierii Rom├óniei de ┼ú─ârile dezvoltate din punct de vedere economic ┼či cre┼čterea, pe aceast─â baz─â, a nivelului general de via┼ú─â. Trebuie s─â spun c─â tocmai dezvoltarea ├«n continuare ├«ntr-un ritm intens al economiei, alocarea ├«n continuare pentru dezvoltare a unei p─âr┼úi ├«nsemnate din venitul na┼úional vor asigura condi┼úii pentru o cre┼čtere a produc┼úiei bunurilor de consum, a serviciilor ┼či deci a bun─âst─ârii generale a poporului. De altfel, un calcul simplu arat─â c─â dac─â dintr-o sut─â de dolari am cheltui 90 la sut─â pentru consum, aceasta ar ├«nsemna ├«n valoare absolut─â 90 de dolari;dar dac─â din 500 de dolari vom aloca pentru consum 70 la sut─â vom cheltui 350 de dolari. De altfel, situa┼úia ┼ú─ârilor ├«n curs de dezvoltare este foarte elocvent─â ├«n aceast─â privin┼ú─â. Dar, ca s─â nu vorbesc de al┼úii, voi aminti situa┼úia Rom├óniei, care este elocvent─â. ├Än 1950 venitul na┼úional pe locuitor este de circa 80 de dolari. Acum este de aproximativ 800 dolari ┼či, cheltuind pentru consum 70 la sut─â, cheltuim 560 de dolari. Dar ├«n America, ┼čti┼úi bine acest lucru, a┼ča c─â nu trebuie s─â v─â fac prea multe calcule.

Cred c─â este o ilustrare foarte elocvent─â. Din c├«te cunosc, dumneavoastr─â, domnule pre┼čedinte, a┼úi declarat c─â, p├«n─â ├«n 1990, Rom├ónia trebuie s─â devin─â o na┼úiune cu o industrie avansat─â ┼či c─â actualul plan cincinal va fi hot─âr├«tor ├«n ce prive┼čte realizarea acestui obiectiv. A┼úi dori s─â explica┼úi ce factori au stat la baza stabilirii acestui termen ┼či de ce considera┼úi c─â actualul plan cincinal este hot─âr├«tor?

Congresul al X-lea al Partidului Comunist Rom├ón a stabilit orientarea cu privire la apropierea Rom├óniei, p├«n─â ├«n 1990, de nivelul ┼ú─ârilor dezvoltate din punct de vedere economic. Dup─â cum vede┼úi, este o perioad─â de circa 20 de ani. Am pornit de la faptul c─â dezvoltarea ├«ntr-un ritm mai ├«nalt dec├«t al ┼ú─ârilor dezvoltate va aduce realmente la atingerea acestui nivel. Dac─â ┼ú─ârile dezvoltate vor realiza o cre┼čtere s─â spunem de 30 la sut─â, iar Rom├ónia de 60-65 la sut─â, atunci este pe deplin posibil s─â realiz─âm acest obiectiv. Am men┼úionat deja c─â, propun├«ndu-ne s─â construim societatea socialist─â multilateral dezvoltat─â, care presupune satisfacerea din plin a necesit─â┼úilor materiale ┼či spirituale ale omului, trebuie s─â ne propunem s─â cre─âm ┼či condi┼úiile pentru a satisface aceste cerin┼úe. De la acest obiectiv am pornit. Am apreciat c─â actualul cincinal este hot─âr├«tor, deoarece ne-am propus s─â reorganiz─âm, ├«n ace┼čti ani, pe o baz─â modern─â, industria, s─â introducem rapid progresul tehnic, s─â dezvolt─âm ├«n ritm ├«nalt c├«teva ramuri hot─âr├«toare, cum s├«nt construc┼úia de ma┼čini-unelte, electronica, cu tot ceea ce se cuprinde aici. Aceasta va crea o puternic─â baz─â pentru urm─âtorii 15 ani. Vom construi, de exemplu, ├«n acest cincinal circa 700 de ├«ntreprinderi industriale noi, bazate pe cuceririle tehnicii ┼či ┼čtiin┼úei contemporane. A┼č putea spune c─â, pe primii trei ani, am realizat ceva ├«n plus fa┼ú─â de ceea ce aveam prev─âzut ├«n plan. Poate c─â am ÔÇ×gre┼čitÔÇť c─â m-am referit la 1990. Dac─â vor fi condi┼úii de pace pe plan interna┼úional vom putea s─â scurt─âm acest termen.

Book august mic 18 jpg jpeg

Prin aceasta înţelegeţi că veţi putea atinge aceste obiective înainte de 1990?

├Än condi┼úii de pace, pe baza a ceea ce am realizat p├«n─â acum, rezult─â c─â putem s─â ob┼úinem o cre┼čtere mai ├«nsemnat─â a economiei, ┼úin├«nd seama ┼či de dezvoltarea larg─â a colabor─ârii interna┼úionale.

A┼č dori s─â v─â ├«ntreb de ce, ├«n 1973, propor┼úia investi┼úiilor alocate industriei grele a crescut ├«n raport cu planurile ini┼úiale. Care este cauza acestei schimb─âri ├«n repartizarea investi┼úiilor ┼či care ramuri industriale vor beneficia ├«n mod deosebit de pe urma ei?

 Am men┼úionat c─â dorim s─â asigur─âm o dezvoltare mai accentuat─â a ramurilor de baz─â ale industriei metalurgice, construc┼úiei de ma┼čini-unelte, electronicii ┼či altor sectoare produc─âtoare de utilaje ┼či mijloace de transport. De aceasta vor beneficia toate celelalte ramuri, ├«ncep├«nd chiar cu agricultura, deoarece vom putea s-o dot─âm mai rapid cu mijloace moderne de mecanizare. Acela┼či lucru este valabil ┼či pentru celelalte ramuri ÔÇô industria u┼čoar─â, alimentar─â ┼či altele. Dotarea lor cu mijloace moderne pe baz─â de import ar fi practic imposibil de realizat. Tocmai de aceea am pus un mai mare accent pe dezvoltarea industriei grele.

Rom├ónia ┼či-a afirmat puternic dorin┼úa de a duce o politic─â independent─â at├«t ├«n domeniul politic, c├«t ┼či economic. A┼úi dori, domnule pre┼čedinte, s─â explica┼úi principiile de baz─â ale acestei politici, a┼ča cum Rom├ónia le aplic─â ├«n rela┼úiile sale cu alte ┼ú─âri socialiste, cu Statele Unite ale Americii ┼či cu alte state occidentale?

Rom├ónia a cunoscut vreme de secole domina┼úia str─âin─â. ┼×i-a cucerit de fapt independen┼úa real─â abia cu aproape 30 de ani ├«n urm─â ┼či de aceea dore┼čte s─â realizeze o asemenea dezvoltare ├«nc├«t s─â asigure poporului independen┼úa economic─â ┼či politic─â, condi┼úie de baz─â a progresului ├«n toate domeniile. Pornim de la faptul c─â, ├«n actualele condi┼úii interna┼úionale, dezvoltarea economico-social─â independent─â a na┼úiunilor este o condi┼úie primordial─â pentru progresul tuturor popoarelor, pentru o pace trainic─â ├«n lume. Totodat─â, ├«n┼úelegem c─â progresul Rom├óniei, ca ┼či al oric─ârei alte ┼ú─âri, presupune o larg─â colaborare interna┼úional─â, participarea activ─â la diviziunea interna┼úional─â a muncii, la schimburile de valori materiale ┼či spirituale. De aceea, dezvolt─âm larg rela┼úiile de colaborare cu toate ┼ú─ârile socialiste ┼či trebuie s─â spun c─â aceste rela┼úii joac─â un rol important ├«n dezvoltarea Rom├óniei. De asemenea, extindem rela┼úiile cu ┼ú─ârile ├«n curs de dezvoltare, c├«t ┼či cu ┼ú─ârile capitaliste dezvoltate. Printre acestea, rela┼úiile cu Statele Unite au, de asemenea, un rol ┼či sper c─â vor avea mai cu seam─â ├«n viitor. Ast─âzi, ponderea schimburilor cu Statele Unite este ├«ns─â destul de sc─âzut─â. ├Än rela┼úiile noastre de colaborare pornim de la necesitatea de a se asigura egalitatea, din toate punctele de vedere, ├«ntre parteneri, respectul reciproc al independen┼úei, neamestecul ├«n treburile interne ┼či, desigur, avantajul reciproc.

Domnule pre┼čedinte, aceast─â politic─â pare s─â mearg─â ├«mpotriva obiectivului de integrare economic─â dintre ┼ú─ârile membre ale C.A.E.R. A┼úi dori s─â comenta┼úi dac─â politica Rom├óniei de independen┼ú─â economic─â este ÔÇô ┼či cum este ÔÇô afectat─â de apartenen┼úa sa la C.A.E.R.?

Politica de dezvoltare economic─â a Rom├óniei nu numai c─â nu merge ├«mpotriva obiectivului de dezvoltare a colabor─ârii cu ┼ú─ârile membre ale C.A.E.R., dar ea favorizeaz─â tocmai extinderea acestei colabor─âri, fiind ┼čtiut c─â, cu c├«t o ┼úar─â este mai dezvoltat─â economic, cu at├«t ea dispune de o baz─â mai serioas─â pentru a participa mai larg la colaborarea cu alte state. Acesta este ┼či cazul Rom├óniei. De altfel, programul complex cu privire la colaborarea economic─â ├«ntre ┼ú─ârile membre ale C.A.E.R. prevede realizarea unei astfel de colabor─âri, care s─â asigure o dezvoltare rapid─â a fiec─ârei ┼ú─âri, care s─â nu afecteze ├«n nici un fel, ci, dimpotriv─â, s─â consolideze independen┼úa economico-social─â a fiec─âreia. Deci, este de ├«n┼úeles c─â apartenen┼úa la C.A.E.R., participarea la ├«nf─âptuirea Programului complex nu s├«nt de natur─â s─â afecteze ├«n vreun fel independen┼úa economic─â, ci, dimpotriv─â, duc tocmai la consolidarea ┼či ├«nt─ârirea colabor─ârii ├«ntre parteneri egali, dornici s─â asigure dezvoltarea fiec─âruia ┼či, ├«mpreun─â, ├«nt─ârirea tuturora.

Book august mic 19 jpg jpeg

Acum, investitorilor din str─âin─âtate li se permite s─â de┼úin─â ac┼úiuni ├«n societ─â┼úi mixte cu ├«ntreprinderi rom├óne┼čti ┼či s─â participe la gestiunea acestora. Cum se ├«mpac─â astfel de investi┼úii ale companiilor capitaliste cu principiile economiei socialiste ┼či cu faptul c─â ├«n Rom├ónia este interzis─â proprietatea str─âin─â asupra mijloacelor de produc┼úie? Care s├«nt motivele care au dus la luarea hot─âr├«rii de a se ├«ncuraja ├«nfiin┼úarea de societ─â┼úi mixte cu capital str─âin?

Este adev─ârat, am hot─âr├«t s─â recurgem ÔÇô ├«n rela┼úiile de colaborare economic─â interna┼úional─â ÔÇô ┼či la organizarea de societ─â┼úi mixte, at├«t ├«n Rom├ónia, c├«t ┼či ├«n alte ┼ú─âri. Am pornit de la aceasta ┼úin├«nd seama de noile condi┼úii de dezvoltare a economiei mondiale, de necesitatea unor forme noi ├«n rela┼úiile economice ┼či anume de cooperarea direct─â ├«n produc┼úie. Aceasta permite o extindere mai larg─â ┼či de mai lung─â durat─â a rela┼úiilor economice cu alte state ┼či, totodat─â, posibilitatea introducerii mai rapide ├«n produc┼úie a cuceririlor ┼čtiin┼úei ┼či tehnicii contemporane. Societ─â┼úile mixte func┼úioneaz─â pe teritoriul rom├ónesc pe baza legilor statului rom├ón ┼či ├«n cadrul lor s├«nt aplicate toate principiile rela┼úiilor din societatea noastr─â, legisla┼úia social─â din Rom├ónia. Desigur, partea care apar┼úine ├«ntreprinderilor rom├óne┼čti este proprietatea socialist─â a ├«ntregului popor ┼či se ├«ncadreaz─â ca atare ├«n principiile generale ale economiei noastre, iar partea cu care particip─â societ─â┼úile str─âine apar┼úine acestora. Ele pot s─â beneficieze de toate drepturile pe care le confer─â legea cu privire la constituirea societ─â┼úile mixte, f─âr─â ├«ns─â a avea alte drepturi speciale ├«n ce prive┼čte problemele propriet─â┼úii ├«n Rom├ónia. Se prevede c─â, ├«n cazul renun┼ú─ârii la participare sau al desfiin┼ú─ârii societ─â┼úii, Rom├ónia s─â aib─â dreptul de prioritate sau de op┼úiune asupra ├«ntregii ├«ntreprinderi.

Pot să întreb dacă aceasta înseamnă dreptul de a achiziţiona partea ce aparţine partenerilor străini?

├Än condi┼úiile lichid─ârii ├«ntreprinderii, tocmai aceasta ├«nseamn─â:ceea ce apar┼úine partenerului str─âin nu poate fi v├«ndut altcuiva dec├«t cu acordul p─âr┼úii rom├óne. De altfel, apreciem c─â societ─â┼úile mixte s├«nt mai avantajoase dec├«t formele de credit pe care le foloseam ┼či le folosim ┼či ├«n prezent. Este o cointeresare mai mare ┼či pentru companiile str─âine de a asigura livrarea de tehnologii avansate, de a urm─âri men┼úinerea la un nivel ridicat a produc┼úiei, de a realiza ┼či pentru societatea mixt─â beneficii corespunz─âtoare. Dup─â cum vede┼úi motivele s├«nt destul de pragmatice:dorin┼úa de a ob┼úine o dezvoltare mai rapid─â a industriei, pe baza celor mai noi cuceriri ale ┼čtiin┼úei ┼či tehnicii, asigur├«nd, ├«n acela┼či timp, ┼či societ─â┼úilor cu care urmeaz─â s─â colabor─âm, beneficii corespunz─âtoare. De altfel ┼či Rom├ónia particip─â la o serie de societ─â┼úi mixte ├«n alte ┼ú─âri ┼či sper─âm c─â ele se vor dovedi avantajoase pentru toate p─âr┼úile.

Domnule pre┼čedinte, cum s─â ├«ncadreaz─â asemenea societ─â┼úi mixte ├«n planul economic global al Rom├óniei? Exist─â vreo contradic┼úie ├«ntre asigurarea profitului pentru partenerii str─âini ┼či sistemul central de planificare ┼či de control al pre┼úurilor ┼či cum se rezolv─â acestea?

Societ─â┼úile mixte le realiz─âm ├«n acele domenii ├«n care este interesat─â ┼či Rom├ónia ┼či care corespund, ├«n general, cu planul nostru de dezvoltare. De exemplu, am creat o societate mixt─â ├«n electronic─â chiar cu o firm─â din Statele Unite. Ea se ├«ncadreaz─â foarte bine la programul de dezvoltare rapid─â a electronicii ├«n Rom├ónia ┼či nu vine ├«n nici un fel ├«n contradic┼úie cu dezvoltarea economiei noastre ├«n general, ci, dimpotriv─â, contribuie la realizarea programului de dezvoltare rapid─â a electronicii. ├Än ce prive┼čte problemele beneficiului ├«n raport cu contribu┼úia ├«n societ─â┼úile mixte, acesta se asigur─â dup─â cum ├«l stabilim de comun acord ┼či dup─â cum reu┼čim s─â-l realiz─âm. Fiind o societate mixt─â, beneficiul depinde de felul cum vor lucra ambii parteneri. Este de ├«n┼úeles c─â organizarea de societ─â┼úi mixte, ├«n domeniile ├«n care ┼či Rom├ónia este direct interesat─â, r─âspunde prevederilor planului nostru de dezvoltare a economiei. Produc┼úia este destinat─â s─â satisfac─â at├«t necesit─â┼úile Rom├óniei, c├«t ┼či ale partenerilor no┼čtri, ca ┼či un export c├«t mai larg, dup─â cum este ├«n┼úelegerea cu partenerul str─âin. Nici din acest punct de vedere nu este nici o contradic┼úie cu planul de dezvoltare a Rom├óniei. ├Än ce prive┼čte pre┼úurile, se are ├«n vedere de a utiliza ca baz─â pre┼úurile mondiale.

├Än general, domnule pre┼čedinte, cum aprecia┼úi rolul investi┼úiilor str─âine ├«n Rom├ónia? Ce limite se vor pune acestor societ─â┼úi ├«n ceea ce prive┼čte num─ârul, m─ârimea, amploarea activit─â┼úilor lor ┼či ├«n ce industrii vor fi permise aceste societ─â┼úi?

Crearea societ─â┼úilor mixte ÔÇô care presupun ┼či investi┼úii str─âine ├«n Rom├ónia ÔÇô este legat─â de programul de dezvoltare a industriei rom├óne┼čti, cum am men┼úionat deja. Ca atare, num─ârul ┼či m─ârimea lor vor fi ├«n func┼úie de domeniile ├«n care vom considera c─â s├«nt necesare asemenea societ─â┼úi mixte ┼či ├«n care, desigur, vom g─âsi parteneri interesa┼úi de a participa cu investi┼úii ├«n Rom├ónia. Scopul activit─â┼úii lor este de a realiza produse de un ├«nalt nivel tehnic, de a asigura at├«t satisfacerea unor necesit─â┼úi ale economiei rom├óne┼čti, c├«t ┼či ale partenerilor, un export competitiv ┼či de eficien┼ú─â economic─â maxim─â. Aceasta ├«nseamn─â ┼či realizarea de beneficii maxime care convin at├«t Rom├óniei, c├«t ┼či, sper, partenerilor no┼čtri ce vor participa la asemenea societ─â┼úi.

Domnule pre┼čedinte, este Rom├ónia ├«n mod deosebit interesat─â ├«n investi┼úii din partea firmelor din Statele Unite ┼či de ce?         

Da, Rom├ónia este interesat─â ├«n investi┼úii ┼či din partea companiilor americane, a┼ča cum este interesat─â ├«n investi┼úii ┼či din partea altor societ─â┼úi str─âine.  Am dori s─â dezvolt─âm ┼či s─â realiz─âm asemenea ├«ntreprinderi mixte cu companii din Statele Unite, pornind de la necesitatea extinderii leg─âturilor economice reciproc avantajoase dintre ┼ú─ârile noastre ┼či av├«nd ├«n vedere nivelul tehnic al industriei din Statele Unite. Prin aceasta se va contribui la realizarea ├«ntr-un mod mai rapid a obiectivelor de care am vorbit anterior. Trebuie s─â spun, totodat─â, c─â extinderea acestor rela┼úii economice, inclusiv prin societ─â┼úi mixte, va dezvolta rela┼úiile de prietenie dintre popoarele noastre ┼či consider c─â aceasta corespunde ┼či cauzei mai generale a coopeer─ârii ┼či p─âcii ├«n lume, ├«n spiritul principiilor de care am vorbit.

Av├«nd ├«n vedere eforturile Rom├óniei de a dezvolta leg─âturile comerciale ┼či economice cu Statele Unite v─â ├«ntreb─âm, domnule pre┼čedinte, dac─â rezultatele ob┼úinute au corespuns a┼čtept─ârilor dumneavoastr─â? Ce crede┼úi c─â ar trebui f─âcut ├«n viitor pentru dezvoltarea acestor leg─âturi?

Trebuie s─â spun c─â, ├«n ultimii ani, ├«ndeosebi dup─â vizita pre┼čedintelui Nixon ├«n Rom├ónia ┼či dup─â vizita mea ├«n Statele Unite, s-au ob┼úinut rezultate bune ├«n dezvoltarea colabor─ârii economice. Totu┼či, nu am ajuns la nivelul pe care l-ar permite existen┼úa unor condi┼úii normale ├«n comer┼úul reciproc ┼či am ├«n vedere acordarea de c─âtre Statele Unite a clauzei na┼úiunii celei mai favorizate Rom├óniei.

Cum vor fi afectate rela┼úiile comerciale dintre Statele Unite ┼či Rom├ónia de am├«narea de c─âtre Congresul american a ac┼úiunii de acordare a clauzei na┼úiunii celei mai favorizate Rom├óniei?

F─âr─â ├«ndoial─â c─â neacordarea clauzei na┼úiunii celei mai favorizate influen┼úeaz─â ├«n mod negativ asupra dezvolt─ârii rela┼úiilor economice, av├«nd ├«n vedere c─â schimburile trebuie s─â se bazeze pe principii de egalitate, pe crearea de condi┼úii corespunz─âtoare pentru m─ârfurile rom├óne┼čti ├«n Statele Unite ┼či pentru m─ârfurile americane ├«n Rom├ónia. Sigur, noi s├«ntem interesa┼úi ┼či dorim o extindere a rela┼úiilor economice cu Statele Unite, dar pentru aceasta trebuie s─â existe ┼či condi┼úii care s─â permit─â produselor rom├óne┼čti s─â fie competitive pe pia┼úa Statelor Unite. Cred c─â Congresul Statelor Unite va ajunge c├«t mai cur├«nd la concluzia c─â este necesar s─â adopte hot─âr├«rea de a acorda at├«t Rom├óniei, c├«t ┼či a altor ┼ú─âri socialiste, clauza na┼úiunii celei mai favorizate. Aceasta are o deosebit─â importan┼ú─â pentru politica de dezvoltarea a colabor─ârii economice, pentru solu┼úionarea unor probleme economice pe plan interna┼úional, reprezent├«nd, totodat─â, o contribui┼úie la cursul nou de colaborare, de pace ┼či destindere ├«n lume.